Connect with us

Cotidian

Concluziile Planului de management: „Ghiolbanii” și ciobanii, amenințări pentru ecosistemul din Piatra Craiului

Published

on

18 august (45)

Planul de management al Parcului Național Piatra Craiului a fost publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, printre factorii ce pot afecta aria protejată sunt turismul și pășunatul excesiv.

transhomanta (20)
Eventuala creștere necontrolată a numărului de turiști, se arată în document, poate duce la dereglarea ecosistemelor naturale, la eroziunea traseelor turistice și la creșterea cantităților de deșeuri, iar dacă vizitatorii vin cu câinii, aceștia pot deranja animalele sălbatice.

În același timp, deșeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent, acest fenomen este accentuat în zona cabanei Brustureț. În zona cheilor, aerul este poluat de gazele de eșapament și de praful produs de autovehicule. Pe de altă parte, traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care cuibăresc în zonele stâncoase și afectează flora din aceste zone.

Comportamentul unor vizitatori, pe care directorul Administrației Parcului Național Piatra Craiului (APNPC), Mircea Vergheleț, i-a definit „ghiolbani”, adică turiștii care nu respectă muntele, constituie una din amenințările importante, pentru că:

• Aruncă mari cantități de deșeuri menajere și chiar toxice;
• Circulă pe trasee nemarcate în zone nepermise, existând astfel riscul distrugerii unor habitate fragile ca grohotișurile. De asemenea, apare eroziunea de-a lungul unor trasee turistice: Funduri – Crucea Grănicerului, Curmătura – Șaua Crăpăturii, Botorog – Curmătura din cauza folosirii extinse;
• Culeg sau distrug deliberat unele specii de floră și fauna;
• Taie jneapănul, pe care îl folosesc pentru focurile de tabără;
• Campează și crează vetre de foc în locuri neamenajate, printre care Valea Bârsei și Valea Dâmbovicioarei;
• Circulă în zone nepermise, iar zgomotele produse de aceștia deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împrerechere.

 

DSCF2987

În Regulamentul Parcului sunt prevăzute reglementări privind activitatea turistică:

• Accesul turiștilor este permis numai pe traseele turistice omologate, marcate pe harta turistică editată de APNPC, declarate oficial deschise. Pentru a putea vizita parcul, turiștii trebuie să achite o taxă. În parc sunt 40 de trasee turistice marcate, dintre care trei sunt neomologate. Iarna sunt închise 11 trasee.
De asemenea, în Regulament sunt enumerate și refugiile legale, respectiv Vf. Ascuțit, Șaua Funduri, Șpirlea, Șaua Grind, Diana, Cabana Ascunsă, Curmătura și Prăpăstii.
• Pentru turiștii care merg cu cortul în Piatra Craiului, APNPC a stabilit și câteva locuri de campare: la vechea pepinieră (drumul de acces dinspre Zărnești spre Fântâna lui Botorog), Curtea Cabanei Curmătura, Zona Cabanei Brustureț, Curtea Cabanei Garogița Pietrei Craiului, Zona pășunii Tamaș (de la intersecția Bârsei Grușețului cu Bârsa Tămașului la pârăul Boșii).
• Circulația bicicletelor pe alte drumuri decât cele prevăzute acestui scop, cât și circulația acestora într-o manieră ce deranjează publicul este interzisă;
• Accesul pe traseele de cățărare este permis celor care sunt echipați corespuzător, care știu să folosească materialele din dotare și care dețin abilitățile corespunzătoare. Accesul la și dinspre zonele de cățărare se va face numai pe potecile balizate/marcate. În absența acestora, accesul se va face pe potecile cele mai evidente, evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetație. Se vor evita scurtăturile la serpentinele potecilor sau coborârile în trombă care angrenează mari mase de pământ, grohotiș, pietriș sau frunze;
• Este interzisă editarea, tipărirea și comercializarea de hărți turistice pentru Piatra Craiului care menționează și încurajează circuite pe trasee nemarcate.
De altfel, luna trecută, în timpul unei dezbateri publice, directorul APNPC a afirmat că „politica APCNP este să descurajeze accesul pe traseele nemarcate, pe care am găsit foarte mulți turiști. Pe noi ne interesează ca turiștii să parcurgă traseele marcate, care au o lungime totală de 200 de kilometri, aici fiind cea mai mare densitate din România”.

Suprapășunatul, un alt factor de risc

transhomanta (21)

Actualul studiu de pășunat, se arată în Planul de management, a fost realizat în 2000 și demonstrează că toate pășunile din parcul național sunt suprapășunate și că biodiversitatea lor este afectată de acest fenomen: „În ultimii ani s-a înregistrat o creștere masivă a numărului de vite. Încărcarea cu animale a pășunilor este, în medie, de 2,2 ori mai mare decât capacitatea de pășunat”.

