Ramai la curent!

Cotidian

O cutie de bere = 3 ore de funcționare a televizorului. Atât curent se economisește prin reciclarea unei doze din aluminiu!

Publicat

acum 6 ani

in

Pe mulți dintre noi îndemnuri precum „ajutați planeta” sau „colectați separat” ne fac să ne gândim că suntem prea mici pentru a contribui cu ceva la salvarea Pământului. Specialiștii în reciclare ai BRAI CATA SRL, unul din liderii din România, în domeniul managementului integrat al deșeurilor, susțin însă, că orice practică ecologică este bună în tot acest efort global. Pentru a ne convinge, reprezentanții companiei de salubritate au făcut o listă de 10 lucruri mai puțin știute despre reciclare și explică ce obiecte pot fi depozitate în sacii speciali pentru colectare separată.

„În situația actuală este clar că nu reușim să facem suficient, la nivel mondial, pentru a avea grijă de planetă, dar suntem siguri că învățând tot mai multe lucruri despre reciclare și despre cele trei component ale sale – reducere/ reciclare/ reutilizare – vom reuși, peste ani, să trăim pe o planetă durabilă. Noi am reușit să adunăm în jurul nostru zeci de mii de familii care au învățat să colecteze separat deșeurile și ne dorim ca toată lumea să facă la fel”, a declarat Bogdan Constantinescu, managerul general al BRAI CATA SRL, companie care dezvoltă programe de colectare separată a deșeurilor în Brașov, Brăila, Timiș, Hunedoara, Giurgiu și Vâlcea. 


Specialistul BRAI CATA SRL  ne-a pregătit o listă cu 10 lucruri mai puțin știute despre reciclare și materialele reciclabile:

  1. Un recipient din sticlă actual ar putea avea nevoie de 4.000 de ani pentru a se descompune natural;
  2. Reciclarea unei singure cutii de bere ajută la economisirea unei cantități de energie egală cu cea consumată de un televizor în aproximativ trei ore;
  3. Sacii de plastic care sunt aruncați în ocean omoară peste un milion de creaturi marine pe an;
    4. Peste 60% din deșeurile care ajung în coșurile de gunoi din orice gospodărie, ar putea fi reciclate;
  4. Reciclarea ajută la conservarea unor resurse naturale precum: cărbunele, petrolul și gazele;
  5. Peste 80 de miliarde de cutii de aluminiu sunt folosite în fiecare an, în întreaga lume;
    7. Recipientele din aluminiu reciclate pot ajunge din nou pe rafturile magazinelor în doar 2 luni de la colectare;
  6. Sticla este 100% reciclabilă și poate fi folosită din nou și din nou, fără limită. În centrele de prelucrare, sortarea acesteia se face însă, în funcție de culori, deoarece sticla își păstrează culoarea chiar și după reciclare;
  7. Hârtia reciclată produce cu aproximativ 70% mai puțină poluare a aerului decât procesul prin care a fost obținută din materii prime;
    10. Reciclarea unei sticle de suc de roșii, spre exemplu, ajută la  economisirea unei cantități de energie suficientă pentru a alimenta un bec de 100 de Watti, timp de patru ore. 

Ce deșeuri se pun în sacul galben BRAI CATA SRL

  • hârtii și tipărituri: ziare, reviste, hârtie tipărită şi corespondență, cărți, caiete folosite; 
  • cartoane: cutii, cartoane de ouă;
  • deșeuri din metal: doze de băuturi, cutii şi capace din aluminiu;
  • plastic: pungi, sacoșe, folie, flacoane de detergenți sau de săpun lichid, PET-uri: ambalaje pentru apă, suc sau alte băuturi,paharele de iaurt și smântână, ambalajele de tip tetrapak (cutii pentru lapte ori suc). 

Câteva reguli pentru o colectare separata corectă

  • Pentru eficiența colectării separate, cartoanele aruncate în saci trebuie pliate și legate, iar PET-urile şi dozele de băutură strivite, ca să ocupe mai puțin loc atât în saci, cât şi în utilajele de transportă spre stația de sortare. 
  • Deșeurile nu trebuie să conțină nici un fel de resturi de deșeuri umede.
  • Recipientele din mase plastice, dozele de băuturi și conservele din metal trebuie clătite cu apă înainte de depozitarea în sacii galbeni. 

Pentru colectarea deșeurilor reciclabile, brașovenii care locuiesc în condominii au la dispoziție containere de 1.100 de litri pentru deșeurile de hârtie carton și mase plastice și recipiente de tip clopot, pentru deșeurile de sticlă amplasate pe platformele de precolectare plurifamiliare și destinate doar persoanelor fizice, precum și cele două Ecoinsule amplasate în zonele Răcădau și Scriitorilor.

Containerele de culoare albastră sunt destinate deșeurilor din hârtie și carton, cele galbene PET-urilor, ambalajelor din plastic și aluminiu, precum și cutiilor tetrapak, iar igluurile verzi, sticlelor și borcanelor.

 

(P)

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Cotidian

Nemulțumire la Hălchiu. Peste 600 de locuitori cer interzicerea traficului greu de tranzit pe drumul județean care trece prin localitate

Publicat

acum 10 ore

in

07/05/2026

De

Proiectul „Ocolitoarei mari” a municipiului Brașov implementat de Consiliul Județean Brașov a stârnit nemulțumirea unor locuitori din Hălchiu. Prin acest proiect, Consiliul Județean Brașov va moderniza o rețea de drumuri județene care vor putea fi folosite pentru ocolirea municipiului Brașov. Însă, problema ridicată de locuitorii din Hălchiu este drumul trece prin localitate și, după ce va fi utilizat de mai multe vehicule grele decât în prezent, problemele existente deja se vor agrava.

De altfel, în timpul dezbaterii publice a bugetului județului Brașov, un locuitori din Hălchiu a anunțat că a depus la Registratura Consiliului Județean Brașov o petiție semnată de 603 persoane, prin care sunt solcitate mai multe măsuri.

Camioane grele la 1,2 metri de case

„Sunt case aflate la 1,2 – 1,5 metri de drum, iar programul de acordare a permiselor de liberă trecere (contra cost – n.red) nu rezolvă problema. Trebuie să ne gândim la oameni, nu doar la transportatori”, a declarat cetățeanul.

El a precizat că, prin această petiție, sunt propuse mai multe măsuri, inclusiv includerea în proiectul de modernizare a unor lucrări suplimentare, pentru realizarea cărora să fie prevăzute sume în bugetul Consiliului Județean pe anul 2026.

Ce au propus locuitorii:

– Interzicerea traficului greu, de tranzit;

– Permisele de Liberă Trecere să fe acordate doar pentru riverani (cu un număr limitat de permise gratuite) și pentru vehiculele care descarcă sau încarcă în Hălchiu;

– Amenajarea unor treceri de pietoni inteligente (cu semafoare care trec pe roșu când este depășită viteza legală) cu iluminare suplimentară;

– Realizarea unei variante ocolitoare, astfel încât vehiculele grele să nu mai treacă prin sat.

De cealaltă parte, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a a declarat că propunerile vor fi analizate.

Proiectul „Ocolitoarei mari” prevede modernizarea a cinci tronsoane din drumurile judeţene DJ 103B, DJ 103A, DJ 112, DJ 112A, şi DJ 112B, a căror lungime totală este de 53,129 km. Această rețea de drumuri tranzitează 11 localități, respectiv Teliu, Budila, Tărlungeni, Săcele, Hărman, Bod, Hălchiu, Codlea, Vulcan, Râşnov Cristian.

Valoarea totală a proiectului est estimată la 268.562.183 lei, fără TVA, iar în acest an ar putea începe lucrările.

Citește mai departe

Cotidian

Salariile „la vedere” devin noua regulă pe piața muncii. Aproape jumătate dintre joburile din România afișează deja venitul oferit

Aproape 45% dintre joburile publicate în România afișează deja salariul oferit, cu o lună înainte ca transparența salarială să devină obligatorie prin legislația europeană. Cele mai transparente sunt joburile entry-level, în timp ce pozițiile de management rămân aproape complet opace.

Publicat

acum 10 ore

in

07/05/2026

De

Cu doar o lună înainte ca obligația afișării salariului în anunțurile de angajare să intre în legislația românească, aproape jumătate dintre joburile publicate online includ deja informații despre venit.

Datele publicate de eJobs România arată că aproximativ 8.000 de locuri de muncă active pe platformă au salariul afișat, adică 45% din totalul anunțurilor disponibile. Procentul este cu aproape 10% mai mare față de ultimele luni și marchează cea mai mare creștere a nivelului de transparență salarială din ultimii ani. După o perioadă de stagnare la aproximativ 35%, angajatorii au început să publice tot mai des salariile oferite, pe fondul pregătirilor pentru transpunerea directivei europene privind transparența salarială, care va deveni obligatorie și în România din luna iunie.

Cele mai deschise domenii în privința salariilor sunt retailul, serviciile, turismul, industria alimentară, transporturile, logistica și call-center-ele. La polul opus se află industriile în care salariile continuă să fie negociate mai discret: energie, IT, telecom, automotive și sănătate.

Joburile entry-level sunt cele mai transparente

Diferențele sunt și mai evidente atunci când vine vorba despre experiența candidaților. Joburile entry-level sunt cele mai transparente, 35,5% dintre anunțuri afișând salariul oferit. Pentru pozițiile care nu cer experiență, procentul este de 23%.

În schimb, pe măsură ce crește nivelul de senioritate, transparența scade drastic. Doar 18,6% dintre joburile mid-level afișează salariul, în timp ce la pozițiile senior procentul coboară la 6,4%. În cazul managerilor, doar 0,5% dintre anunțuri includ venitul oferit.

Reprezentanții platformei explică diferențele prin faptul că joburile entry-level au grile salariale mai apropiate între companii, în timp ce pentru specialiști și manageri apar variații importante în funcție de industrie, experiență și strategia fiecărui angajator.

Anunțurile cu salariul „la vedere” atrag mai multe aplicații

Potrivit eJobs, anunțurile care includ salariul generează cu până la 40% mai multe aplicări decât cele fără informații despre venit, semn că transparența salarială devine un criteriu decisiv pentru candidați.

Fenomenul este vizibil și în cazul joburilor externe. Aproape 10% dintre anunțurile publicate în prezent sunt pentru locuri de muncă din afara țării, iar tot mai mulți angajatori aleg să afișeze direct salariul pentru a atrage rapid candidați.

În acest moment, peste 18.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe eJobs.ro, iar alte aproximativ 5.000 pe platforma iajob.ro, destinată candidaților care vor să se angajeze rapid, fără CV și fără proceduri complicate de recrutare.

Citește mai departe

Cotidian

Brașovul câștigă din parcurile industriale. Consiliul Județean încasează dividende de aproape 870.000 de lei de la Carfil și Metrom

Carfil Industrial Parc și Metrom Industrial Parc, companii aflate în subordinea Consiliului Județean Brașov, au încheiat anul 2025 pe profit și vor aduce aproape 870.000 de lei la bugetul județean sub formă de dividende.

Publicat

acum 11 ore

in

07/05/2026

De

Cele două societăți comerciale aflate în subordinea Consiliul Județean Brașov, care administrează platforme industriale în județ, au încheiat anul 2025 pe profit, iar administrația județeană urmează să încaseze dividende de aproape 870.000 de lei.

Este vorba despre Metrom Industrial Parc SA și Carfil Industrial Parc SA, două companii care gestionează infrastructura industrială a județului și care au raportat rezultate financiare pozitive pentru anul trecut.

Potrivit documentelor supuse aprobării în ședința de plen a Consiliului Județean din 7 mai, Metrom Industrial Parc SA a înregistrat în 2025 un profit net de 779.730 de lei. Din această sumă, administrației județene îi revine un dividend de 379.869 de lei, reprezentând jumătate din profitul distribuibil.

La rândul său, Carfil Industrial Parc SA a raportat un profit net de peste un milion de lei, respectiv 1.039.987 de lei. Consiliul Județean Brașov va încasa de aici dividende în valoare de 490.086 de lei.

În total, cele două societăți vor aduce la bugetul județean suma de 869.955 de lei, bani care pot fi utilizați pentru investiții sau proiecte administrative.

În paralel, administrația județeană continuă procesul de reorganizare a celor două entități economice. Oficialii CJ Brașov au anunțat deja intenția de fuziune între Carfil și Metrom, măsură care ar urma să reducă cheltuielile administrative și să eficientizeze activitatea economică a celor două parcuri industriale.

Citește mai departe

Trending