Ramai la curent!

Stiri Brasov

Drumul interjudeţean Covasna – Braşov are o nouă faţă. Lucrările de modernizare au fost recepţionate la finele săptămânii trecute

Publicat

in

Lucrările de modernizare ale drumului interjudețean Covasna – Brașov, care face legătura între drumul național DN 12 și drumul național DN 13 – format din DJ 131 km 0+000–7+856 și DJ 131B km 0+000–12+978 s-au finalizat la sfârșitul săptămânii trecute, a anunțat Consiliul Județean Brașov.

Valoarea totală actualizată a acestor lucrări a fost de 116.906.925,99 lei, din care cheltuielile totale eligibile pe fonduri europene – 115.549.648,95 lei.

Recepția lucrărilor a avut loc în comuna Augustin, la podul peste Olt situat pe DJ 131B la km 12+125, refăcut integral în cadrul acestui proiect.

Un proiect pornit din 2018

În 6 februarie 2018, pe vechiul pod de la Augustin, la granița județelor Brașov și Covasna, preşedinţii celor două consilii judeţene semnau alături directorul general al ADR Centru contractele de finanţare pentru modernizarea traseului interjudețean Brașov-Covasna, care unește DN 13 cu DN 12 prin Măieruș, ocolind munții Baraolt și Bodoc, cu revenire la cursul superior al Oltului, în comuna Malnaș. 

Astfel, pe lângă finanțarea reabilitării celor două segmente din DJ 131 şi DJ 131B din judeţul Braşov, pe traseul DN 13 – Măieruș – Apața – Ormeniș – Augustin – limită județ Braşov, a fost finanţată şi modernizarea tronsonului din DJ 122 Baraolt – Biborțeni – Malnaș – DN 12, obiectiv implementat de Consiliul Judeţean Covasna. Cererile de finanţare au fost elaborare în colaborare de cele două administraţii, corelând interesele de dezvoltare ale județelor vecine Covasna și Brașov. 

Tronsoanele modernizate asigură o conectivitate mai bună a oraşului Baraolt şi a zonei Valea Zălanului din judeţul Covasna, cu principalele artere rutiere din sud-estul Transilvaniei, respectiv DN 12 (Brașov – Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc – Gheorgheni – Toplița) și DN 13 (Brașov – Rupea – Sighişoara – Târgu Mureș) şi, în egală măsură, o conexiune directă şi modernă a comunităţilor din partea nordică a judeţului Braşov cu localităţile din judeţele învecinate Covasna şi Harghita. 

În 21 iulie 2020 a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor, implementat de Asocierea SC Gott Strasse SRL – SC Perfect Consult Europe SRL – Hydrostroy AD, împreună cu subcontractorul SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania, care s-a ocupat de proiectarea şi execuţia relocării reţelelor de utilităţi publice. 

Valoarea totală a contractului de execuţie la finalizarea lucrărilor – 130.249.170,03 lei

În 7 august 2020 a avut loc predarea amplasamentului către constructor, iar câteva zile mai târziu, în 24 august 2020, Consiliul Judeţean Braşov a transmis ordinul de începere pentru proiectul „Modernizare drum interjudeţean Covasna – Braşov care face legătura între drumul naţional DN 12 şi drumul naţional DN 13 – format din DJ 131 km 0+000–7+856 şi DJ 131B km 0+000–12+978”.

Lucrările executate în cadrul proiectului

Din fondurile europene au fost modernizaţi 15,59 kilometri de drumuri, acostamente şi trotuare, iar cu finanţare de la bugetul local al Judeţului Braşov a fost modernizat un sector de drum în lungime de 5,24 km. Au fost amenajate staţii de transport public, s-au construit rigole, şanturi, drenuri şi puţuri absorbante pentru evacuarea apelor pluviale, s-au refăcut podeţele transversale şi cele de acces la drumurile laterale şi au fost reabilitate trei poduri peste râul Olt, pârâul Măieruş şi pârâul Remetea.

Reabilitarea podului de la Augustin a fost cea mai amplă lucrare de artă din cadrul contractului

Reabilitarea podului de la Augustin a fost cea mai amplă lucrare de artă din cadrul contractului, spun reprezentanţii firmelor care au lucrat la acest obiectiv. Constructorul a refăcut infrastructura şi suprastructura acestuia, calea de rulare fiind modernizată pe toată lungimea podului, care măsoară 164,18 metri. Au fost executate injectări de fisuri și reparaţii cu mortare speciale, au fost consolidate culeele, au fost schimbate aparatele de reazem şi s-au executat perforările cu ancore matate. În urma reabilitării, podul are o lăţime a căii de rulare de 7,80 metri şi trotuare late de un metru. În paralel, albia râului Olt a fost curăţată, defrişată şi amenajată, au fost aşternute anrocamentele din piatră brută şi s-a turnat betonul.

