Connect with us

Investitii

După ce România a fost amendată din cauza neînchiderii depozitelor neconforme de deșeuri, Primăria Brașov a început să se miște în cazul fostei gropi de gunoi de la Timiș – Triaj. Unele lucrări au fost făcute în trecut de Fin-Eco

Published

on

Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a publicat în 23 ianuarie 2024 proiectul acordului de mediu pentru obținerea autorizației de construire în vederea închiderii definitive a fostului depozit de deșeuri menajere de la Timiș – Triaj, proiect care a fost tergiversat de actuala conducere a Primăriei, pe motiv că lucrările ar trebui finanțate de operatorul depozitului ecologic de la Săcele, SC Fin-Eco SA.

Concret, până în anul 2020, Primăria Brașov a pregătit un proiect care prevedea închiderea ambelor gropi de deșeuri din zona Timiș – Triaj (unul de deșeuri industriale nepericuloase, iar celălalt de deșeuri menajere, aflate unul lângă altul). De altfel, la momentul respectiv, municipalitatea brașoveană anunța că după ce vor fi închise, cele două depozite vor fi transformate într-o mare zonă de agrement.

După alegerile locale din anul 2020, noua conducere a Primăriei Brașov și-a schimbat abordarea, anunțând că va închide doar depozitul de deșeuri industriale nepericuloase. Despre cel de deșeuri menajere, Primăria Brașov a anunțat că trebuie închis de Fin-Eco, așa cum se arată în autorizația de mediu pentru noul depozit ecologic de deșeuri, pe care această firmă a obținut-o la începutul anilor 2000 de la Ministerul Mediului. Până la începutul anului 2023, Primăria Brașov s-a ținut ferm pe poziții, apoi și-a schimbat strategia: municipalitatea a anunțat că va închide depozitul și că va deschide un proces pentru recuperarea sumei investite de la Fin Eco.

Fin-Eco a acoperit fostul depozit de menajere cu resturi de construcții și pământ

De altfel, pe lângă informațiile tehnice legate de lucrările ce vor fi realizate sau de valoarea investiției, în proiectul acordului de mediu este menționată obligația Fin Eco de a închide fostul depozit de menajere de la Timiș – Triaj:

„Activitatea de depozitare a fost sistată din anul 1993, dar până în anul 1997 s-au mai depozitat sporadic deșeuri de tip menajer. În anul 1997 activitatea de depozitare a încetat definitiv. În momentul sistării activității, depozitul era gestionat de către SC Comprest Brașov. Ulterior a fost preluat ca obligație de închidere de SC FIN ECO SA Brașov”.

Însă, în proiectul amintit se menționează și faptul că Fin Eco a făcut niște lucrări la fosta rampă, acoperind corpul depozitului cu deșeuri din construcții și demolări și cu pământ:

„După sistarea depozitării corpul depozitului a fost sistematizat cu pante ale taluzurilor de 1:1,5 – 1:2, partea superioară sub formă de calotă cu pante de la centru către margini de cca. 2% și drum de acces. Toată suprafața depozitului a fost acoperită cu un strat de cca. 15 cm grosime din materiale necoezive, deșeuri din construcții și demolări, pământ și alte deșeuri din materiale de construcții. Lucrările au fost executate de SC Fin – Eco și sunt în conformitate cu Programul de conformare din Avizul de mediu nr. 31/25.05.2007 emis de APM Brașov, revizuit la data de 25.11.2008”.

Totodată, în proiectul acordului de mediu se arată că pe amplasament au fost au fost realizate două foraje de monitorizare care se vor păstra și după închiderea definitivă a depozitului acestea urmând a fi folosite pentru monitorizare post-închidere.

Peste 38 de milioane de lei, pentru închiderea fostului depozit de deșeuri menajere

Conform proiectului acordului de mediu, depozitul de deșeuri de la Timiș – Triaj va fi închis conform procedurii simplificate, după ce în urma unui bilanț de mediu a rezultat că acesta este inert (nu mai produce efecte asupra calității mediului și sănătății populației). Valoarea investiției este estimată la 38.414.345 lei.

Ce lucrări sunt prevăzute:

  • Unele deșeuri vor fi relocate în corpul deșeurilor;
  • Vor fi așternute două straturi de pământ, ultimul dintre ele fiind sol vegetal;
  • Va fi însămânțat gazon și se vor planta arbuști;
  • Vor fi realizate amenajări pentru captarea apelor pluviale;
  • Monitorizare post-închidere pentru o perioadă de 30 de ani.

Depozitul de la Timiș Triaj, singurul de deșeuri menajere pentru care România a fost amendată

Reamintim că printr-o decizie din 14 decembrie 2023, România a fost condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru nerespectarea termenelor de închidere a 31 de foste depozite de deșeuri. Sancțiunea este mare: 600 de euro/depozit pentru fiecare zi de întârziere, iar pe lista depozitelor pentru care țara noastră a fost amendată este și cel de deșeuri menajere de la Brașov, din zona Timiș – Triaj. La momentul respectiv, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Sorin Banciu, a declarat că „singurul depozit de deșeuri menajere pentru care țara noastră a fost sancționată este la Brașov”.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending