Ramai la curent!

Investitii

Totul despre autostrada Comarnic – Brasov: Cand va fi gata, ce taxa se va pune si cat va plati statul roman in fiecare luna

Publicat

in

DSCF1717 - Copy

Autostrada de la Comarnic pana la Brasov va fi gata cel tarziu in 2017, au anuntat joi premierul Ponta si ministrul proiectelor de infrastructura Dan Sova. Autostrada va fi mai scurta fata de ce se stia pana acum – 53 de kilometri in loc de 58, insa cu 7 km de drum de legatura, iar costul va fi de 1,8 miliarde de euro, fata de 1,2 miliarde estimarea initiala. Taxa pentru folosirea autostrazii va fi initial de 7 lei, iar statul va fi cel care va incasa banii. Din 2017, in fiecare luna, statul roman se angajeaza sa plateasca peste 3,1 milioane de euro constructorului, insa cifrele si sumele anuntate de autoritati nu prezinta intreg aranjamentul financiar, iar costul final al autostrazii ar putea fi chiar triplu.

  • Autostrada Comarnic – Brasov – gata in 2017, nu 2016. Taxa va fi de 7 lei

Finalizarea lucrarilor la tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov – prima autostrada romaneasca realizata in concesiune – va avea loc pana in anul 2017, cel tarziu, iar costurile estimate se vor ridica la valoarea de 1,8 miliarde de euro, echivalentul a 28 de milioane de euro pentru fiecare kilometru, a declarat, joi, premierul Victor Ponta, intr-o conferinta de presa tinuta dupa semnarea unui Memorandum cu reprezentantii consortiului Vistrada Nord (Vinci – Strabag – Aktor), castigator al licitatiei pentru lucrarile la tronsonul Comarnic-Brasov.
Ponta a precizat ca, in urma discutiilor purtate cu constructorul, autostrada de la Comarnic la Brasov va avea o lungime de 53 de kilometri la care se adauga inca 7 kilometri de drumuri de legatura cu Centura Brasovului si cu DN1, inainte de Comarnic, acolo unde traficul se desfasoara pe 2X2.

Autostrada va avea 3 tuneluri in dreptul localitatilor Sinaia, Busteni si Predeal, 19 viaducte si 15 poduri, iar intre Sinaia si Busteni, la Predeal si la Rasnov vor fi prevazute noduri rutiere.

Perioada concesiunii este de 29 de ani, din care primii trei sunt dedicati proiectarii si constructiei.

Taxa de autostrada va fi stabilita de catre statul roman si nu de catre concesionar, iar tot statul va fi cel care va incasa banii. In prezent, premierul Ponta a declarat ca s-a stabilit un nivel al taxei de 5,7 lei fara TVA, iar din banii adunati la buget se vor plati sume regulate catre constructor.

  • Costul autostrazii a crescut de la 1,2 mld euro la 1,8 mld euro. Cat vom plati de fapt

Premierul Victor Ponta, impreuna cu ministrul Marilor Proiecte, Dan Sova, au precizat joi care este costul actualizat al autostrazii si au incercat sa explice si care este aranjamentul financiar ce sta in spatele acestui proiect.

Ponta a anuntat ca cei aproape 60 de km de autostrada vor costa circa 1,8 miliarde de euro, mai mult fata de estimarea initiala de 1,2 miliarde de euro, in timp ce Dan Sova a precizat ca intreg proiectul este finantat integral de catre banci si ca, pana nu este gata autostrada, constructorul nu vede nici un ban de la stat.

„Acest proiect se finanteaza integral de catre banci. Deci, orice cost este verificat de catre finantator. Cei 28 milioane de euro pentru fiecare kilometru sunt cu sapte milioane de euro mai putin fata de cat se negociase in 2011. Avem aproape 1,5 miliarde euro constructie, restul pana la 1,8 miliarde sunt cheltuieli de proiectare, management, consultanta etc. In proiectul initial de constructie existau 58 de kilometri, iar noi am fost nevoiti sa schimbam putin traseul autostrazii pentru a scadea pretul. (n.r. 53 km de autostrada si 7 km de drum de legatura cu Centura Brasovului si cu DN1, inainte de Comarnici, acolo udne traficul se desfasoara pe 2X2)”, a precizat Dan Sova.

Cu alte cuvinte, asocierea Vinci-Strabag-Aktor va accesa banii necesari costructiei prin credite de la banci, ceea ce insemna ca la finalul perioadei de concesiune, dupa cei 29 de ani, daca adaugam si dobanzile aferente, costul final ar putea ajunge sa fie chiar triplu, adica circa 5-6 miliarde de euro. Pentru aceste detalii autoritatile nu au oferit prea multe informatii.

  • Cat sustine Dan Sova ca va plati statul roman pe luna?

Pentru lucrarile realizate, statul roman va incepe sa plateasca regulat o suma catre constructor incepand cu 2017, anul in care se  presupune ca autostrada va fi finalizata in totalitate.

Intrebat de HotNews.ro cat va plati pe an statul roman catre constructor, Sova a spus ca statul va plati constructorului autostrazii Comarnic-Brasov maximum 52.000 de euro/kilometru in fiecare luna.

„Este foarte greu de apreciat in momentul asta, pentru ca acel ‘financial closing’ nu este finalizat. Evaluarea noastra arata ca vom plati (n.r. – din 2017) 52.000 de euro pe luna pentru fiecare kilometru. Inmultiti cu 60 de kilometri. Aceasta este suma maxima, iar ca sa ajungi sa si plateasca cineva suma maxima trebuie sa o justifici. Trebuie sa arati lucrarile pe care le-ai facut, intretinerea”, a explicat Sova.

Acesta a adaugat ca suma incasata din taxa de exploatare a autostrazii va fi utilizata la plata ratelor catre constructorul tronsonului.

„Taxele vor intra in bugetul de stat, la Trezorerie. Din ele vom achita acesti 52.000 de euro pe luna/kilometru. Dupa cum zicea si premierul Ponta, nivelul taxei va fi intotdeauna la latitudinea Guvernului. Probabil ca orice Guvern care va veni in urmatorii ani, va stabili in proiectia bugetara valoarea taxei pe Comarnic-Brasov. Noi, in acest moment, am stabilit ca de la Comarnic la Centura Brasovului se vor plati 5,7 lei plus TVA, adica 7 lei”, a declarat ministrul delegat.

Cu toate acestea, calculele bazate pe rata lunara anuntata de Dan Sova dau o suma mult mai mica decat costul de 1,8 miliarde de euro anuntat azi de autoritati, nemaivorbind de costul real de 5-6 miliarde de euro de la finalul perioadei de concesiune.

Calculand rata lunara pe km de maxim 52.000 de euro anuntata de Sova, statul roman ar urma deci sa plateasca maxim 37,5 milioane de euro pe an – adica peste 973 de milioane de euro pe toata perioada concesiunii.

Dan Sova ar fi precizat pentru Mediafax ca aceste costuri sunt separate de cele pentru constructia propriu-zisa a autostrazii, care sunt evaluate la aproximativ 1,5 miliarde euro. La acestea se adauga si cheltuieli de aproximativ 300 milioane euro pentru proiectare, project management, consultanti sau sisteme inteligente de transport, realizarea intregului proiect urmand sa coste in total 1,8 miliarde euro, fara TVA, potrivit publicatia citata.

 

  • Tot traficul din Transilvania, de la granita de vest si din Moldova va ajunge la Comarnic. Ce se intampla cu bucata lipsa Comarnic – Ploiesti?

Pana in 2017, atunci cand ar trebui sa fie gata Comarnic – Brasov, ministrul Sova spera sa fie gata si autostrada Sibiu – Brasov si, pana in 2018, sa fie realizata si autostrada Brasov – Bacau.

„Deci Comarnic va deveni un cos de circulatie pentru ca vor veni autoturismele de la Cluj pe Sebes-Turda, vor veni de la Nadlac si de la Bacau. Toate se vor strange intr-un cos care este Comarnic. Ma refer la traficul turistic pentru ca, probabil, o mare parte din transportul industrial se va duce pe Pitesti – Sibiu”, a declarat Sova.

In acest sens, intrebat de HotNews.ro cand si prin ce metoda se va face si bucata lipsa – tronsonul Comarnic – Ploiesti – ministrul Sova a inaintat ideea unei noi concesiuni pentru toata autostrada de la Brasov de la Bucuresti.
„Noi trebuie sa dam o concesiune unui constructor de la Brasov si pana la Bucuresti. Noi vrem sa terminam Bucuresti – Ploiesti cu totul anul acesta si tot in 2014 vrem sa terminam extinderea la 4 benzi a centurii de nord a Bucurestiului. Cand se termina Comarnic – Brasov vrem sa concesionam tot ce inseamna de la Brasov pana in centura Bucurestiului, cu sarcina de a transforma in autostrada si partea dintre Comarnic si Ploiesti”, a declarat Sova.

„Discutiile vor incepe in 2017. Eu cred ca daca vom scoate in concesiune Brasov – Bucuresti, cei care fac Brasov – Comarnic vor participa la licitatie. Asta nu inseamna neaparat ca vor si castiga”, a mai completat ministrul delegat pentru proiectele de Infrastructura.

  • Cand se semneaza contractul, cand incep lucrarile si cand va fi gata autostrada

„In mod normal, pana pe 20 aprilie trebuie sa putem sa semnam, practic, contractul si sa inauguram organizarea de santier atat dinspre Comarnic, cat si dinspre Cristian”, a declarat premierul Ponta. Potrivit acestuia, termenul de finalizare a autostrazii va fi inceputul anului 2017, insa premierul spera ca macar anumite tronsoane sa fie inaugurate chiar mai devreme.

La inceputul anului 2013 anunta ca si-a luat un angajament politic pentru a termina autostrada Comarnic – Brasov pana in 2016, anuntand ca daca nu va izbuti, nu va mai candida la alegerile parlamentare din acel an.
Joi, reprezentantii consortiului Vistrada Nord, compus din companiile Vinci, Strabag si Aktor, au parafat cu autoritatile romane un Memoradum privind finalizarea calendarului si a restului masurilor in ceea ce priveste atribuirea contractului de concesiune de lucrari publice referitor la proiectarea, construirea, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti – Brasov, tronsonul Comarnic – Brasov, potrivit Agerpres.

In data de 19 decembrie 2013, s-a finalizat selectia viitorului concesionar al autostrazii Comarnic- Brasov, acesta fiind un consortiu format din firme din Italia, Austria si Grecia, respectiv Vinci – Strabag – Aktor.

Ofertele in vederea atribuirii ‘Contractului de concesiune de lucrari publice privind proiectarea, construirea, finantarea, operarea si intretinerea Autostrazii Bucuresti – Brasov, tronsonul Comarnic – Brasov, km 110+600 – km 168+600’ au fost depuse de Asocierea Vistrada Nord (Vinci/Franta), Strabag/Austria si Aktor/Grecia) si Asocierea Impregilo SpA/Salini din Italia, potrivit Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine.

Tronsonul de autostrada va fi operat si intretinut de concesionar, iar perioada de garantie este inclusa in durata contractului de concesiune.

  • Care sunt previziunile de trafic?

Chiar daca autostrada va fi facuta de catre o asociere de companii private, in documentatia descriptiva prezentata odata cu demararea procedurii de selectie a concesionarului, se precizeazqa ca  „autostrada este proprietate publica, data in consesiune firmei constructoare pe perioada contractului. La finalul perioadei de concesiune, Compania de proiect va transfera, cu titlu gratuit, bunul public autoritatilor romane”.

Potrivit calculelor CNADNR, „in varianta cu tarif de utilizare, traficul pe noul tronson de autostrada va fi de 66,67% din traficul in situatia in care soferii nu ar trebui sa plateasca taxa de utilizare”.

Mai mult, in documentatia descriptiva a proiectului, CNADNR estimeaza ca media zilnica anuala (MZA) a traficului va creste de la 10.000-20.000 de autovehicule in 2015 la 22.000-36.000 in 2030 si la 36.000-59.000 in anul 2045. Vezi tabelul de alaturi.

traseul-autostrazii-comarnic-brasov

Conform documentatiei descriptive initiale, autostrada va avea urmatoarele caracteristici:
Comarnic – Predeal:

  • Lungime: 36,2 km
  • Parte carosabila 2 x (2 x 3,50 m)
  • Benzi de incadrare 4 x 0,25 m
  • Benzi de urgenta 2 x 2,50 m
  • Acostamente din pamant 2 x 0,50 m
  • Spatii parapet 2 x 0,75 m
  • Zona mediana (impermeabila) 2,50 m
  • Poduri, pasaje si viaducte pe autostrada 35
  • Viteza de proiectare 80 km/h si 120 km/h
  • 2 noduri rutiere – Sinaia-Busteni si Predeal
  • 5 intersectii denivelate fara acces la autostrada

Predeal – Brasov (Cristian):

  • Lungime: 21,8 km
  • Parte carosabila 2 x (2 x 3,750 m)
  • Benzi de incadrare 4 x 0,50 m
  • Benzi de urgenta 2 x 2,50 m
  • Acostamente din pamant 2 x 0,50 m
  • Spatii parapet 2 x 0,75 m
  • Zona mediana (impermeabila) 3,00 m
  • Poduri, pasaje si viaducte pe autostrada 18
  • Viteza de proiectare: 80 km/h, 100 km/h si 120 km/h
  • Nod rutier la Rasnov
  • 6 intersectii denivelate fara acces la autostrada

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

FOTO. Pietonalul din Valea Cetății, modernizat cu fonduri europene de 40 de milioane de lei

Primăria Brașov a semnat un contract de peste 40 de milioane de lei pentru modernizarea pietonalului din Valea Cetății, proiect ce vizează transformarea zonei într-un spațiu verde și de relaxare.

Publicat

in

Primăria Brașov a semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea pietonalului din cartierul Valea Cetății, un proiect estimat la peste 40 de milioane de lei, realizat în proporție de 98% din fonduri europene.

Proiectul vizează transformarea actualei zone, considerată de autorități drept o „insulă de căldură”, într-un spațiu de recreere, cu mai multă vegetație, alei moderne și zone de relaxare. Printre intervențiile propuse se numără plantarea a aproximativ 80 de arbori, extinderea spațiilor verzi la aproape 6.000 de metri pătrați, amenajarea unor locuri de joacă și modernizarea infrastructurii pietonale.

După cum se arată în comunicatul de presă transmis de Primăria municipiului Brașov, în proiect sunt incluse și „sistematizarea cotelor terenului; realizarea de palisade decorative cu rol de spații de odihnă; traseu de rampe pentru accesibilizarea persoanelor cu dizabilități și pentru mobilitate alternativă (biciclete, role etc.); montarea de coșuri selective; iluminat cu stâlpi ornamentali și LED; realizarea de spații verzi cu gazon rola, arbori și arbuști adaptați zonei; fântână de pardoseală cu jocuri de lumini și sunet; sistem automatizat de irigații; modernizarea colectării apelor pluviale; marcaje tactile pentru nevăzători”

„Sistemul de iluminat va fi modernizat prin înlocuirea stâlpilor și cablurilor. Sistemul de drenaj va fi îmbunătățit prin rigole și cămine existente refolosite și noi. Se vor executa lucrări de decopertare și demolare a elementelor existente. Jardinierele și șezuturile vor fi realizate din beton finisat, iar cele păstrate vor fi placate cu lemn de Garapa. Pardoselile vor fi realizate din tartan (1290mp), plută (1620 mp) și piatră drenantă (11.155mp), pe placa de beton existentă, în culori neutre. Se vor asigura pante minime de 1% pentru evacuarea apelor. Se va implementa un sistem automatizat de irigații (panou comandă, electrovalve, aspersoare, senzor ploaie). Zona fântânii va avea pardoseală rezistentă la îngheț, antiderapantă și drenantă.

Amenajarea peisagistică prevede extinderea spațiilor verzi la 5.921 mp, realizarea de jardiniere mari și plantări suplimentare, fără tăieri de arbori existenți. Se va instala sistem de supraveghere video. Mobilierul urban va fi din lemn de Garapa (minim 19 mm). Vor fi amenajate 5 locuri de joacă tematice și unul central complex (bufniță)”, detaliază comunicatul de presă.

Imagini din proiect (sursa: PMBV)

„Este un proiect important pentru Brașov, atât din punct de vedere economic și financiar, cât și pentru comunitatea din cartierul Răcădău. Obiectivul principal este transformarea completă a pietonalului, care în prezent se află într-o stare cunoscută de toți locuitorii, într-un spațiu modern și atractiv”, a declarat George Scripcaru.

Lucrările vor dura aproximativ 9 luni

Potrivit administrației locale, lucrările ar urma să înceapă după finalizarea procedurilor de achiziție și să dureze aproximativ nouă luni. În prima etapă, vor fi realizate lucrări de demolare și pregătire a terenului, urmând apoi amenajările propriu-zise, inclusiv sisteme de drenaj pentru apa pluvială și iluminat modern.

Arhitectul proiectului, Lucian Păltânea, a subliniat că soluțiile propuse includ materiale naturale și sisteme care permit infiltrarea apei în sol, contribuind la reducerea presiunii asupra rețelelor pluviale și la creșterea confortului urban.

„Putem vedea chiar și astăzi ce se întâmplă cu apa și condițiile meteo care sunt din ce în ce mai vitrege. Prin acest proiect, pardoselile vor fi drenate, lăsând apa să se scurgă direct în sol, și nu vor pune o presiune suplimentară pe sistemul pluvial al orașului Brașov. De asemenea, este mult mai mult verde. Pardoselile sunt moi, față de pardoselile din granit, care erau foarte dure, lucru care ne aduce puncte în plus și în ceea ce privește accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, și pentru joaca copiilor, care vor fi mult mai în siguranță cu aceste pardoseli inovatoare. Chiar rampele propuse, care respectă normativele care au rămas din vechiul proiect, sunt legate între ele de o pardoseală din plută, care este negativă din punctul de vedere al emisiilor de carbon pentru fiecare metru pătrat pe care îl punem. Proiectul a suferit modificări și îmbunătățiri de-a lungul timpului și de asta mă bucur că acum am găsit o deschidere foarte mare la Primăria Brașov și am putut să continuăm îmbunătățirea. Zic eu că printr-o soluție tehnică simplă am îmbunătățit radical”, preciza arh. Lucian Păltânea, în momentul prezentării publice a proiectului.

Proiectul este finanțat prin Programul Regional Centru 2021–2027 și face parte dintr-o serie mai amplă de inițiative de regenerare urbană derulate la nivelul municipiului.

Citește mai departe

Investitii

Investiție europeană de aproape 3,8 milioane lei pentru pacienții cardiaci critici din Brașov: echipamente moderne la Spitalul Județean

Consiliul Județean Brașov investește aproape 3,8 milioane de lei, majoritar din fonduri europene, pentru dotarea secției de cardiologie critică a Spitalului Județean.

Publicat

in

Consiliul Județean din Brașov a semnat un nou contract de finanțare europeană pentru modernizarea serviciilor medicale dedicate pacienților în stare critică. Proiectul, numit „Șansă pentru inimile pacienților cardiaci critici”, vizează dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

Contractul, semnat la începutul acestei săptămâni de președintele CJ Brașov, Adrian-Ioan Veștea, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, are o valoare totală de aproape 3,8 milioane de lei. Finanțarea este asigurată în proporție de 98% din fonduri nerambursabile, diferența fiind acoperită din bugetul județean.

Proiectul, care se va derula pe o perioadă de 20 de luni, presupune achiziția unor echipamente medicale esențiale, printre care un sistem ECMO pentru oxigenare extracorporală, un ecocardiograf de înaltă performanță și unul portabil. Aceste dotări vor permite intervenții rapide și tratamente avansate pentru pacienții cu afecțiuni cardiace severe.

Inițiativa face parte dintr-o serie mai amplă de investiții în sistemul sanitar brașovean, după alte proiecte dedicate pacienților oncologici și celor cu accident vascular cerebral. Autoritățile județene mizează pe aceste fonduri europene pentru a crește calitatea actului medical și șansele de supraviețuire ale pacienților critici.

Citește mai departe

Investitii

Trei constructori își dispută contractul pentru noul pod de la Podu Oltului. Investiție de peste 22 milioane de lei, gestionată de Consiliul Județean Brașov

Trei oferte au fost depuse pentru construcția noului pod de la Podu Oltului, o investiție de peste 22 milioane de lei, necesară pentru înlocuirea unei structuri vechi și periculoase.

Publicat

in

Consiliul Județean din Brașov a făcut un nou pas pentru înlocuirea podului de pe DJ 112, din localitatea Podu Oltului, după ce trei oferte au fost depuse în cadrul licitației pentru execuția lucrărilor.

Potrivit autorităților, două firme și o asociere de companii s-au înscris în procedura derulată prin SEAP, documentațiile fiind deja în etapa de evaluare tehnică. Contractul are o valoare estimată de peste 22,4 milioane de lei (cu TVA), iar oficialii județeni speră ca lucrările să înceapă cât mai curând.

Investiția este considerată una urgentă, în condițiile în care vechiul pod, construit la începutul secolului trecut, se află într-o stare avansată de degradare și prezintă risc de prăbușire. Acesta asigură legătura locuitorilor din zonă cu DN 11, una dintre principalele artere rutiere din județ.

„Siguranța cetățenilor din Podu Oltului și a tuturor celor care tranzitează zona este prioritară pentru noi, având în vedere că gestionarea rețelei rutiere de interes județean este atributul nostru. Vechiul pod și-a depășit de mult durata de viață, iar gradul de uzură nu ne mai permitea nicio amânare. Suntem pregătiți să investim peste 22 de milioane de lei pentru a construi de la zero o structură modernă, capabilă să preia traficul greu și să asigure o conexiune rapidă cu DN 11. Ne dorim un constructor serios, care să ridice rapid varianta provizorie și să înceapă lucrările la noul pod”, a declarat Adrian-Ioan Veștea.

Planul autorităților prevede realizarea, într-o primă etapă, a unui pod provizoriu pentru menținerea circulației, urmând ca ulterior vechea structură să fie demolată și înlocuită cu una modernă.

Citește mai departe

Trending