Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău ar putea reveni pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov, consolidând o colaborare culturală de tradiție între cele două instituții. Primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, s-a întâlnit azi cu directorul teatrului din Chișinău, Petru Hadârcă, pentru a discuta reluarea acestui parteneriat artistic, prima reprezentație fiind propusă pentru Ziua Limbii Române, pe 31 august. Alături de el s-au aflat, la aceste discuții, viceprimarul Dan Ghiță și fostul viceprimar Costel Mihai, actual consilier local, cel care, de altfel, a și facilitat această întâlnire.
Modelul Teatrului Național din Chișinău
„Domnul director al Teatrului Național din Chișinău este o prezență plăcută. Mă bucur că ne revedem după atâta timp. Din păcate, în ultimii ani nu s-a mai menținut colaborarea între Teatrul Național din Chișinău, Primăria Brașov și Teatrul «Sică Alexandrescu» din Brașov. Ar fi bine ca din acest an să reluăm colaborarea dintre cele două părți și să-și includă în periplul european și Brașovul. Domnul Petru Hadârcă este un exemplu de bună practică la nivel de act artistic, cultural și de management la Teatrul Național Chișinău, pe care ar fi bine ca cei care sunt la Brașov să-l împrumute. Am înțeles de la dumnealui că nu vrea bani în plus, dacă mai face și activitate artistică, dincolo de cea de management, lucru care, din păcate, la Brașov se întâmpla. Ei fac la Chișinău lucruri extraordinare, cu mult mai puține resurse, raportat la ce avem noi la Brașov. Mă bucur că a revenit într-o vizită privată și e bine ca începând din acest an să reluăm colaborarea între cele două instituții de cultură”, a declarat George Scripcaru, după această discuție care a avut loc la Primăria Brașov.
Oficial, Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Chișinău a fost prezent de două ori la Brașov în cadrul Festivalului Internațional de Dramaturgie Contemporană (unde a câștigat Marele Premiu în 2017) și la ediția din 2019 a Zilei Limbii Române, într-o reprezentație gratuită pentru publicul brașovean.
Petru Hadârcă: „Nu există nicio sârmă ghimpată la Prut, atunci când treci teatrul de o parte și de alta a lui”
La rândul său, Petru Hadârcă a subliniat aprecierea sa pentru talentul actorilor brașoveni și dorința de a-i vedea pe scena din Chișinău.
„Mulțumesc mult domnului primar că a avut timp pentru această întâlnire de suflet, pentru că eu chiar îmi doream să revin aici. Apreciez valoarea artistică a actorilor de la Teatrul «Sică Alexandrescu», sunt mari personalități, și de mult mi-aș fi dorit să îi văd și la Chișinău. Vrem să fie și ei prezenți în cadrul unui eveniment, a unui schimb de turnee, a unui schimb de experiențe frumoase, artistice, pentru că împreună cu celelalte teatre din România, noi am demonstrat de mult că suntem o forță. Și nu există nicio sârmă ghimpată la Prut, atunci când treci teatrul de o parte și de alta a lui”, a declarat directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.
La întâlnire au participat și viceprimarul Dan Ghiță, cu atribuții în organizarea și coordonarea evenimentelor culturale din oraș, precum și consilierul local Costel Mihai, cel din urmă fiind un susținător activ al relației culturale dintre Brașov și Chișinău.
Petru Hardârcă, la conducerea Teatrului Național din Chișinău de peste 10 ani
Petru Hadârcă, un nume marcant al teatrului basarabean, conduce Teatrul Național „Mihai Eminescu” din 2013 și a fost decorat cu numeroase distincții pentru contribuția sa la cultură, atât în Republica Moldova, cât și în România. Printre acestea se numără Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Comandor, Premiul UNITER pentru teatru radiofonic și Premiul Președintelui UNITER, Ion Caramitru.
Imobilul situat pe strada 13 Decembrie nr. 96, preluat recent de administrația locală, își va schimba destinația. Potrivit anunțului făcut în plenul Consiliul Local Brașov, de către primarul George Scripcaru, clădirea fostului ICPROA va intra în administrarea Școala Profesională Germană Kronstadt, urmând să fie adaptată pentru activități educaționale.
Decizia a fost comunicată de primarul George Scripcaru, în contextul unei propuneri formulate de consilierul local Sebastian Ichim (USR), care a sugerat transformarea spațiului într-o grădiniță. Edilul a respins această variantă propusă de Ichim, argumentând că structura și configurația clădirii nu permit o astfel de funcțiune și a mai precizat că discuțiile purtate cu reprezentanții unității de învățământ profesional au dus la conturarea actualei soluții.
Preluare în contul unei datorii
Clădirea a intrat în patrimoniul municipiului la finalul anului 2024, în urma unei hotărâri adoptate de deliberativul local în 28 noiembrie. Transferul a fost realizat pentru stingerea unei datorii de 744.973 lei pe care societatea ICPROA SA, aflată în faliment, o înregistra la bugetul local. Pentru finalizarea tranzacției, municipalitatea a achitat diferența până la valoarea stabilită, respectiv 1.584.027 lei.
Proiectul de preluare mai fusese adus în discuție și în mandatul fostului primar Allen Coliban, însă nu a întrunit atunci voturile necesare. În noiembrie 2024, consilierii locali au revenit asupra subiectului, solicitând clarificări privind utilizarea viitoare a imobilului și propunând includerea explicită a unei destinații educaționale sau culturale în hotărârea de Consiliu.
În forma finală, documentul prevedea posibilitatea amenajării unei creșe, grădinițe sau școli, precum și a unor funcțiuni complementare, în contextul în care administrația locală are în vedere recuperarea unui teren de aproximativ 8.000 mp în zonă.
Parte dintr-un plan mai amplu pentru fosta platformă industrială
Primarul a explicat că decizia achiziției este legată și de schimbarea regimului juridic al fostei platforme Rulmentul, care a trecut recent din proprietatea statului în cea a municipiului. Odată cu această mutare, clădirea de pe strada 13 Decembrie completează suprafața deținută de oraș și permite o viziune unitară de dezvoltare.
Edilul a precizat că negocierile cu lichidatorul societății au vizat atât valoarea tranzacției, cât și termenele de plată, astfel încât municipalitatea să închidă procedura în condiții considerate avantajoase.
Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).
Urmează tăierile
În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.
Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.
De ce se îmbolnăvesc arborii
Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.
O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria. Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.
Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.
În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).
Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei
Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.
„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.
Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local
În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:
„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.
Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.