Investitii
Primăria Brașov solicită includerea spitalului regional în cadrul proiectelor care vor primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană prin Planul național de relansare și reziliență. Mihail Veştea: „Proiectul poate atrage 300 de milioane de euro”
Primarul Braşovului George Scripcaru și președintele CJ Adrian Veștea au organizat o întâlnire cu reprezentanții sistemului medical și cei ai mediului academic din acest domeniu pentru a prezenta stadiul în care se află Spitalul regional și pentru a vedea, în această etapă, care este opinia specialiștilor din domeniu cu privire la proiectul construirii acestui spital.
La întâlnire, alături de primar și președintele CJ, au participat secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Mihai Veștea, directorul DSP, Andrea Neculau, directorul medical al Spitalului Județean, dr. Cătălin Mișarcă, directorul medical al Spitalului de copii, dr. Liviu Muntean, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie, dr. Dan Morar, managerul Spitalului de Obstretică și Ginecologie, dr. Mircea Preda, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie, Nicușor Bâgiu, șeful secției Neurologie a Spitalului Județean, dr. Cristian Falub, șeful UPU-SMURD, dr. Cristina Vecerdi, dr. Marius Neculoiu, dr. Maria-Elena Cocuz, șef secție Spitalul de Infecțioase, reprezentantul Autorității Naționale de Management în Sănătate, dr. Marius Mărginean, directorul Direcției de Sănătate și Asistență Medicală din CJ, Adelina Văsioiu, și președintele Asociației Noul Spital al Brașovului, dr. Dan Grigorescu.
Opinia celor prezenți cu privire la acest proiect, inclusiv încadrarea lui ca spital regional a fost una de susținere unanimă, mai ales că, conform celor declarate de participanți, în fapt, actualul spital județean tratează pacienții la nivelul întregii regiuni.
Singurul punct asupra căruia au existat opinii diferite între reprezentanții sistemului medical și autorităților publice, pe de o parte, și dr. Dan Grigorescu, pe de altă parte, a fost cel legat de numărul de paturi.
Conform proiectului, avizat și de Ministerul Sănătății, spitalul regional are prevăzute aproximativ 900 de paturi. Acest număr a fost stabilit în urma analizelor făcute atât de specialiștii implicați în elaborarea studiului de prefezabilitate și de cei care lucrează la studiul de fezabilitate, cât și analizei făcute de comisia mixtă constituită la nivelul ministerului Sănătății și al municipiului Brașov. Deși sprijină acest proiect și a apreciat demersurile făcute până în prezent, dr. Dan Grigorescu susține extinderea actualului proiect cu încă 600 de paturi.
Deși vorbitorii i-au atras atenția dr. Grigorescu că un astfel de demers ar presupune reluarea proiectului de la zero, fără a avea nimeni certitudinea că numărul de paturi va fi diferit de cel stabilit în acest moment, iar în acest fel se vor pierde toate demersurile făcute în ultimi doi ani, și vom rata oportunitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile, reprezentantul ANSB și-a menținut punctul de vedere legat de numărul de paturi.
Conform declarației primarului, în luna februarie 2021, când va fi prezentat studiu de fezabilitate realizat de grupul de experți selectați de BERD, care asigură și 90% din finanțarea costurilor pentru elaborarea întregii documentații, se va ști cu exactitate numărul de paturi necesare pentru a acoperi nevoile județelor arondate la acest spital.
În cadrul prezentării făcute de primar cu privire la etapele și stadiul proiectului, un capitol aparte a fost cel privind posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile prin Planul național de relansare și reziliență. Primarul a precizat că în urma discuțiilor pe care le-a avut cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a transmis o solicitare pentru includerea acestui spital între proiectele pentru care se asigură fonduri de relansare și reziliență.
Prezent la întâlnire, secretarul de stat Mihai Veștea, a precizat că Brașovul are șanse mari să obțină aceste fonduri doar dacă reușește să respecte termenele convenite cu Uniunea Europeană, atât pentru depunerea proiectelor, cât și pentru finalizarea lucrărilor, iar că ratarea acestei oportunități ar fi o mare greșeală pentru viitorul acestui spital. Conform lui Veștea, până la sfârșitul lunii octombrie România trebuie să prezinte o propunere cu proiectele pentru care vor fi cheltuite cele 31 de miliarde de euro puși la dispoziția României pentru relansare economică și reziliență, iar la sfârșitul lunii februarie, trebuie ca această listă cu aceste proiecte să fie finalizată și transmisă Uniunii Europene, iar până la sfârșitul lui 2022, 70% din această sumă trebuie să fie contractată altfel se pierde. Până la sfârșitul lui 2023, întreaga sumă, cele 31 de miliarde, trebuie să fie contractată, iar finalizarea utilizării banilor trebuie să fie la sfârșitul lui 2026.
