Ramai la curent!

Politica

Mariana Câju a început ofensiva pentru Consiliul Județean Brașov. Primul front deschis: Țara Făgărașului și Zona Rupea. Mesajul ei: „Împreună suntem Judeţul Braşov”

Publicat

in

Mariana Câju, care și-a anunțat încă din primăvară  intenția de a candida ca independent pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov la alegerile locale din 27 septembrie a deschis „primul front” al campaniei electorale: decalajul dintre cele trei regiuni ale județului: Ţara Bârsei, Zona Rupea şi Ţara Făgăraşului, despre care spune că „merită aceeaşi atenţie şi acelaşi respect”. De altfel, sloganul anunțat de ea este „Împreună suntem Judeţul Braşov”.

„Aceste două cuvinte (atenţie şi respect) se traduc în administraţia publică prin proiecte, investiţii, transparenţă şi colaborare cu toate unităţile administrativ teritoriale din componenţa judeţului. Într-un singur cuvânt: strategie. În prezent există decalaje între zonele administrate de Consiliul Judeţean Braşov. Mi-am propus omogenizarea investiţiilor şi dezvoltării pe întreaga suprafaţă administrativă a judeţului pentru reducerea diferenţelor. Încă nu este prea târziu. Să nu omitem că a avea o dezvoltare omogenă angrenată în secolul al XXI-lea duce la creşterea nivelului de trai, reducerea migraţiei populaţiei din zonele mai puţin dezvoltate ale judeţului şi implicit reţinerea forţei de muncă. Dramele de familie există şi trebuie să fie reduse. Consiliul Judeţean Braşov trebuie să îşi ia rolul în serios. Decalajele existente au fost create de lipsa de viziune şi a unei strategii coerente, de jocuri politice şi de politicieni care au pus interesul pentru oameni pe plan secundar. Aici este rolul unui manager, al unui preşedinte de Consiliu Judeţean”, spune Mariana Câju.

Ea a amintit că în ultima perioadă a și-a desfășurat activitatea în Ţara Făgăraşului, unde, din 2017 până în prezent, în calitate de manager de proiect, a constituit Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara ITI (Investiţii Teritoriale Integrate) Microregiunea Ţara Făgăraşului pentru judeţele Braşov şi Sibiu.

„Este singurul proiect de asemenea anvergură din România după cel din Delta Dunării. Este un proiect integrat care abordează toate domeniile, indiferent că vorbim de educaţie, sănătate, infrastructură, mediu, economie. Fondurile care urmează să fie investite se ridică la aproximativ 2.500.000.000 euro, dedicate comunităţilor reprezentate de 35 de UAT-uri (primării conduse de primari din majoritatea partidele politice şi două consilii judeţene) din judeţele Braşov şi Sibiu. Acest proiect este o dovadă de transparenţă, colaborare instituţională şi comunitară. Îmi propun acelaşi lucru şi în cazul în care voi reuşi să câştig competiţia pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov. Culoarea politică nu trebuie să fie o piedică atunci când vorbeşti de oameni, ba din contră, fiecare partid ar trebui să se implice cât mai mult atunci când vine vorba de oameni”, a continuat Câju.

Ea a lansat și o provocare privind campaniile electorale ce urmează: „Ar trebui să fie o competiţie bazată pe importanţa realizărilor şi proiectelor implementate, dar şi pe o strategie dedicată tuturor cetăţenilor, nicidecum pe promisiuni şi manipulări”.

Meritocraţie, competenţă şi profesionalism în spitalele brașovene… 

Pe lângă decalajul dintre cele trei regiuni ale județului, Mariana Câju a anunțat și strategia ei pentru sistemul sanitar brașovean promisiunea ei fiind că va readuce la viață „conceptul de meritocraţie, competenţă şi profesionalism”. Mariana Câju a spus că în perioada în care a coordonat Direcția de Sănătate și Asistență Medicală a Județului Brașov, în calitate de preşedinte al comisiei de sănătate, vicepreşedinte şi preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Braşov,  a depolitizat funcţiile de conducere ale administrațiilor spitalelor din subordinea Consiliului Județean Brașov.

„Amploarea dramei COVID-19 ar fi putut fi redusă printr-un management corect, profesionalism, viziune, colaborare şi implicare. Din păcate suntem în situaţia de astăzi. Suntem conştienţi că orice decizie politică afectează pe termen scurt şi lung tot bunul mers al unei instituţii. Când vorbim de sănătate, trebuie să ne gândim bine la cine urmează să aibă grijă de noi. De trei ani de zile coordonez Spitalul Municipal Făgăraş în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. Am reuşit să redau demnitatea oamenilor din această zonă a judeţului, rezolvând câteva chestiuni simple dar absolut necesare pentru bunul mers al unui spital: aducerea unui computer tomograf, introducerea spitalului în programul naţional de terapie intensivă, dotarea blocului operator cu săli de operaţie moderne, modernizarea secţiei de pediatrie, iniţierea transformării spitalului în spital de urgenţă şi dezvoltarea centrului de dializă. Am reuşit, împreună cu cetăţenii, să scoatem Spitalul Municipal Făgăraş de pe lista spitalelor suport Covid-19. Ne-am implicat activ, Făgăraşul fiind un model pentru întreaga ţară în lupta împotriva virusului Sars Cov-2. Toate aceste demersuri şi realizări au fost posibile prin colaborare, transparenţă şi mai ales cunoaşterea procedurilor legale”, a continuat candidatul independent pentru funcția de președinte al CJ Brașov. 

Pe de altă parte, Mariana Câju a spus că, deși candidează independent, este „deschisă susţinerii tuturor organizaţiilor şi partidelor politice care se regăsesc în strategia mea. Braşovenii au nevoie de o dezvoltare omogenă şi încredere!”

„Colaborarea instituţională necondiţionată politic este o obligaţie atunci când reprezinţi oamenii şi nicidecum un interes de grup. Avem această obligaţie! Votul este dat de oameni, pentru oameni! Împreună suntem Judeţul Braşov”, a încheiat Câju. 

 

Politica

Nicușor Dan începe să dea înapoi chiar pe una dintre promisiunile-cheie din campanie: „Voi merge des… de la un moment dat încolo” la ședințele CSM

Publicat

in

Una dintre promisiunile puternic rostogolite în campania electorală de Nicușor Dan, echipa sa și influencerii din sfera sa a fost implicarea directă în zona Justiției, în limitele permise funcției, chiar de către Constituția României – inclusiv prin participarea la ședințele Consiliul Superior al Magistraturii, pe care președintele le poate prezida. Numai că, ajuns la Cotroceni, tonul începe deja să se schimbe, iar în conferința de presă susținută ieri, președintele a început să dea înapoi și să ofere răspunsuri „de acoperire”.

Întrebat miercuri la conferința de presă dacă va merge la ședințele CSM, așa cum a anunțat în campanie, Nicușor Dan a răspuns scurt: „Voi merge des. De la un moment dat încolo”.

O formulare care îl pune pe șeful statului din nou în lumina unei „minciuninele” sau cel puțin al unui „neadevăr” – după răspunsul ferm din campanie că, în mandatul său nu va fi majorat TVA-ul, de exemplu. Mai ales în contextul în care, în timpul campaniei, ideea prezenței sale active în zona Justiției a fost prezentată ferm ca o modalitate de control instituțional, moderare și implicare directă în apărarea statului de drept.

Ajuns însă în funcție, președintele pare să descopere că una este retorica de campanie și alta este realitatea instituțională a mandatului. Pentru că explicația oferită ieri, în conferința de presă de șeful statului a mers într-o direcție mai largă, legată de lipsa informațiilor solide pe baza cărora se iau deciziile în stat.

„Aici e o chestiune sistemică şi serioasă, pentru că sunt multe afirmaţii în spaţiul public care nu sunt dovedite. Cel mai confortabil pentru un decident politic, cum e preşedintele României, ar fi să aibă 3-4 corpuri profesionale şi fiecare să vină cu un document care să sintetizeze nişte probleme şi el să ia decizia în baza unei informaţii care este cât de cât uniformă între aceşti actori sociali şi diferă doar chestiunea de opţiune, de decizie. Din păcate, şi asta e general pentru multe domenii din activitatea noastră socială, informaţiile lipsesc. Opiniile sunt multe, dar informaţiile de bază lipsesc.”

Nicușor Dan a continuat în aceeași notă de explicații (prea) complexe spunând că, în multe situații, un decident politic nu poate opera rapid pentru că nu are la dispoziție analize deja pregătite:

„Şi atunci, pentru ca un decident politic să aibă o opţiune, de exemplu pe o negociere în cadrul Uniunii Europene, aici este dificultatea. Nu e suficient să dea trei telefoane să primească trei rapoarte, că ele nu există. Şi atunci trebuie să cheme nişte comisii şi comisiile alea să producă informaţia pe care ar trebui să o ai instant. Asta este, de fapt, dificultatea.”

