Ramai la curent!

Prima Pagina

Risc mare de avalanșe în Munții Bucegi. Zăpada proaspătă este instabilă

Publicat

in

Înainte  pasionații de drumeții sau de sporturi de iarnă trebuie să ia în calcul faptul că în Munții Bucegi e risc mare de avalanșe (grad de risc 4 din 5 la altitudine mai mare de 1.800 m). Astfel, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în Bucegi, la la peste 1.800 m, la suprafață s-au depus local 10-15 cm de zăpadă proaspătă în ultimele zile, peste cel precedent depus şi încă instabil, ce avea rezistenţă scăzută în primii 40 cm. Temporar va mai ninge, iar stratul va mai înregistra creșteri. La altitudini de 1.800-2.100 m stratul este umezit, iar acolo condițiile pentru curgeri spontane vor fi crescute. Sub straturile instabile din partea superioară a zăpezii se află vechiul strat de zăpadă, parțial înghețat şi cu rezistență crescută spre bază. Pe văi și în zonele adăpostite se întâlnesc depozite mai însemnate de zăpadă, iar în zona crestelor plăci de vânt și cornișe. Pe pantele suficient de înclinate, straturile instabile și cu rezistență scăzută de la suprafaţă pot aluneca spontan peste vechiul strat înghețat, ducând astfel la declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe. În cazuri izolate se pot angrena și straturi mai vechi în avalanșe, iar acestea pot coborî și la altitudini de sub 1.800 m. 

La altitudini mai mici de 1.800 m stratul s-a redus semnificativ, menținându-se în special pe unele văi umbrite la altitudini de peste 1.600 m, iar ploile local consistente care se vor mai înregistra vor accelera topirea stratului rămas. Spontan vor fi condiţii pentru declanșarea unor curgeri și avalanșe de dimensiuni mici și chiar medii la altitudini de peste 1.600 m, riscul fiind amplificat la supraîncărcări. 

Risc însemnat de avalanșe și în Munții Făgăraș 

În ceea ce privește Munții Făgăraș, la altitudini mari, riscul de avalanșe este însemnat  (grad de risc 3 din 5). La peste 1.800 m, se întâlnesc câțiva cm de zăpadă proaspătă, depuși în zilele precedente. Zăpada este umezită în partea ei superioară, în special la altitudini de 1.800-2.000 m, unde și temperaturile au fost mai ridicate. Până în 19 aprilie sunt așteptate precipitații mixte, temporar ninsori, iar stratul va înregistra unele creșteri. Stratul de zăpadă e mai consistent pe versanții nordici, iar în partea superioară este în continuare instabil în primii 30-40 cm, cu rezistență redusă. În profunzime, stratul mai vechi este în mare parte stabilizat și prezintă zone mai dure, cu cruste de gheață. În apropierea crestelor se mai întâlnesc cornișe, iar pe văi și în zonele adăpostite, depozite însemnate de zăpadă. Pe pantele suficient de înclinate, stratul instabil din partea superioară, va putea aluneca spontan peste stratul vechi și compactat, ducând la
declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari, riscul declanșării fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe. Unele avalanșe pot coborî la altitudini de sub 1800 m. Sub 1800 m, stratul de zăpadă s-a redus substanțial, este umezit și sub influența ploilor consistente care se vor înregistra, va continua să se topească accelerat. Pe pantele mai înclinate și mai umbrite de la
altitudini de peste 1.600 m, se mai pot declanșa curgeri și avalanșe de mici dimensiuni, riscul fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Bolojan, în fața moțiunii de cenzură, ar putea deveni al optulea premier demis după 1989. Cine au fost prim-miniștrii căzuți prin moțiune și cum și-au pierdut mandatul

Premierul Ilie Bolojan se confruntă cu o moțiune de cenzură care ar putea să-l transforme în al optulea șef de guvern demis după 1989. De-a lungul timpului, mai multe cabinete au căzut în urma votului Parlamentului, unele în contexte politice tensionate sau chiar din cauza propriilor aliați.

Publicat

in

Premierul Ilie Bolojan, al 72-lea din istoria României, se află în fața unei moțiuni de cenzură care a strâns deja semnăturile necesare pentru a fi dezbătută și votată. Dacă va trece, acesta ar deveni al optulea șef de guvern demis prin această procedură după 1989.

În istoria postdecembristă, cele mai longevive guverne nu au fost înlăturate prin moțiuni de cenzură. Executivul condus de Nicolae Văcăroiu rămâne cel mai stabil, cu 1.484 de zile de mandat, urmat de cabinetele lui Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu, care au rezistat peste patru ani fiecare. La polul opus, cel mai scurt mandat postdecembriest i-a aparținut lui Mihai Răzvan Ungureanu, al cărui guvern a rezistat doar 78 de zile în 2012, într-un climat politic extrem de tensionat.

Guvernele demise prin moțiune de cenzură, în ultimii 35 de ani:

Emil Boc – primul premier postdecembrist demis prin moțiune de cenzură

Guvernul Emil Boc, reprezentând o majoritate PDL, a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat, fiind astfel primul care a trecut prin această procedură. Moţiunea numită atunci „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ca lider al PDL.

Mihai Răzvan Ungureanu – premierul cu cel mai scurt mandat

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, diplomat și istoric, fost șef al SIE în două mandate diferite, a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile. Acesta este, de altfel și cel mai scurt mandat al unui premier român. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern. Mihai Răzvan Ungureanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) în perioada 2007 și 2012 și 2015 – 2016 și-a continuat cariera politică, înființînd partidul Forța Civică, cu care a participat la alegerile parlamentare din 2012, obținând un mandat de senator pe listele ARD (Alianța România Dreaptă).

Sorin Grindeanu – premierul demis de propriul partid

Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Guvernarea sa aduce o altă premieră în istoria postdecembristă: Executivul condus de el este primul răsturnat de propriul partid! Moţiunea de cenzură în urma căreia a căzut Guvernul Grindeanu a fost iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceleași formațiuni care l-au susținut inițial. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă.

Viorica Dăncilă – premierul demis la limită

Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare, conform unei analize News.ro. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.

Ludovic Orban – răsturnat cu o majoritate largă, după asumarea răspunderii

Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.

Florin Cîţu – record de voturi pentru schimbare

Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.

Citește mai departe

Cotidian

Pui de urs, capturat de lângă Valea Cetății din Râșnov și mutat la câțiva kilometri distanță. Animalul a fost dus la distanță de zonele locuite, anunță autoritățile locale

Publicat

in

Un pui de urs care s-a obișnuit să se plimbe prin zona Peșterii din Valea Cetății din Râșnov a fost capturat și relocat în altă zonă.

Prezența animalului a fost reclamată de concesionarul Peșterii Valea Cetății, iar intervenția a fost realizată de o echipă formată din reprezentanți ai Ocolului Silvic, ai Jandarmeriei, un medic veterinar și primarul orașului, Horia Motrescu.

„Animalul a fost capturat în jurul orei 14.30, crotaliat și relocat în zona Provița din Glăjărie, departe de zonele locuite”, a anunțat primarul Râșnovului.

Practic, puiul de urs a fost mutat la câțiva kilometri distanță și, dacă nu găsește hrană în pădure sau este alungat de alți urși, este foarte probabil să revină în zona de unde a fost capturat.

Citește mai departe

Investitii

Afacerea SAFE: Ministerul Apărării Naționale promite că IAR Brașov este inclusă în proiectul elicopterului multi-misiune. Pentru aparatele de zbor H225M, România va plăti peste 850 milioane de euro

Publicat

in

Elicopterul multi-multimisiune H225M, achiziționat de Armata Română prin Programul SAFE va fi produs parțial la IAR Ghimbav. Promisiunea a fost făcută de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, după ce programul, finanțat dintr-un împrumut de 16,6 miliarde de euro, a obținut aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru cele 21 proiecte SAFE.


Prin acest program, printr-o achiziție comună cu Franța, România va achiziționa 12 elicoptere H225M ale companiei franceze Airbus, echipate în configurație de atac, valoarea estimată a contractului fiind de 852 milioane de euro.
Ministrul Apărării a anunțat că în acest proiect vor fi incluse două companii românești, respectiv IAR Brașov și Turbomecanica București.


„Un procent de 15% din fuselaj pentru toate țările se va produce la IAR Brașov. De asemenea, la Brașov se va face personalizarea aparatelor de zbor cu dotarea de luptă cerută de Armata Română. Tot la IAR Ghimbav se va realiza un centru de mentenanță pentru Europa Centrală și de Est, dar și un centru de excelență pentru pregătirea tehnicienilor. Totodată, mentenanța motoarelor va fi asigurată la compania bucureșteană «Turbomecanica»”, a anunțat ministrul.

Condiția pentru transferarea licenței de producție: încă 30 de aparate de zbor

România ar putea produce integral aparatul de zbor, însă acest lucru se va întâmla doar în cazul în care țara noastră va respecta cerința companiei franceze. Airbus a anunțat la începutula acestui an că este dispusă să transfere licența de producție în cazul în care România va achiziționa, în total, 42 de aparate de zbor.
Ministrul Apărării Naționale pare dispus să accepte această cerință, ministrul Apărării declarând că cele 12 aeronave sunt incluse în cele 42 de elicoptere.


„Dacă vom ajunge la 42 de produse incluzându-le pe cele 12 comandate, vom primi și licența”, a anunțat Miruță.

Pentru cele 30 de aparate de zbor ce ar mai trebui comandate de Armata Română, finanțarea va fi asigurată din bugetul național.

Citește mai departe

Trending