,,Pornind de la aceste etape, s-a făcut o analiză a proiectelor care sunt suficient de mature ca să se încadreze în aceste termene. Brașovul, care a pornit din timp, este pregătit, și are unul dintre proiectele care poate fi finanțate. În urma discuțiilor pe care le-am avut la nivelul Ministerului Fondurilor Europene, avem certitudinea că undeva la 300 de milioane de euro pot fi accesate pentru construirea acestui spital”, a declarat Mihai Veștea.
Investitii
Sediul Prefecturii Brașov poate fi reabilitate dar nu oricum. Specialiștii de la „Cultură” impun mai multe condiții
Proiectul mult așteptat de reabilitare a Palatului Administrativ de pe Bulevardul Eroilor din Brașov – clădire emblematică în care funcționează Consiliul Județean și Instituția Prefectului – a primit undă verde, însă cu condiții stricte din partea specialiștilor în patrimoniu.
După luni de așteptare și completări succesive ale documentației, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (CZMI) Brașov a emis, în ședința din 21 ianuarie, un aviz favorabil condiționat pentru proiectul de reabilitare. Decizia vine după ce, în septembrie anul trecut, aceeași comisie a respins dosarul, considerând că proiectul era incomplet și lipsit de detalii esențiale privind planșele, materialele, stratificațiile și cromatica – atât pentru situația existentă, cât și pentru intervențiile propuse.
Betonul armat, acceptat doar dacă nu afectează elementele istorice
De această dată, specialiștii au impus o serie de cerințe clare înainte ca proiectul să poată avansa. Documentația trebuie completată cu un studiu de fundamentare și un studiu stratigrafic al paramentului, necesare pentru identificarea eventualelor tencuieli valoroase sau a altor elemente de patrimoniu care ar putea fi afectate.
Soluția de consolidare cu beton armat a fost acceptată doar în condițiile în care nu vor fi identificate tencuieli de valoare în zonele vizate și nu există probleme de infiltrații care să mențină umiditatea în zidărie. În plus, consolidarea planșeelor din bolțișoare de cărămidă va trebui realizată cu materiale compatibile cu structurile istorice, astfel încât să nu fie adăugată o sarcină suplimentară asupra clădirii.
Comisia a solicitat, de asemenea, revenirea la faza DTAC și prezentarea proiectului de structură, semn că intervențiile propuse sunt atent monitorizate pentru a nu altera caracterul monumentului.
Clădire de patrimoniu, cu istorie de peste un secol
Palatul Administrativ, cunoscut inițial drept Palatul de Justiție, a fost construit între anii 1900-1902 și este clasat ca monument istoric. Reabilitarea sa este considerată esențială atât pentru siguranța structurală, cât și pentru conservarea valorii arhitecturale.
Pentru finanțarea lucrărilor, Consiliul Județean Brașov intenționează să acceseze fonduri europene.
Proiectul rămâne, însă, sub lupa specialiștilor în patrimoniu, iar fiecare etapă va trebui să respecte echilibrul delicat dintre consolidare și conservare.
Cotidian
FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.
Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.
„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.
Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare
Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.
Investitii
Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor
Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.
Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.
„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.
Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare
Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.
Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.
-
Cotidian2 zile agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidian2 zile agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasov20 de ore agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Secretarul general al PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Stiri Brasov2 zile agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Prima Pagina15 ore agoSecția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov intră în renovare. După retragerea Fundației Metropolis, conducerea spitalului a evaluat spațiile și a decis realizarea unor „cârpeli” cu ajutorul angajaților unității
-
Educație2 zile agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Prima Pagina21 de ore agoTragere la sorți Cupa României! Kids Tâmpa, față în față cu elita fotbalului feminin românesc!
-
Investitii21 de ore agoSediul Prefecturii Brașov poate fi reabilitate dar nu oricum. Specialiștii de la „Cultură” impun mai multe condiții

Pingback: Primăria Brașov solicită includerea spitalului regional în cadrul proiectelor care vor primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană prin Planul național de relansare și reziliență. Mihail Veştea: „Proiectul poate atrage 300 de milioane