Practic, de la o promisiune fermă că va prezida ședințele CSM, așa cum îi permite legislația, președintele Nicușor Dan atuncă acum responsabilitatea pe comisii. Așa cum a făcut și cu promisiunea de a nu crește TVA-ul în mandatul său…

Citește mai departe

Politica

Războiul motorinei: Sorin Grindeanu îl acuză de „cinism” pe Ilie Bolojan

Publicat

in

Disputa dintre PSD și PNL privind măsurile menite să țină sub control prețurile la carburanți a continuat și ieri, la Brașov. Astfel, președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a reproșat partenerilor liberali din Coaliție că amână nepermis de mult aplicarea măsurilor propuse de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Acum patru săptămâni, Bogdan Ivan a prezentat un set e măsuri pentru reducerea șocului creșterii prețurilor la carburanți. Luni a fost o ședință a Coaliției, în care s-a decis consituirea unui grup de lucru. Toată această întârziere mi se pare ciudată. Dacă prețul este mai mare, statul încasează mai mult. Eu cataloghez lipsa de decizie ca fiind una cinică. Ăsta e cinism, nu bună guvernare”, a declarat Grindeanu.

Totodată, el liderul social-democrat l-a criticat pe Ilie Bolojan, care respinge reducerea TVA pe motiv că România ar putea intra în infrigement.

„Aproape toate țările UE au luat măsuri pentru atenuarea creșterii sau reducerea prețurilor la pompă. Polonia și Spania au redus TVA și nu au intrat în infrigement”, a încheiat Grindeanu.

Citește mai departe

Politica

Ce își reproșează Sorin Grindeanu în relația cu Bolojan și actualul Guvern: „Era de datoria mea să anticipez…”

Publicat

in

Aflat la Brașov într-un tur de forță pentru întâlnirea cu liderii social-democrați din regiunea Centru, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că unul dintre lucrurile pe care și le reproșează personal în relația tensionată de acum cu Guvernul și cu premierul este faptul că nu a anticipat suficient de bine modul în care Ilie Bolojan și actualul Executiv aveau să gestioneze problemele economice și impactul acestora asupra populației.

Liderul social-democrat a făcut la Brașov o serie de declarații critice la adresa actualei guvernări, dar a vorbit și despre propriile „erori de evaluare” în relația politică și administrativă cu premierul Ilie Bolojan.

Grindeanu: „Nu am intuit foarte bine lipsa acestuia de cunoștințe economice”

Sorin Grindeanu a spus deschis că regretă faptul că nu a evaluat corect, încă de la început, capacitatea lui Ilie Bolojan de a gestiona teme economice sensibile.

„Nu am intuit foarte bine această lipsă de cunoștințe economice ale lui Ilie Bolojan. Dacă aș fi știut, probabil că altfel am fi discutat atunci. Nu am intuit nici că acea lipsă de empatie pe care o știm cu toții, va avea efecte în viața de zi cu zi a românilor. Aceste lucruri mi le reproșez personal. Era de datoria mea să anticipez aceste lucruri. Nu am făcut-o”, a declarat Sorin Grindeanu.

Declarația este una dintre cele mai directe formulate până acum de liderul PSD la adresa actualului șef al Guvernului.

PSD vrea să vină cu propuneri economice după discuțiile de la Brașov

În același context, Grindeanu a precizat că, în timpul vizitei la Brașov, a discutat și cu mai mulți antreprenori locali, care i-au prezentat o serie de măsuri pe care le consideră utile pentru mediul economic. Potrivit liderului social-democrat, o parte dintre aceste propuneri ar putea fi preluate de PSD și transformate în inițiative legislative sau acte normative.

Grindeanu: PSD nu vrea funcția de premier mai devreme

În final, Sorin Grindeanu a ținut să sublinieze că PSD nu urmărește să forțeze preluarea funcției de prim-ministru înainte de termenul prevăzut în protocolul politic semnat cu PNL, USR și UDMR.

Potrivit acestuia, obiectivul social-democraților nu este schimbarea premierului înainte de termen, ci corectarea direcției economice și îmbunătățirea situației din România.

Declarațiile făcute de Sorin Grindeanu la Brașov pot fi interpretate și ca un semnal politic important în interiorul coaliției, în contextul în care tensiunile dintre partenerii de guvernare au devenit tot mai vizibile în ultima perioadă.

Citește mai departe

Trending