Ramai la curent!

Cotidian

Raiffeisen Bank se confruntă cu cea mai mare problemă din ultimii ani: bancomatele, site-ul şi serviciile sunt BLOCATE!

Publicat

in

Ziua de 13 este un a cu ghinion pentru Raiffeisen Bank  şi clenţii săi. Banca se confruntă cu cea mai mare problemă din ultimii ani, întrucât toate serviciile sale sunt blocate. În aceast după-amiază nu se pot face plăţi nici la POS-uri, nici online, nici pe aplicaţiile mobile.  Call Center-ul spre care sunt direcţionaţi clienţii este supra-aglomerat şi nu mai face faţă. 

UPDATE:  Răspunsul Raiffeisen la sutele de mesaje lăsate de clienţi pe pagina de Facebook a băncii, singura care a funcţionat normal, este următorul:

„In prezent intampinăm un incident ce impactează utilizarea cardurilor și afișarea informațiilor în cadrul platformelor de internet banking. Ne cerem scuze pentru inconvenientul creat și vă asigurăm că lucrăm la soluționarea acestuia în cel mai scurt timp posibil. Vă multumim pentru înțelegere!”

UPDATE. 20.30 – Aplicaţia de mobil şi-a reluat funcţionarea 

UPDATE. 20.20Site-ul băncii şi-a reluat activitatea

Pe pagina de Facebook a băncii clienții se plângă că s-au trezit în ipostaze sensibile:

„Am lăsat caruciorul la casă, bag picioarele n ea de treabă”, susține un client.
„Nu merge nimic de Raiffeisen, extrageri de la ATM uri cu cardurile de la alte banci, da. În rest, nici topup în Revolut, nici plata cu card sau telefon … nimic. Nici telefoanele de la Raiffeisen nu”, adaugă un altul. 
„Raiffeisen, trimite pe cineva la Selgros să mi plătească cumpărăturile. Că banii mei îs pe cardul de la voi. Hai că aștept la casa 3”, a rezumat cel mai bine situația un alt client.

Clienții au mai trecut prin astfel de probleme pe 21 octombrie 2017. Nu au funcționat site-ul, serviciul call-center sau plata cu cardul.

„O serie de componente au trebuit înlocuite şi repornite manual. Evenimentul a fost coroborat şi cu un proces de închidere de zi. Planul de continuitate a fost activat, etapele de acţiune şi implementare trebuie însă parcurse progresiv indiferent de presiunea de timp, pentru că datele şi tranzacţiile clienţilor noştri sunt prioritare.”, a anunţat acum atunci Raiffeisen Bank.

În 2020, banca a avut probleme cu dublarea tranzacțiilor. Au fost afectați clienții ING și BCR. Banca și-a asumat oficial vina pentru acest incident.

„Din cauza unei erori tehnice, unele dintre tranzacțiile efectuate de către clienți ai altor bănci la terminale Raiffeisen Bank în data de 30.01.2020 sau în data de 29.01.2020 au fost procesate de două ori. Lucrăm, împreună cu procesatorul de plăți, pentru remedierea situației în cel mai scurt timp posibil.”, a anunţat atunci Raiffeisen Bank. 

Citește mai departe
1 Comentarii

1 Comentarii

  1. Pingback: Probleme în rețeaua Raiffeisen Bank: Zeci de clienți au acuzat că li s-au reținut mii de lei de pe carduri

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

in

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

in

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

in

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending