Ramai la curent!

Stiri Brasov

Brașoveanca Nicoleta Țînț este noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Publicat

acum 6 ani

in

Judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost aleasă, la 18 decembrie 2019, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, conform unui comunicat transmis AGERPRES de CSM.



Judecătoarea Nicoleta Țînț este considerată o apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Margareta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, este membru al CSM din ianuarie 2017. 

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că votul a fost unul zdrobitor – 15 – 4. Aceasta, în condițiile în care săptămâna trecută a existat paritate de voturi în cazul judecătoarei Nicoleta Țînț – au existat 9 voturi pentru și nouă împotriva alegerii acesteia, iar un vot, cel al ministrului Justiției, membru de drept al CSM, a fost nul.

Cine este Nicoleta Margareta Țînț

Nicoleta Margareta Ţînţ s-a născut la 30 ianuarie 1974. A absolvit cursurile Liceului Pedagogic „Andrei Mureşanu“ din Braşov (1993) şi ale Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1997). Tot la Facultatea de Drept a urmat cursurile postuniversitare în materia „Ştiinţe penale.



Criminalistică“, absolvite în 2002. A mai urmat diverse seminarii de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, stagii de formare în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, în domeniile Deontologie profesională şi Drepturile Omului (2005-2007) şi în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, în domeniile Cooperarea judiciară internaţionale în materie penală (2007) şi Management judiciar în cadrul Proiectului „Consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale“ (2014), precum şi cursurile „Introducere în managementul şi optimizarea activităţii instanţei prin folosirea indicatorilor de performanţă“, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în colaborare cu East-West Management Institute (2012) şi „Managementul proiectelor cu finanţare europeană“, organizat de către Curtea de Apel Craiova în parteneriat cu European Training Centre Copenhagen (2013), conform CV-urilor publicate pe site-urile https://profesionisti.juridice.ro şi www.universuljuridic.ro.



Şi-a început cariera de judecător în 1997 la Judecătoria Braşov, iar de la 1 octombrie 2002 a fost judecător la Tribunalul Braşov. O lună mai târziu a fost desemnată ca vicepreşedinte al aceluiaşi tribunal, funcţie deţinută până în februarie 2006. Din 15 februarie 2006 a fost judecător la Secţia penală din cadrul Curţii de Apel Braşov. În cadrul acestei instanţe a ocupat funcţia de vicepreşedinte delegat (29 mai 2012 – 14 iulie 2013) şi de preşedinte, de la 15 iulie 2013.

A mai deţinut calitatea de membru în Grupul de lucru pentru analizarea propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, constituit de Consiliul Superior al Magistraturii (noiembrie 2014 – octombrie 2015). Din februarie 2016, a fost membru în Grupul de lucru constituit în vederea stabilirii gradelor de complexitate de Consiliul Superior al Magistraturii, iar din aprilie 2016 – membru în Grupul de lucru pentru analizarea propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin HCSM nr.320/2006, constituit de Consiliul Superior al Magistraturii, conform surselor amintite.



La 10 decembrie 2019, judecătoarea Nicoleta Margareta Ţînţ a fost desemnată, prin vot, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de preşedinte al CSM.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

BNR plătește 7,3 milioane pentru a securiza Palatul Czell din Piața Sfatului

Palatul Czell din Piața Sfatului, clădire istorică în care funcționează sucursala BNR Brașov, va intra în reparații urgente după ce degradările fațadei și ale acoperișului au devenit un pericol pentru trecători. Investiția depășește 7 milioane de lei.

Publicat

acum 22 de ore

in

07/05/2026

De

Una dintre cele mai cunoscute clădiri istorice din Brașov, Palatul Czell din Piața Sfatului, va intra în lucrări de reabilitare după ce degradările fațadei și ale acoperișului au ajuns să pună în pericol trecătorii. Imobilul-monument istoric, în care funcționează sucursala locală a Banca Națională a României, urmează să fie reparat în regim de urgență printr-un proiect estimat la 7,3 milioane de lei fără TVA.

Potrivit documentației de licitație, lucrările se vor desfășura pe o perioadă de aproximativ cinci luni și vizează consolidarea și punerea în siguranță a fațadei principale, a pereților laterali și a acoperișului clădirii. Intervențiile sunt considerate urgente după ce expertizele tehnice au identificat fisuri, desprinderi de tencuială și degradări severe ale ornamentelor arhitecturale. Problemele au fost cauzate de infiltrațiile de apă, lipsa lucrărilor de întreținere și deteriorarea sistemului de colectare a apelor pluviale.

Fațada principală va fi refăcută integral, inclusiv elementele decorative și vitrina de la parter. Totodată, tâmplăria existentă va fi înlocuită cu ferestre din lemn stratificat de stejar, iar intrarea principală va primi o nouă ușă realizată din același material.

Acoperișul palatului Czell este puternic deteriorat

Lucrări importante sunt prevăzute și la acoperiș, unde specialiștii au descoperit grinzi afectate de putrezire și infiltrații majore în zona șarpantei. O parte dintre țiglele deteriorate s-au desprins deja în ultimele luni, existând risc de accidente în zona pietonală din centrul vechi.

Starea avansată de degradare a clădirii a generat incidente și la începutul acestui an, când bucăți de tencuială s-au desprins și au căzut în apropierea trecătorilor. În urma incidentului, Poliția Locală Brașov a amendat Banca Națională și a impus măsuri urgente pentru eliminarea pericolului.

Palatul Czell este una dintre clădirile reprezentative ale centrului istoric brașovean și figurează pe lista monumentelor istorice de importanță locală.

Citește mai departe

Investitii

Bod, prima comună independentă energetic, în județul Brașov. parcul fotovoltaic al primăriei a intrat în funcțiune

Comuna Bod a devenit independentă energetic după punerea în funcțiune a unui parc fotovoltaic de 400 kW, primul proiect de acest tip realizat de o primărie din județul Brașov. Energia produsă va alimenta iluminatul public, școlile și instituțiile locale.

Publicat

acum 23 de ore

in

07/05/2026

De

Bodul este, din această săptămână, prima comună din județul Brașov, independentă din punct de vedere energetic. Primăria Bod a anunțat punerea în funcțiune a propriului parc fotovoltaic, proiect care asigură independența energetică a instituțiilor și serviciilor publice din comună.

Potrivit datelor prezentate de Primăria Bod, instalația produce energie electrică începând din 6 mai 2026, când a fost pusă oficial în funcțiune. proiectul în care a investit administrația locală este gândit astfel încât energia produsă să acopere consumul pentru iluminatul public, clădirile administrative, unitățile de învățământ și infrastructura sportivă din comună. Mai exact, curentul electric obținut din surse regenerabile va alimenta iluminatul stradal, sediul primăriei, căminul cultural, școlile, grădinița și baza sportivă din Bod.

Parcul fotovoltaic de la Bod este primul proiect de acest tip din județul Brașov implementat și pus în funcțiune cu succes de o administrație locală, investiția fiind menită să reducă dependența de rețeaua clasică de energie și să utilizeze surse regenerabile pentru consumul public.

Citește mai departe

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

acum 24 de ore

in

07/05/2026

De

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Trending