Ramai la curent!

Sănătate

Medicii care ar putea schimba sistemul sanitar vor să plece. Ce specialiști pregătesc universitățile din România dar nu îi folosesc pe deplin

Publicat

in

România formează o nouă generație de medici specializați exact în zonele care ar putea face spitalele și sistemul medical să funcționeze mai bine — respectiv cele de management și sănătate publică, dar riscă să-i piardă înainte să-i poată folosi. Iar pentru județe precum Brașovul, unde presiunea pe spitale, prevenție și management sanitar este tot mai mare, semnalul de alarmă este unul important.

Un studiu național făcut public luni arată că aproape 70% dintre medicii rezidenți în sănătate publică și management iau în calcul plecarea din țară, dacă nu găsesc oportunități profesionale clare în România.

Ce arată studiul despre intenția rezidenților de a rămâne în țară:

  • 16,5% spun că vor să plece sigur;
  • 53,6% spun că ar putea pleca, în funcție de oportunități;
  • doar 31% spun clar că vor să rămână în țară.

Nu fug de profesie, fug de sistem

Paradoxul este că acești tineri medici nu sunt dezamăgiți de pregătirea lor profesională. Din contră, studiul realizat de Disciplina de Sănătate Publică și Management a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociația Română de Sănătate Publica și Management Sanitar (ARSPMS) și cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică și Management ale Universităților și Facultăților de Medicină din București, Timișoara, Cluj, Iași, Târgu Mureș, Constanța, Craiova, Sibiu, Brașov, Oradea și Galați, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România arată că 97,6% dintre rezidenți spun că sunt mulțumiți de formarea primită.

Problema apare însă după rezidențiat, când se lovesc de lipsa locurilor de muncă, incertitudinea privind posturile din sănătatea publică, birocrație, și influența politică în deciziile din sistem, dupîă cum arată același studiu.

Cu alte cuvinte, România pregătește specialiști, dar nu reușește să le ofere un traseu clar în sistem.

Noua generație de medici nu mai vrea doar „spital clasic”

Studiul făcut public ieri și numit „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eșantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), și analizează parcursul profesional, motivațiile, barierele și perspectivele de carieră ale acestora.

Cele mai importante rezultate ale cercetării, legat de intenția rezidenților de a lucra în management medical și sănătate publică:

  • 58,8% preferă un mediu non-clinic;
  • 53% sunt interesați de promovarea sănătății;
  • 46% vor să lucreze în prevenție;
  • 36% sunt atrași de managementul sanitar.

Practic, rezultatele studiului arată o schimbare importantă de mentalitate, prin faptul că tot mai mulți tineri aleg specializarea de Sănătate Publică și Management Medical, în mod conștient, ci nu ca soluție de compromis.

Specialiștii „traduc” acest lucru prin faptul că noua generație de doctori nu mai vede medicina doar prin prisma cabinetului sau a blocului operator, ci și ca pe o profesie care poate schimba sistemul din interior.

Puțini specialiști, multă nevoie de ei

Deși există interes pentru această specializare în rândul tinerilor medici, la nivel național, numărul acestora rămâne redus. De exemplu, datele Colegiului Medicilor arată că în România, în septembrie 2025 existau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management, cu aviz de liberă practică. În aprilie 2026 numărul a acestora crescuse până la 213, iar Colegiul Medicilor arată că sunt în pregătire în prezent, aproximativ 270 de rezidenți care au ales această specializare.

Ce pierd, de fapt, orașe precum Brașovul

În percepția publică, medicul este adesea asociat exclusiv cu consultația, garda sau sala de operație. Însă specializarea de Sănătate Publică și Management este una esențială pentru felul în care funcționează sistemul „din spate”.

Sunt medicii care pot contribui la organizarea mai bună a spitalelor, reducerea haosului administrativ, dezvoltarea serviciilor de prevenție, folosirea inteligentă a datelor medicale, sau construirea unor politici sanitare bazate pe realitate, nu pe improvizație.

Într-un județ ca Brașovul, cu spitale medii și mari, unități sanitare aflate constant sub presiune și nevoi tot mai mari în zona de sănătate publică, acești specialiști ar putea fi exact veriga care lipsește între medicina propriu-zisă și administrația care o susține.

Citește mai departe

Cotidian

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dotat cu echipamente de ultimă generație pentru tratarea pacienților cu AVC. Proiectul este finanțat din fonduri europene

Publicat

in

Medicii Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov vor avea la dispoziție echipamente și aparatură medicală de ultimă generație pentru a-i trata pe pacienții cu AVC. Dotarea unității sanitare se va face printr-un proiect cu finanțare europeană derulat de Consiliul Județean Brașov, care a lansat licitația pentru achiziționarea echipamentelor, valoarea contractului fiind estimată la 13.970.978 lei fără TVA.

Prin această licitație, administrația județeană va cumpăra un sistem angiograf biplan, cu o valoare estimată de 9.290.000 lei; un echipament tomografie computerizată cu 128 slice, cu o valoare estimată de  4.101.378 lei și două ecografe ecografe portabile performante, a căror valoare este estimată la 579.600 lei.  

Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a precizat că acest proiect este esențial pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, în contextul în care accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o urgență medicală majoră, în care fiecare minut contează pentru salvarea vieții pacientului și reducerea riscului de dizabilitate permanentă.

„Prin achiziția angiografului biplan de ultimă generație, medicii brașoveni vor putea efectua proceduri complexe de radiologie intervențională, eliminând necesitatea transferului pacienților către centre medicale din alte județe. De asemenea, noul computer tomograf și ecografele portabile vor asigura un diagnostic ultrarapid și precis pentru pacienții cu AVC aflați în stare critică”, a declarat Veștea.