Acest lucru are numeroase efecte negative:

• Reducerea biodiversității pășunilor și invazia unor specii ce nu sunt consummate de animale;
• Apariția unor specii de plante nitrofile, tasarea solului, poluarea cu substanțe organice provenite din dejecții animale care pot pătrunde în pânza freatică;
• Ca urmare a reducerii speciilor furajere din pajiști, vitele flămânde pătrund în pădure și chiar pe stâncării distrugând speciile endemice;
• Ciobanii taie jneapănul, pe care îl folosesc ca lemn de foc;
• Câinii de la stâne reprezintă o amenințare pentru mamiferele de talie mica și iezii de capră neagră și căpriori;

Pentru a rezolva această problemă, în prin regulament se prevede:

• Se interzice pășunatul fânețelor pe timpul verii;
• Dacă anumite porțiuni de pajiște se degradează sau sunt afectate accidental, se pot face însămânțări numai cu flora locală;
• Este interzis accesul animalelor domestic aparținând comunităților, asociațiilor, firmelor sau persoanelor fizice care nu au sediul, respective domiciliul în localitățile Zărnești, Măgura, Peștera, Șirnea, Rucăr, Sătic, Dâmbovicioara, Ciocanu, Podu Dâmboviței și Dragoslavele;

18 august (69)
• Este obligatorie respectarea numărului maxim de animale domestice pe specii și categorii care intră pe pășuni. APNPC poate verifica în teren numărul de animale domestice pe pășuni;

• Este interzis pășunatul deasupra limitei naturale a pădurii;
• Amplasarea de stâne și adăposturi pastorale este permisă doar cu aprobarea APNPC;

transhomanta (34)

  • Numărul maxim de câini va fi cel stabilit prin lege. Animalele trebuie să fie vaccinate și să aibă jujee. Câinii fără jujee, descoperiți la mai mult de 50 de metri de stână sau de turmă, vor fi considerați hoinari;

• Este interzis pășunatul în păduri și în zona exceptată la pășunat.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cotidian

Arborii din Parcul de la „Șaguna”, bătrâni și bolnavi. Opt dintre ei vor fi tăiați

Published

on

Universitatea Transilvania din Brașov, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” și Garda Forestieră Brașov au evaluat în ultimele luni arborii periculoși din mai multe zone ale municipiului Brașov, pe listă fiind Tâmpa și Parcul Dima (parcul din fața Colegiului Național Andrei Șaguna). Arborii au fost analizați atât prin metode tradiționale, cât și prin tehnici de ultimă generație, unii arbori fiind studiați cu ajutorul tomografului și a unui echipament care permite realizaea unei rezistograme (analiza inelelor anuale ale arborilor).

Urmează tăierile

În cazul Parcului Dima, rezultatele nu au fost îmbucurătoare, specialiștii precizând că dintre toți cei 52 de arbori analizați sunt bătrâni și bolnavi. În aceste condiții, opt dintre ei vor fi tăiați, iar alți 44 vor fi toaletați.

Pe lista celor care vor fi tăiați este un castan la care, în trecut, coroana s-a rupt de două ori. De asemenea, urmează să fie tăiat și un arbore de lângă stația autobuzelor de pe liniile RATBV „Transport elevi” de pe Șirul Beethoven.

De ce se îmbolnăvesc arborii

Pe de altă parte, specialiștii au menționat că în Parcul Dima, unele scorburi au apărut în dreptul unor crăci tăiate prea târziu, în urmă cu mai multe zeci de ani. De asemenea, ei au menționat că în Brașov, o cauză a agravării sănătății arborilor este turnarea de asfalt, până aproape de trunchi.

O altă cauză, în special în pădurea de pe Tâmpa, este apariția ciupercii de Maciuria, care afectează frasinii. De altfel, arborele care a ucis anul trecut un tânăr care se plimba pe aleea de sub Tâmpa era din această specie și era afectat de ciuperca de Manciuria.
Tot pe Tâmpa au fost identificați arbori afectați de putregai de rădăcină sau de alte boli.

Continue Reading

Cotidian

Decizie oficială la Zărnești: Consiliul Local a interzis jocurile de noroc și pariurile. Brașovul este încă în etapa mesajelor politice pro și contra

Published

on

Dacă la Brașov, problema jocurilor de noroc este la stadiul de mesaje politice, în Zărnești situația a fost tranșată. Astfel, la începutul acestei săptămâni, Consiliul Local Zărnești a aprobat o hotărâre prin care sunt interzise sălile de jocuri de noroc și cele de pariuri. De asemenea, sunt interzise jocurile de noroc și cele de pariurile la distanță.

În aceeași jotărâre se mai arată că măsura nu vizează Loteria Română, care își va putea desfășura activitatea. Proiectul a fost inițiat de primarul Zărneștiului, Alexandru Igrișan (PSD).

