Connect with us

Investitii

FOTO. Parc cultural După Ziduri, în baza unui proiect al Asociaţiei Amural. Primăria va face primele intervenții de reparții și amenajare în zona turnurilor și bastioanelor

Published

on

Până la sfârşitul acestei luni, Asociaţia Amural va pune la dispoziţia Primăriei un plan privint necesitatea intervenţiilor de reparaţii şi reabilitări în zona de După Ziduri şi la turnurile Alb şi Negru, ca prim pas în a pune în aplicare proiectul Parcului cultural, propus de organizaţia non-guvernamentală. Viceprimarul Laszlo Barabas şi directorul Direcţiei Tehnice din Primăria Braşov, Raul Negoiţă, au făcut ieri o vizită în teren, alături de reprezentanţii Asociaţiei Amural şi au stabilit primele etape pentru realizarea aestui parc.

„Am fost pe Aleea după Ziduri și pe Aleea de sub Tâmpa, tratăm integrat întregul ansamblu de edificii medievale și lucrăm împreună pentru a da drumul cât mai curând acestor spații. Într-o primă fază vom începe proiectul acestui parc cultural în zona După ziduri, iar în faza a doua vom continua pe Aleea de sub Tâmpa, pentru a crea un inel în jurul cetății, care să fie atât un parc natural și pietonal, cât și cultural, de patrimoniu și de cultură contemporană. Noi venim cu acest strat de cultură contemporană, în turnurile medievale, în galeriile de după ziduri, în fostul cinematograf «Popular». Toate vor funcționa împreună și se vor completa. La cinematograful Popular va fi spațiul cel mai potrivit pentru evenimente mici, medii, cu public așezat sau în picioare, și chiar evenimente în aer liber, pe viitoarea esplanadă a cinematografului, în galeriile (,,catacombe” n.n.) de După Ziduri vrem să facem un muzeu digital, va avea nevoie de ceva timp și infrastructură, Turnul Negru va fi o galerie de artă vizuală, iar la baza lui vom avea evenimente în weekendurile de vară, iar în Turnul Alb ne gândim la un muzeu al științelor. Colaborăm cu alte organizații și ne gândim care este cea mai bună soluție“, a declarat Răzvan Pascu, vicepreședintele Asociației Amural.

Discuțiile dintre Primăria Brașov și Asociația Amural cu privire la amenajarea acestui parc cultural au început încă de anul trecut, iar la începutul acestui an, acest ONG a demarat chiar o campanie de strângere de semnături pentru a vedea care este susținerea de care beneficiază acest proiect în rândul brașovenilor. Aproximativ 3.200 de persoane și-au arătat susținerea pentru acest concept cultural, până acum.

Asociaţia Amural vine cu o viziune care să protejeze cadrul cultural și să ajute la dezvoltarea mediului cultural pentru pădurea de pe dealul Warthe și întreaga promenadă. Planul include o zonă de „teatru în aer liber”, promenada, o „balustradă smart” pe malul Graftului, valorificarea turnurilor şi bastioanelor, dar şi accesibilizarea zonei, fără a intra însă prea mult în aspectul natural al pădurii din mijlocul oraşului. O parte dintre acestea sunt realizate în partenerat cu Municipalitatea,  pentru altele însă, Amural caută sprijin din partea comunității. (Proiectul AMURAL, în detaliu, AICI)

Colaborare internaţională pentru crearea unui ghid digital

Municipalitatea a anunţat ieri că în prmă etapă, se va face „amenajarea unor spații din zona După Ziduri și colaborări cu alte instituții de cultură care au puncte de interes în zona menționată. Sunt vizate fostul Cinematograf Popular, aflat acum într-un proiect de reabilitare, piața Brassai (noua piață care face legătura între Piața Sfatului și Aleea După Ziduri), Turnul Alb, Turnul Negru, galeriile subterane din Dealul Warthe”.

În prezent, Asociația Amural are deja depus spre finanțare europeană nerambursabilă un proiect de creare a unui ghid digital, sub formă de aplicație mobilă, cu obiective în realitate augmentată și accesibilizare pentru persoanele cu deficiență de auz și nevăzători, în zona vizată. Proiectul se numește Immersive Heritage / Cities for all, se desfășoară cu parteneri din Londra, Tenerife, Verona și Paris, este coordonat de de Municipalitatea Verona și, la Brașov, beneficiază de sprijinul Primăriei Brașov.

 

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Investitii

VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect

Published

on

Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.

Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.

Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.

Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov

Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:

În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
  • reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
  • construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
  • realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
  • reabilitarea castelului de apă din localitate.

Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav

Investiții ample și în Codlea

În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
  • modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
  • construirea a două stații de pompare a apelor uzate.

Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea

Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei

Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Continue Reading

Investitii

Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală

Published

on

Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.

După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.

Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov

După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.

Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.

Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.

Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ

Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).

Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.

Continue Reading

Trending