Dumitru-Dorin Simion Prunariu s-a născut la 27 septembrie 1952, la Braşov. La vârsta de 28 de ani, a devenit primul şi singurul cosmonaut român, după ce a zburat la bordul Soiuz 40 până la complexul orbital Saliut 6 într-o misiune cosmică ce a durat aproximativ 8 zile. La Brașov, este cetățean de onoare al municipiului, are o casă memorială în Noua, iar anul trecut, a fost primit la Aula Universității Transilvania, pentru a relata cum a fost primul zbor al unui român în spațiu, la împlinirea a 40 de ani de la evenimentul din 1981. (Detalii AICI).
Absolvent al actualului Colegiu de Informatică ”Grigore Moisil”
Dumitru Prumariu a urmat cursurile Liceului de Cultură Generală nr. 4, actualul Colegiu de Informatică , potrivit http://www.aero.pub.ro/. A absolvit Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic din Bucureşti (1976), în această perioadă fiind deja pilot sportiv în cadrul aerocluburilor din Bucureşti şi Braşov. În 1985, a devenit doctorand în cadrul Institutului de Aviaţie din Bucureşti, iar în 1999 a obţinut titlul ştiinţific de doctor inginer în specialitatea ”Dinamica sistemelor aerospaţiale”.
A beneficiat de o bursă în cadrul Institutului Internaţional de Formare şi Management în Aviaţie din Montreal (Canada, 1991).
A lucrat ca inginer la Întreprinderea de construcţii aeronautice IAR Ghimbav (1976-1977). A urmat cursurile Şcolii militare de ofiţeri în rezervă, pe care a absolvit-o în 1977. În 1978, a fost selecţionat în cadrul grupului de candidaţi cosmonauţi români pentru programul ”Intercosmos”. În 1978 a devenit ofiţer activ al armatei române.
Între anii 1978 şi 1981, a participat la ultimele pregătiri pentru zboruri cosmice pilotate pe nave de tip ”Soiuz” şi laboratoare speciale de tip ”Saliut”, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor ”Iuri Gagarin” de lângă Moscova. Echipajul din care făcea parte a fost desemnat pentru efectuarea primului zbor cosmic româno-sovietic.
Astfel, în seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20,17 (ora României), a decolat în spaţiul extraterestru cu nava ”Soiuz 40”, care a efectuat joncţiunea cu complexul orbital ”Saliut 6-Soiuz-T4”.
Dumitru Prunariu a făcut 11 experimente științifice românești în spațiu, pe durata zborului
Alături de echipajul staţiei, alcătuit din comandantul Vladimir Kovalionok, secondat de inginerul de bord Victor Savinîh, Dumitru Prunariu a realizat pe durata zborului un număr de 11 experimente ştiinţifice româneşti, 4 propuse de partenerii de zbor şi alte câteva experimente nefinalizate de echipaje Intercosmos anterioare. Experimentele au făcut parte atât din categoria celor de fizică şi tehnologie cosmică, cât şi din cea a ştiinţelor medicale şi biologice. S-au realizat, între altele, studiul câmpului magnetic al Pământului şi influenţa lui asupra organismelor vii, identificarea unor forme noi de existenţă a materiei nucleare, investigarea modificărilor circulaţiei sanguine cerebrale, centrale şi periferice, notează rosa.ro. Revenirea pe Pământ a avut loc la 22 mai 1981, la ora 16,58 (ora Bucureştiului), după 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde petrecute în spaţiu. În urma acestui zbor, Dumitru Prunariu a devenit primul cosmonaut român şi al 103-lea cosmonaut din lume care a ieşit în spaţiul cosmic.
Reîntors în ţară, Dumitru Prunariu a fost, între anii 1981 şi 1989, instructor-şef la Comandamentul aviaţiei militare şi profesor asociat la Facultatea de Aeronave din Institutul Politehnic Bucureşti.
La 7 ianuarie 1990, a fost numit adjunct al ministrului Transporturilor şi şef al Departamentului Aviaţiei Civile, funcţie deţinută până în 16 iulie 1991. În toamna anului 1991, a revenit în Comandamentul aviaţiei militare.
În anul 1992, a devenit membru în Biroul Permanent al Agenţiei Spaţiale Române, iar din 1998 până în 2004 a ocupat funcţia de preşedinte al agenţiei. În prezent, este preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române.
Începând cu anul 1992, reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS). În anul 2003, a fost ales, prin consensul a 65 de state membre, preşedintele Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic pentru perioada 2004-2006. Pentru o perioadă de doi ani (iunie 2010 – iunie 2012) a fost ales prin consensul celor 70 de state membre preşedintele COPUOS.
