Connect with us

Investitii

Risc seismic major la Spitalul Județean Brașov: Corpul H, „inima spitalului”, are nevoie de consolidări urgente. Investiția este estimată la 400 de milioane de lei

Published

on

Una dintre clădirile esențiale ale celui mai mare spital public din județul Brașov – Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) – în care funcționează și blocul operator, secția ATI, laboratoarele de analize medicale, radiologia și imagistica, precum și Unitatea de Transfuzii Sanguine, este încadrată în clasa de risc seismic II. Aceasta prezintă un pericol real de prăbușire în cazul unui cutremur, dacă nu va fi supusă, în cel mai scurt timp, unor lucrări de consolidare, avertizează conducerea spitalului.

Clădirea cu probleme, parte a pavilionului central și cunoscută sub denumirea de Corpul H, a început să ridice semne de întrebare anul trecut, în timpul lucrărilor de înlocuire a angiografului, când au fost descoperite fisuri atât în podea, cât și în tavan. Au fost efectuate atunci lucrări urgente, însă acestea nu au reușit să elimine complet riscurile. Ulterior, a fost realizată o expertiză tehnică ce a confirmat vulnerabilitățile structurale ale clădirii.

„Corpul H reprezintă inima spitalului. Fără el, spitalul rămâne cu o echipă de oameni care vor să salveze vieți, dar care sunt legați de mâini și de picioare. În ultimii ani, au fost reabilitate, în pavilionul central, secțiile din zona de cazare a pacienților, avem un UPU modern și nou, dar ‘inima spitalului’ a rămas neatinsă. De aceea am început să căutăm soluții, în primul rând tehnice. Variantele erau: unu – demolăm clădirea și facem alta nouă, care să respecte noile standarde în domeniul medical și am fi avut, într-adevăr, condiții de secolul XXI. Dar aceasta ar însemna că, cel puțin 3 ani, nu am avea unde să tratăm corespunzător pacienții, am rămâne fără săli de bloc operator, spitalul nu ar avea radiologie și nici farmacie. Deoarece nu avem unde să mutăm aceste funcțiuni pe durata construcției, am abandonat ideea. A doua variantă este reabilitarea pe zone. Am ajuns la concluzia că va trebui să reabilităm clădirea pe jumătate și să mutăm, temporar, funcțiunile existente în containere și astfel vom avea o structură funcțională, care poate asigura urgențele și, parțial, nevoile pacienților din județ”, a declarat, pentru AGERPRES, Emil Mailat, managerul interimar al spitalului.

SCJU are nevoie de o consolidare generală și de o reconfigurare a spațiilor

Potrivit acestuia, este nevoie de o consolidare generală și o reconfigurare a spațiilor, în conformitate cu soluția tehnică identificată printr-un studiu de fezabilitate finalizat la sfârșitul anului trecut. Proiectul prevede inclusiv supraetajarea clădirii, fapt care explică valoarea ridicată a investiției – estimată la aproape 400 de milioane de lei.

„Alături de echipa de la Consiliul Județean (for în subordinea căruia este Spitalul – n.r.) am reușit, în decembrie 2024, să depunem cererea de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești (PNIIUS) care, momentan, se află în evaluare. Credem că avem șanse să fim unii dintre beneficiarii acestei finanțări, iar până în 2031, termenul limită de încheiere a proiectului, să avem în cadrul SCJUBv o ‘inimă modernă și întinerită’”, a adăugat managerul SCJU Brașov.

Mailat subliniază că acest proiect nu va aduce doar siguranță sporită în fața unui seism și condiții mai bune pentru pacienți și personalul medical, ci va permite și extinderea serviciilor oferite în cadrul unor spații medicale moderne și bine echipate.

Astfel, în perspectivă, Brașovul ar putea deveni un centru de referință pentru medicina cardiovasculară – combinând chirurgia cardiovasculară, intervențiile minim-invazive și radiologia intervențională. Ar putea fi realizate intervenții video-asistate și proceduri avansate de cardiologie intervențională.

Spitalul și-ar putea dezvolta serviciile odată

În plus, noile săli vor permite desfășurarea de operații prin chirurgie robotică, precum și proceduri de radiologie și neuroradiologie intervențională.

„Nimic din toate acestea nu se poate face fără o secție de anestezie-terapie intensivă (ATI) corespunzător dimensionată pentru că, în primul rând, secția de ATI deservește urgențele unei comunități (…) și, dar dacă secția de ATI nu este corespunzător dimensionată, atunci lista de așteptare la chirurgie este foarte lungă și toate lucrurile bune de care am vorbit nu se pot realiza fără un ATI bine dimensionat. Totodată, în acest moment, circuitele de sterilizare le putem caracteriza ca un compromis acceptabil. (…) Apoi, să nu uităm că transfuzia sanguină este un transplant de organe, sângele este un organ care trebuie recoltat, transportat și conservat în niște condiții pe care actuala unitate de transfuzie sanguină nu le poate îndeplini, de asemenea, decât la un nivel de compromis acceptabil, motiv pentru care unitatea de transfuzie sanguină va fi un alt pas considerabil înainte în economia SCJU Brașov”, a mai explicat Emil Mailat.

Continue Reading
Click to comment

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending