Primăria Brașov a lansat în dezbatere publică proiectul Planul Urbanistic General al municipiului, document în care sunt stabilite regulile urbanistice pentru următorii 10 ani. Documentația este realizată de Asocierea Synergetics SA și Quattro Design SRL, pe baza unui contract semnat în luna mai a anului 2020.

Chiar dacă au avut mult timp la dispoziție pentru a pregăti documentele, consultații au „scăpat” o mică eroare: au propus măsuri de protejare a patrimoniului din municipiul… Craiova.

Mai exact, în memoriul sinteză, este propusă ca măsură de protejare a patrimoniului construit și a patrimoniului arheologic:

„Realizarea de intervenții de punere în siguranță/conservare/restaurare a monumentelor istorice și a altor imobile cu valoare arhitecturală excepțională, foarte mare și mare amplasate în Zonele Protejate din teritoriul administrativ al Municipiului Craiova, în parteneriat cu proprietarii acestora”.

Cum a apărut această gafă?

Asocierea amintită a realizat și Planul Urbanistic General al Municipiului Craiova. Cel mai probabil, specialiştii companiilor asociate au folosit documentația pregătită pentru autoritățile locale din Craiova atunci când au elaborat memoriul de sinteză pentru Brașov și, din grabă sau neatenție (?), au uitat să înlocuiască orașul.

Rămâne de văzut, pe parcurs, dacă şi ce erori au mai făcut specialiştii angajaţi de Primăria Braşov, în pregătirea documentaţiei pentru noul PUG al oraşului, un document strategic pentru dezvoltarea vitoare a urbei.

Dacă aproape 4 ani a lăsat impresia unei persoane elegante în ceea privește limbajul, consilierul local brașovean Ciprian Iftime (USR) a ieșit în decor în ședința de plen de joi. După ce a avut un schimb de replici cu adversarii politici liberali și sociali democrați, pe marginea unui proiect de hotărâre prin care ar fi urmat să fie alocate sume pentru ONG-urile care au câștigat finanțări prin „Ghidul unic” (prin care se acordă bani de la bugetul local pentru evenimente culturale, de mediu, sociale, sportive etc.) el a avut o reacție nervoasă.

„Sugeți p…”, le-a spus colegilor din forul deliberativ. Apoi, instantaneu, el a ieșit din sala de ședințe.

Reacția lui a fost sancționată de președintele de ședintă, Cătălin Anton (PNL), abia după câteva zeci de minute, când a anunțat că alesul local al USR este sancționat cu avertisment.
Pe de altă parte, consilierii locali liberali și social-democrați i-au cerut liderului Grupului USR din Consiliul Local Brașov, Beatrice Moraru, să aibă o reacție, un punct de vedere, să își ceară scuze în numele partidului pe care îl reprezintă.

Moraru, de obicei foarte vocală in Consiliul Local, a preferat ca de data aceasta să tacă.

O reacție a consilierului local Ciprian Iftime a venit abia după câteva ore, printr-o postare pe Facebook. El le-a cerut scuze brașovenilor, dar nu și consilierilor locali. Scuza lui a fost că discuțiile din Consiliul Local au fost tensionate, iar el și-a pierdut cumpătul.

Totodată, el a anunțat că „pentru a repara, măcar parțial, efectele deciziei de astăzi, îmi voi dona indemnizația de consilier local până la finalul mandatului ONG-ului care oferă haine copiilor nevoiași, al căror proiect era pe lista proiectelor câștigătoare”.

Promis încă de la începutul anului, noul terminal RATBV de la Gara Brașov a fost deschis în 11 mai. În prealabil, a fost transmis un comunicat de presă, iar primarul Brașovului, Allen Coliban, a dat o scurtă declarație, în care a vorbit despre această investiție și despre dezvoltarea urbanistică a zonei. Însă, echipa de comunicare, una numeroasă de altfel, din care, mai mult sau mai puțin oficial, fac parte inclusiv persoane aflate pe ștatele de plată ale Primăriei Brașov, nu a fost suficient de atentă la detalii.

Mai exact, imaginile cu terminalul, care rulau „pe fundal”, în timp ce primarul Brașovului vorbea despre investiție, sunt vechi, fiind realizate în prima parte a anului, când reprezentanții municipalității au verificat stadiul lucrărilor.

De atunci, terminalul a mai trecut printr-o serie de lucrări, după de specialiștii Primăriei Brașov și-au dat seama că firma care a realizat lucrările nu a amenajat peroanele astfel încât acestea să poată fi utilizate și de persoanele cu dizabilități. De asemenea, de atunci, pe peroane au apărut și băncuțele pentru călători.