Ramai la curent!

Fapt divers

5 persoane, trimise în judecată pentru evazune fiscală în domeniul jocurilor de noroc. O parte dintre firmele anchetate sunt şi în Braşov

Publicat

in

Cinci persoane au fost trimise în judecată de procurorii Parchetului General într-un dosar în care sunt acuzate de evaziune fiscală, după ce ar fi efectuat intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare în cazul aparatelor de joc.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, transmis joi AGERPRES, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a cinci inculpaţi (un cetăţean ungar şi patru cetăţeni români) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (7 acte materiale – 1 inculpat cetăţean ungar şi 1 inculpat cetăţean român), respectiv a complicităţii la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (7 acte materiale – 2 inculpaţi cetăţeni români, 5 acte materiale – 1 inculpat cetăţean român).

Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanţei că cetăţeanul ungar, în calitate de asociat şi administrator a trei societăţi comerciale din Târgu Mureş şi a uneia din judeţul Satu Mare, având ca obiect de activitate organizarea de jocuri de noroc, ar fi derulat operaţiuni ce au dus la fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului/contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc.

Înţelegeri între firmele de jocuri de noroc şi proprietarii spaţiilor gazdă 

Anchetatorii spun că prin intermediul societăţilor respective erau exploatate la nivel naţional, în peste 200 de locaţii situate în judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş, Vâlcea, 283 de aparate electronice de jocuri de noroc.

„Societăţile comerciale închiriau spaţii comerciale situate atât în mediul urban, cât şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în care erau puse în exploatare aparate de joc, urmare a încheierii unor contracte cu proprietarii localurilor respective (chiria lunară fiind de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Pe lângă contract, între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care se stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni, de regulă 60% din câştiguri pentru societăţile controlate şi 40% pentru proprietarul firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar. În operaţionalizarea activităţilor ilicite erau implicate mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăţilor menţionate, respectiv persoana responsabilă cu întocmirea evidenţelor contabile şi responsabilii cu deconturile lunare”, se precizează în rechizitoriu. 

Potrivit sursei citate, modul de operare pus în practică ar fi constat în efectuarea de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate ca venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării.

Parchetul General menţionează că, în conformitate cu legislaţia din domeniul jocurilor de noroc, intervenţia asupra componentelor funcţionale, hardware sau software, a aparatelor de jocuri de noroc se poate realiza doar în prezenţa reprezentanţilor Biroului Român de Metrologie Legală, care ulterior au obligativitatea de a sigila aparatele.  

„Frâne” pentru câştiguri, montate ilicit 

„Principalele modalităţi concrete utilizate pentru falsificarea mecanismelor/ sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice utilizate de persoanele sus-menţionate constau în modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale terminalelor de jocuri de noroc, modificarea contorului mecanic de ieşire (metodă ce nu necesită intervenţia fizică în aparat, precum şi scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig prin instalarea unor dispozitive artizanale numite ‘frâne’, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari (jackpot mare)”, explică procurorii. 

Aceştia spun că modul de operare ar fi presupus raportarea zilnică a datelor reale înregistrate de indexurile aparatelor, iar ulterior, în funcţie de cuantum, stabilirea sumelor nesupuse fiscalizării (fiind întocmite documente justificative pe circa 30% din sumele obţinute în urma exploatării terminalelor de joc), concomitent cu întocmirea registrului de casă astfel încât soldul de casă să corespundă cu numerarul efectiv rămas în casierie.  

„În cazul efectuării unor verificări inopinate ale instituţiilor din domeniul fiscal, diferenţele negative existente între sumele aflate în casieriile locaţiilor şi cele rezultate scriptic din consultarea indexului/contorului aparatelor de joc asupra cărora nu s-a intervenit în timp util erau justificate prin emiterea în fals de dispoziţii de plată corespunzătoare unor sume acordate drept câştiguri clienţilor. De menţionat faptul că, pentru a justifica sumele de bani care sunt retrase din aparatele de jocuri, bani care erau însuşiţi fără să fie fiscalizaţi, la sfârşit de lună se întocmea câte o dispoziţie de plată către un jucător care ar fi câştigat respectiva sumă sau o dispoziţie de plată globală”, arată procurorii.  

Parchetul General informează că prejudiciul total adus bugetului de stat de către inculpaţi, urmare a activităţii lor, este în sumă totală de 390.836 lei prin neînregistrarea, în evidenţa contabilă şi în declaraţiile fiscale depuse, în perioada 2015 – 2016, a unui profit de 1.574.869 lei. 

„Pe parcursul instrumentării prezentei cauze, s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui număr de 283 de aparate de jocuri de noroc, identificate şi indisponibilizate întrucât au fost folosite la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor. De asemenea, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpaţilor, dintre care unele situate pe teritoriul Ungariei, instituirea măsurii realizându-se prin cooperare judiciară internaţională”, menţionează anchetatorii. 

Dosarul a fost trimis spre soluţionare Tribunalului Bucureşti 

În aceeaşi cauză, arată sursa citată, la data de 23 mai 2019, s-a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu unul dintre bărbaţi pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, acord admis de Tribunalul Mureş la 1 octombrie 2019. 

Fapt divers

Drogat la volan, pe o stradă din Brașov. Șoferul are dosar penal

Publicat

in

Un bărbat în vârstă de 30 de ani este cercetat penal după ce a fost depistat de polițiștii rutieri sub influența substanțelor psihoactive, în timp ce conducea prin municipiul Brașov.

Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 30 martie, în jurul orei 08:30, pe Calea Feldioarei, unde șoferul a fost tras pe dreapta în urma unei abateri la regimul rutier.

În timpul verificărilor, polițiștii au observat indicii care au ridicat suspiciuni cu privire la starea conducătorului auto, astfel că acesta a fost testat cu aparatul din dotare. Rezultatul a indicat prezența substanțelor psihoactive în organism.

Ulterior, bărbatul a fost condus la o unitate medicală pentru recoltarea probelor biologice, iar analizele toxicologice au confirmat consumul de substanțe interzise.

Pe numele acestuia a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, iar polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate toate circumstanțele în care s-a produs fapta.

Citește mai departe

Fapt divers

Coiful de la Coţofeneşti, recuperat după furtul care a şocat România. Autorităţile olandeze au prezentat azi public tezaurul salvat

Publicat

in

Coiful de la Coţofeneşti şi două dintre brăţările dacice din aur furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen au fost recuperate şi prezentate public, joi, de autorităţile olandeze, într-o conferinţă de presă urmărită de jurnalişti din Olanda şi din presa internaţională.

Artefactele, care fac parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, urmează să fie returnate în România „cât mai curând posibil”, a anunţat procurorul olandez Corien Fahner, care a vorbit despre o reuşită majoră a anchetei.

Recuperare spectaculoasă după negocieri cu suspecţii

Potrivit procurorului-şef, recuperarea pieselor a fost posibilă după discuţii purtate recent între Parchet şi avocaţii suspecţilor, discuţii care au dus la înţelegeri procesuale. Una dintre condiţiile-cheie ale acestor acorduri a fost chiar restituirea obiectelor de patrimoniu.

„Acestea au fost predate poliţiei şi ministerului prin intermediul apărării”, a declarat Fahner.

Totuşi, ancheta nu este încheiată complet: a treia brăţară dacică furată este încă dispărută, iar autorităţile spun că recuperarea acesteia rămâne o prioritate.

Anchetatorii: cheia cazului era chiar la suspecţi

Procurorii olandezi au precizat că, pe baza anchetei penale, nu există indicii că alte persoane ar fi fost implicate în furtul de opere de artă. Potrivit acestora, rezolvarea cazului a depins în mare măsură de informaţiile aflate în posesia suspecţilor.

„Cheia pentru rezolvarea cazului şi pentru recuperarea acestor comori de artă se afla chiar la suspecţi”, a declarat oficialul olandez.

Coiful, expus din nou publicului sub pază strictă

Unul dintre cele mai valoroase artefacte ale patrimoniului românesc, Coiful de la Coţofeneşti, a fost prezentat publicului azi sub măsuri stricte de securitate, alături de cele două brăţări recuperate.

Procurorul a mulţumit poliţiei pentru eforturile depuse atât în anchetă, cât şi în procesul de autentificare, transport şi securizare a pieselor.

„Acum, aproape toate comorile de artă furate pot fi returnate României”, a transmis Fahner.

Procesul celor trei suspecţi începe în zece zile

Autorităţile olandeze au anunţat că, la doar 14 luni de la furt, procesul celor trei suspecţi va începe peste zece zile, la Tribunalul din Assen. În acelaşi timp, oficialii au transmis un mesaj clar privind colaborarea bilaterală cu România: obiectele de patrimoniu trebuie să revină în siguranţă acolo unde le este locul.

Ministerul Justiţiei din România a salutat recuperarea pieselor de tezaur şi a subliniat că succesul anchetei este rezultatul unei cooperări strânse cu autorităţile olandeze.

„La zece zile după furt, am înfiinţat o echipă specială împreună cu Ţările de Jos pentru a localiza operele de artă. Acum, eforturile noastre dau roade”, a declarat Daniela Buruiană, reprezentanta Ministerului Justiţiei din România.

Furtul care a provocat indignare internaţională

Reamintim că artefactele au fost furate în noaptea de 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Assen, într-un caz care a stârnit reacţii puternice atât în România, cât şi în Olanda, din cauza valorii istorice şi simbolice excepţionale a pieselor. În acest context, recuperarea Coifului de la Coţofeneşti este considerată acum una dintre cele mai importante reuşite recente în lupta pentru protejarea patrimoniului cultural românesc.

Citește mai departe

Cotidian

Coiful dacic de la Coțofenești și două brățări de aur furate din Olanda ar fi fost recuperate

Publicat

in

Coiful dacic de la Coţofeneşti, furat din Muzeul din Drents, Olanda, a fost recuperat, afirmă surse pentru RTL News. Autoritățile olandeze promit că vor oferi mai multe informații azi, în cadrul unei conferințe de presă.

Sursele, care au adăugat că alături de coif ar fi fost recuperate și două brățări de aur din cele trei furate, au precizat că Guvernul român a fost deja informat.

Reamintim că patru opere de artă românești de mare valoare – coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur, au fost furate în timpul jafului din 25 ianuarie 2025. Obiectele furate făceau parte dintr-o expoziție intitulată „Dacia – Rijk van goud en zilver”.

Ulterior, Ministerul Culturii a anunţat, în septembrie 2025, că România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda

Tribunalul din Assen va judeca, în zilele de 14, 16, 17 aprilie cazul privind furtul de opere de artă Cei trei suspecți din Heerhugowaard vor fi judecați atunci pentru furtul unor comori artistice vechi de secole, provocarea unei explozii și distrugerea muzeului. Cei trei suspecți sunt Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani).

Citește mai departe

Trending