Primarul Brașovului și consilierii USR își dispută întâietatea inițiativei

Problema interzicerii jocurilor de noroc a fost ridicată și în municipul Brașov, subiectul fiind discutat și în ultima ședință a Consiliului Local. Astfel, consilierii locali ai USR au anunțat că au depus un proiect de hotărâre privind interzicerea jocurilor de noroc în municipiul Brașov. Primarul Brașovului, George Scripcaru, le-a spus că nu este nevoie de să depună un astfel de proiect și a anunțat că el a spus încă din decembrie că, în cazul în care va permite legislația, va interzice jocurile de noroc.

„M-am consultat și al studiat ordonanța, iar în perioada următoare o vom pune în aplicare”, a declarat primarul.

Un consilier local PSD a ridicat problema veniturilor la bugetul local

În schimb, consilierul local Sorin Bâscă (PSD) a declarat că aceste jocuri de noroc angajează câteva mii de persoane în municipiul Brașov:

„Se plătesc chirii și autorizarea unei astfel de activități, care este absolut legală, implică lipsa datoriilor la bugetul de stat. Din salariile pe care angajații le încasează, cotele defalcate din impozitul pe venit se întorc la Brașov. Dar, bineînțeles, dacă apare ceva pe Facebook, trebuie să ne conformăm, pentru că așa zice Facebook. Rămâne să dezbatem”, a argumentat Bâscă.

Discuțiile privind interzicerea jocurilor de noroc vine în contextul în care Guvernul României a aprobat o ordonanță de urgență care oferă posibilitatea consiliilor locale să decidă dacă astfel de activități se pot desfășuta în localități.

Continue Reading

Cotidian

Să fie doar vina controlorilor RATBV? Primăria Brașov ia în calcul să renunțe la ei. Mai trebuie rezolvată o problemă: validatoarele

Published

on

Controlorii RATBV au intrat în colimatorul Primăriei Brașov. În ultima ședință de plen a Consiliului Local Brașov, primarul Brașovului, George Scripcaru, a reclamat lipsa lor de eficiență, afirmând că a făcut o analiză din care a rezultat că, pentru o anumită perioadă, pentru plata salariilor celor 60 de controlori, RATBV a cheltuit suma de 4 milioane de lei, iar suma încasată din amenzile aplicate de aceștia a fost de 200.000 de lei.

Analiza a fost prezentată de edil în contextul în care aleșilor locali brașoveni li s-a cerut votul pentru un proiect de hotărâre care prevede că polițiștii locali îi pot însoți pe controlori în autobuze. Aceasta ar fi o măsură prin care municipalitatea speră să reducă numărul celor care folosesc transportul în comun fără a avea un tichet de călătorie valabil. În plus, edilul a dat de înțeles că în viitor s-ar putea renunța la controlori, iar verificarea călătorilor ar urma să fie făcută doar de agenții Poliției Locale.

Validatoarele nefuncționale, un subiect ignorat

Însă, în aceeași ședință, edilul nu s-a referit la o altă problemă a operatorului metropolitan de transport în comun: validatoarele nefuncționale. Este o problemă veche, apărută odată cu implementarea sistemului informatizat al RATBV și amplificată în ultimii ani, de când a apărut și criza cipurilor.

Călători de bună credință, transformați fără voia lor în „blatiști”

În teorie, când un călător de bună credință urcă în autobuz, merge la primul validator pentru a scana cardul. În practică, destul de frecvent, călătorii fac ture de autobuz căutând un validator funcțional. După o perioadă ei se lasă păgubași și dau resemnați din umeri.

De exemplu, doar sâmbătă au fost probleme pe autobuze care circulau linia 37, 9 sau 220. Duminică, validatoarele au clacat pe un autobuz care circula pe linia 210, iar luni erau probleme similare într-un autobuz de pe linia 23.

Astfel de probleme afectează încasările operatorului, dar și monitorizarea graficului de încărcare. Ba mai mult, dacă validatoarele nu merg pe liniile metropolitane, sunt bune de plată primăriile, care trebuie să acopere din bugetul propriu cheltuielile aferente transportului în comun. În plus, supărător pentru RATBV este că din cauza acestor defecțiuni, numeroși călători de bună credință devin, fără voia lor, „blatiști”.

Controlorii raportează mai departe problemele

Defecțiunile la validatoare sunt aduse la cunoștința șoferilor de către călători. De asemenea, controlorii notează conștiincios defecțiunile, pentru a le raporta mai departe, în speranța că problema se va rezolva.

Din păcate, măsuri pentru rezolvarea problemelor sunt luate, cel puțin din declarațiile oficialilor, de mulți, ani, dar fără succes. De fiecare dată când le-a fost prezentată această problemă, reprezentanții RATBV anunțau că urmează achiziții sau că vor fi implementate proiecte. Rezultatele se lasă, însă, așteptate.

Continue Reading

Trending