Pentru proiectul „Calitate în diagnostic și tratament pentru pacienții critici cu AVC în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov”, Consiliul Județean Brașov a obținut finanțarea nerambursabilă prin Programul Sănătate 2021-2027 la începutul acestui an. Valoarea contractului de finanțare este de  18.088.225 lei, din care 98% reprezintă fonduri europene nerambursabile, cu o cofinanțare de 2% din bugetul propriu.  

Citește mai departe

Prima Pagina

Șefa Patronatului Medicilor de Familie Brașov: Primăriile pun în plan secund medicina de familie. „Pot să acorde facilități dar nu o fac”

Deși legislația permite autorităților locale să ofere facilități pentru atragerea medicilor de familie în mediul rural, puține primării din județul Brașov folosesc aceste instrumente. Reprezentanții medicilor de familie avertizează că lipsa sprijinului local contribuie la menținerea deficitului de medici în mai multe comune.

Publicat

in

Medicii de familie, în special cei aflați la început de carieră, continuă să evite deschiderea unor cabinete în mediul rural, iar una dintre principalele cauze este lipsa sprijinului din partea administrațiilor locale. Semnalul de alarmă este tras de președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Șestacova, care a declarat pentru AGERPRES că doar două sau trei primării din județ au ales să ofere facilități pentru atragerea medicilor.

Trei localități din județ nu au niciun medic de familie

Potrivit datelor Casei de Asigurări de Sănătate Brașov, numărul localităților complet lipsite de medic de familie s-a redus în ultimii ani la trei comune: Ticuș, Șoarș și Beclean. Cu toate acestea, problema nu este rezolvată. Lista localităților deservite doar parțial sau prin puncte secundare include încă nouă comune din zona Țării Făgărașului. În urmă cu trei ani, toate cele 12 localități figurau fără niciun medic de familie.

Facilități prevăzute de lege, dar rareori acordate

Dr. Ana Șestacova a amintit că Legea Sănătății definește medicina primară drept un serviciu de utilitate publică, ceea ce permite autorităților locale să sprijine medicii prin diverse facilități, inclusiv plata chiriei sau a utilităților pentru cabinete.

„Însă legea spune că ei ‘pot’ să acorde aceste facilități și aceasta este problema: ar putea, dar nu o fac”, a declarat președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov.

Lipsa unor măsuri concrete din partea administrațiilor locale reduce interesul medicilor tineri pentru comunitățile rurale, unde investițiile inițiale și provocările profesionale sunt considerabile.

Costuri mari și dificultăți în atragerea pacienților

Chiar și atunci când un medic decide să se stabilească într-o comună cu deficit de personal medical, provocările nu dispar. Conform legislației, medicii nou-veniți au la dispoziție șase luni pentru a atinge numărul minim de pacienți necesar semnării unui contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În multe cazuri însă, locuitorii sunt deja înscriși pe listele unor medici din localitățile învecinate și ezită să își schimbe doctorul.

La această problemă se adaugă costurile pentru amenajarea și dotarea cabinetului, care pot varia de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro, precum și dificultățile legate de navetă sau relocare. Astfel, s-a ajuns în situații precum cea din comuna Șoarș, care nu poate fi eliminată de pe lista localităților cu deficit de medic de familie, chiar dacă, la un moment dat, o tânără doctoriță a încercat să-și deschidă cabinet, dar a renunțat după câteva luni.

Cum încearcă autoritățile să atragă medici: venituri garantate și stimulente financiare

În încercarea de a compensa dificultățile întâlnite în zonele rurale, Comisia Paritară CAS Brașov – DSP acordă sporuri la punctajul cabinetelor medicale, în funcție de condițiile geografice și de dispersia populației. Aceste majorări variază între 30% și 100%, iar medicilor care aleg să profeseze în astfel de localități le este garantat un venit minim de aproximativ 36.000 de lei pe lună pentru fiecare cabinet.

De asemenea, aceștia beneficiază de o perioadă de grație de șase luni pentru a atinge pragul minim de 800 de pacienți prevăzut de lege, prag care poate fi redus în anumite situații.

Datele aferente anului 2025 arată că în județul Brașov activau 287 de medici de familie aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Dintre aceștia, 226 își desfășurau activitatea în mediul urban și doar 61 în mediul rural. Totodată, vârsta medie a medicilor de familie din județ era de 55 de ani, un indicator care ridică semne de întrebare privind înlocuirea generațiilor și asigurarea serviciilor medicale în comunitățile rurale pe termen

Citește mai departe

Prima Pagina

Spitalul Clinic Județean de Urgență de Brașov caută o firmă de pază. Agenții vor putea fi folosiți și la curățenie

Publicat

in

Conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov a lansat o licitație pentru semnarea unui contract cu o firmă care să asigure paza, protecția și controlul accesului în pavilioanele unității sanitare. Conform anunțului publicat pe platforma electronică de achiziții publice, durata contractului este de 24 de luni, iar valoarea estimată a achiziției este de 9,6 milioane de lei.

În caietul de sarcini se arară că firma de specialitate va avea obligația de a organiza 9 posturi, dintre care 4 la Staționarul Central de pe Calea București, câte unul la pavilioanele Mârzescu, Astra și Tractorul și alte două la Serviciul de Medicină Legală.

Cu excepția unui post de la Serviciul de Medicină Legală, care va avea program de funcționare de 12 ore, toate celelalte vor funcționa 24 de ore din 24 de ore.

Agenții de pază vor avea obligația de a aplica procedurile privnd accesul în clădiri, de a colabora cu personalul unității medicale în anumite situații, În plus, în limita posibilităților, ei pot ajuta personalul unității medicale diferite activități, de la deszăpezite, la curățenie.

Ofertele din partea firmelor interesate pot fi depuse până în 13 iulie.

Citește mai departe

Trending