Din anul 1993, este reprezentant permanent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic la sesiunile COPUOS.
În 1999, a absolvit cursurile Colegiului Naţional de Apărare. În paralel, predă un curs de Geopolitică şi Spaţiul Cosmic în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
În anul 2000, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în rang de Mare Ofiţer, iar Ministrul apărării naţionale i-a conferit, la 19 mai 2011, Emblema ”Onoarea Armatei României”, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei României.
Dumitru Prunariu, ambasador în Federația Rusă, timp de un an
La începutul anului 2004, Dumitru Prunariu a fost numit ambasador în Federaţia Rusă, fiind rechemat în ţară la 24 mai 2005.
La data de 25 octombrie 2000, prin Decretul nr. 422 al Preşedintelui României, comandorul Dumitru Prunariu a fost înaintat la gradul de general de flotilă aeriană (general cu o stea). Ulterior, prin Decretul nr. 680 din 24 octombrie 2003, a fost avansat la gradul de general-maior de aviaţie (general cu două stele). În prezent, este general-locotenent cu trei stele, în retragere, în urma Decretului prezidenţial nr. 1032 din 2015.
Este membru al Comisiei de astronautică şi aeronautică a Secţiei de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române, al Federaţiei Aeronautice Internaţionale; membru corespondent al Academiei Internaţionale de Astronautică (din 1992), membru în Comitetul Naţional Român al Comitetului pentru Cercetarea Spaţiului Cosmic – COSPAR (1994). Este vicepreşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene.
Cetățean de onoare la CLuj, Brașov și Mediaș
Din mai 2002, Dumitru Prunariu este membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe înregistrată în California (SUA). De asemenea, este cetăţean de onoare al câtorva oraşe şi municipii: Cluj, Braşov (1999), Mediaş (2002).
Imobilul situat pe strada 13 Decembrie nr. 96, preluat recent de administrația locală, își va schimba destinația. Potrivit anunțului făcut în plenul Consiliul Local Brașov, de către primarul George Scripcaru, clădirea fostului ICPROA va intra în administrarea Școala Profesională Germană Kronstadt, urmând să fie adaptată pentru activități educaționale.
Decizia a fost comunicată de primarul George Scripcaru, în contextul unei propuneri formulate de consilierul local Sebastian Ichim (USR), care a sugerat transformarea spațiului într-o grădiniță. Edilul a respins această variantă propusă de Ichim, argumentând că structura și configurația clădirii nu permit o astfel de funcțiune și a mai precizat că discuțiile purtate cu reprezentanții unității de învățământ profesional au dus la conturarea actualei soluții.
Preluare în contul unei datorii
Clădirea a intrat în patrimoniul municipiului la finalul anului 2024, în urma unei hotărâri adoptate de deliberativul local în 28 noiembrie. Transferul a fost realizat pentru stingerea unei datorii de 744.973 lei pe care societatea ICPROA SA, aflată în faliment, o înregistra la bugetul local. Pentru finalizarea tranzacției, municipalitatea a achitat diferența până la valoarea stabilită, respectiv 1.584.027 lei.
Proiectul de preluare mai fusese adus în discuție și în mandatul fostului primar Allen Coliban, însă nu a întrunit atunci voturile necesare. În noiembrie 2024, consilierii locali au revenit asupra subiectului, solicitând clarificări privind utilizarea viitoare a imobilului și propunând includerea explicită a unei destinații educaționale sau culturale în hotărârea de Consiliu.
În forma finală, documentul prevedea posibilitatea amenajării unei creșe, grădinițe sau școli, precum și a unor funcțiuni complementare, în contextul în care administrația locală are în vedere recuperarea unui teren de aproximativ 8.000 mp în zonă.
Parte dintr-un plan mai amplu pentru fosta platformă industrială
Primarul a explicat că decizia achiziției este legată și de schimbarea regimului juridic al fostei platforme Rulmentul, care a trecut recent din proprietatea statului în cea a municipiului. Odată cu această mutare, clădirea de pe strada 13 Decembrie completează suprafața deținută de oraș și permite o viziune unitară de dezvoltare.
Edilul a precizat că negocierile cu lichidatorul societății au vizat atât valoarea tranzacției, cât și termenele de plată, astfel încât municipalitatea să închidă procedura în condiții considerate avantajoase.
Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).
Urmează tăierile
În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.
Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.
De ce se îmbolnăvesc arborii
Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.
O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria. Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.
Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.
În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).
Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei
Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.
„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.
Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local
În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:
„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.
Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.
Fapt divers9 ore ago
Cotidian9 ore ago
Investitiio săptămână ago
Investitii20 de ore ago
Cotidian5 ore ago