De asemenea, în cadrul proiectului au fost realizate consolidări, au fost construite sau reparate zidurile de sprijin, s-au amenajat trecerile la nivel cu calea ferată şi, acolo unde a fost necesar, au fost deviate reţelele de utilităţi. În ceea ce priveşte reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, lucrările s-au executat pe tronsoane, de la intersecţia dintre DJ 131 şi DN 13 până la intrarea în comuna Apaţa, între Apaţa şi intrarea în comuna Ormeniş, între comunele Ormeniş şi Augustin, şi sectoarele din intravilanul localităţilor.

Pe întreaga lungime a drumurilor structura rutieră a fost refăcută în totalitate, fiind executate lucrări de excavație până la fundaţie, urmate de aşternerea straturilor de balast, piatră spartă şi a celor două straturi de asfalt.

Citește mai departe
1 Comentarii

Politica

Femeile din PSD și-au ales noile structuri de conducere. Noii lideri sunt… vechii lideri, dar fără fosta președintă Camelia Bertea

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales noua conducere. Ioana Adriana Henegar a obținut un nou mandat la nivel municipal, iar deputatul Ariana Bucur a fost aleasă președinte al organizației județene.

Publicat

in

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales, la data de 12 iunie 2026, noile echipe de conducere în cadrul Conferinței de alegeri, în cadrul unui eveniment la care au participat membre ale organizației, reprezentanți ai PSD Brașov și lideri ai structurilor social-democrate din municipiu și județ.

OFSD Municipiul Brașov, tot sub coordonarea Ioanei Henegar

În urma votului exprimat, Ioana Adriana Henegar, consilier local la Brașov, a fost realeasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Municipiul Brașov. Biroul Permanent Municipal al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ioana Adriana Henegar, în calitate de președinte, funcția de prim-vicepreședinte este ocupată de Raluca-Cristina Dan, iar funcția de secretar de Andreea-Gabriela Suciu.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Elena-Loredana Pleșcan, Ștefania-Florentina Simon, Nicoleta-Claudia Ilie, Margareta Szekely și Corina-Maria Preda.

Membre ale Biroului Permanent Municipal sunt Antonia Richea, Paula-Bianca Drăgoi, Diana Chioșa, Elena Varză-Drăghici, Lavinia Fătu, Valentina Tănase, Ioana Matei, Geanina Climescu și Laura Ghibea.

OFSD județul Brașov va fi condus de Ariana Bucur

De asemenea, în cadrul reuniunii de vineri, Ariana Bucur, deputat, a fost aleasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Județul Brașov.

La nivel județean, Biroul Permanent Județean al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ariana Bucur, în calitate de președinte.

Funcțiile de prim-vicepreședinte sunt ocupate de Alexandra Ioana Crivineanu și Ioana Adriana Henegar.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Nicoleta Ilie, Laura Ghibea, Corina Preda, Paula Drăgoi, Geanina Climescu, Alina Iftene, Ștefania Simon, Laura Bratosin, Aurora Divile, Adriana Mihalache, Luminița Radu, Nicoleta Voicescu, Liliana Vlad, Gabriela Pelei, Raluca Bucșa, Alexandra Poparad, Oana Marcu, Luminița Vlaicu, Nicoleta Moldovan, Loredana Moldovan, Larisia Găitan, Tatiana Radu și Galina Secrieru.

Funcția de secretar executiv al Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Brașov este ocupată de Alexandra Maria Chivu.

Camelia Bertea nu se mai regăsește în Biroul Politic Județean

De remarcat este că, potrivit comunicatului de presă transmis de PSD după alegerile din OFSD la nivelul județului Brașov, în niciuna dintre structurile de conducere nu se regăsește Camelia Bertea.

În urmă cu doi ani, primarul orașului Victoria a făcut pasul dinspre USR Brașov, înscriindu-se în PSD Brașov cu puțin înainte de alegerile locale. Ulterior, în iulie 2024, Camelia Bertea prelua funcția de președinte al OFSD Județul Brașov, într-o structură de conducere în care în funcțiile de prim-vicepreședinți a fost alese, ca și acum, Alexandra Crivineanu și Ioana Henegar.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Cotidian

Râșnovul nu va mai avea păcănele în câteva luni. Operatorii au început să scoată aparatele din funcțiune

Publicat

in

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc din Râșnov au început să scoată din funcține aparatele din oraș. Astfel, potrivit primarului orașului Râșnov, Horia Motrescu, din 80 de aparate existente în luna februarie – când au început demersurile privind interzicerea jocurilor de noroc în localitate – 26 au fost scoase din uz.

„De la 80 de aparate existente în luna februarie, am ajuns la 54 în prezent. Retragerea lor continuă etapizat: o parte deja au fost scoase din exploatare, iar restul vor dispărea complet până la final de noiembrie”, a precizat Horia Motrescu.

Proiectul de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în oraș a fost anunțat de autoritățile locale în luna februarie și a fost aprobat de Consiliu Local Râșnov după ce proiectul a trecut prin etapa transparenței decizionale.

Hotărâre a fost aprobată după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă ce le primăriilor posibilitatea de a  aproba sau de a interzice desfăşurarea jocurilor de noroc, pentru că operatorii vor fi obligaţi să obţină de la autoritățile locale o autorizaţie anuală de funcţionare.

Citește mai departe

Trending