Elevi brașoveni au fost premiați la Festivitatea Academiei DpIT. Festivitatea de premiere, eveniment public organizat online, a încheiat ediţia cu numărul șase a AcademieiDpIT şi le-a adus pasionaților de IT ocazia de a fi alături de cei 100 de liceeni transilvăneni care au dezvoltat în ultimele șase luni ideile pe care le veți vedea transformând 2021 într-o lume mai sigură, mai eficientă și mai „smart”.
Cei șase tineri din Brașov mentorați în compania Fortech au obținut în 4 noiembrie premiul Bosch România pentru o aplicație care îi poate ajuta pe elevi inclusiv la examenul de Bacalaureat.
Premiul Bosch România le-a fost acordat pentru aplicaţia Bac Advantage Compiler(BAC). Aceasta îți oferă posibilitatea, pe baza unei reţele neuronale construite cu ajutorul inteligenţei artificiale, să îți verifici codul scris de mână foarte eficient. Fie că te pregătești pentru proba de Informatică de la BAC sau verifici codul scris în clasă, B.A.C. îți oferă codul transcris și compilat în doar câteva secunde.
Cum au prezentat elevii aplicația:
Echipa braşoveană The localhosts a fost formată dineleviiAndone Alexandru, Catrina Mirela-Magdalena, Catrina Sorana-Aurelia, Istrătescu Vlad-George, Năvădaru Călin-Nicolae și Rădulescu Andrei-Vlad de la Colegiul Național de Informatică „Grigore Moisil” Brașov. Ei au fost mentorați pe parcursul celor șase luni ale proiectului Academiei Descoperă-ți pasiunea în IT din acest an de Alina Bolindu de la Fortech.
„Experiența acestei ediții ne arată încă o dată că trebuie să susținem inovația în perioada de criză. Nu o putem pune în „așteptare”, pentru că își pierde vitalitatea, iar la ieșirea din criză avem nevoie tocmai de creativitatea tinerilor. Pot spune, de asemenea, că Ediția 6.0 confirmă și prin faptul că elevii au avut de rezolvat probleme importante și actuale cum ar fi medicina și siguranța”, declară Liliana Ștefan-Cazacu, președinte al Asociației DpIT.
„Avem niște proiecte de nota 10!”
“În ceea ce privește proiectele din 2020, am fost impresionat de cât a crescut nivelul acestora față de anul trecut, și în special de flexibilitatea și entuziasmul elevilor, care au dovedit că sunt chiar digital-natives – mi s-au părut foarte naturali în ceea ce privește comunicarea și interacțiunea online. Pe lângă produsele și serviciile dezvoltate care se bazează pe o nevoie concretă, elevii au construit platforme online de prezentare, și au găsit alte soluții inedite pentru promovarea proiectelor și a echipelor lor. Atât din punct de vedere tehnic cât și din punct de vedere a muncii în echipă, avem niște proiecte de nota 10!” – a declarat Ionuț Muntean, membru al juriului DpIT, Responsabil pentru Inovație și Relația cu Universitățile la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj.
Juriul din acest an i-a mai avut ca membri pe Assoc.Prof. Simona Motogna, Vicepreşedinte Senat Universitatea Babeş-Bolyai (Preşedintele comisiei de jurizare), Valentin Filip, Head of Product Development la Fortech, Simona Godja, Project Manager la NetMatch, Bogdan Nădișan, Digital Technology Software Architect la Accenture România, Dr. ing. Ovidiu Petru Stan, Director Compartimentul pentru Relaţia cu Mediul Socio-Economic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Alina Moldvai Venţel, Inspector Școlar de specialitate Informatică la Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Andrei Kelemen, Director Executiv Cluj IT Cluster.
Ce premii s-au mai acordat
Premii Fortech:
Echipa bihoreană StarCoders (Chiș Corina-Maria, Cuc Vladimir, Higyed Erik, Marian Daria-Georgiana, Sasu Daniel-Vlad și Tomoioagă Dragoș-Andrei) mentorată de Daniel Bran de la Fortech, pentru aplicaţia Ding. Aplicația și dispozitivul Ding au fost create cu scopul de a reduce numărul de accidente din trafic, prin avertizarea șoferilor – care au descărcată aplicația – cu un semnal audio în cazul unui accident iminent cu purtătorul dispozitivului (biciclişti, motociclişti, trotinetişti, pietoni etc.)
Echipa Devs (Raul Cotar, Bulat Jaclina-Iana, Morar Vlad, Cotoi Rareș-Andrei, Șchiop Paul și Șchiop Bogdan) mentorată de Andreea Sandu şi Lucian Andrei de la NTT DATA România, pentru aplicaţia Skeen are la bază o inteligenţă artificială antrenată, aceasta folosește, pe lângă poze proprii, un set de date implementat de către Harvard. Pornind de la scenariul unei simple pete pe piele sau al unei lovituri, aplicaţia îţi permite să încarci o poză cu zona afectată și ea aduce un diagnostic instant bazat pe AI. De asemenea, ca dublu sistem de siguranţă, poza poate fi trimisă şi unui doctor, tot prin intermediul aplicaţiei, acesta răspunzând pacientului prin email.
Echipa Navem (Abdallah Laith, Hanțig Lorena-Maria, Ignat Alex Matei, Ion Dragoș Alexandru, Ordean Mihnea și Văduva Mara-Alexandra) mentorată de Agota Radoi Riger de la Fortech, pentru aplicaţia Rayvion.
Deși arată ca o simplă cutie de metal, mecanismele din interiorul Rayvion te vor surprinde. Prevăzută cu lumină UVC și un sistem de siguranță compact, Rayvion te ajută să îți păstrezi obiectele folosite zilnic fără viruși şi bacterii, având scopul final de a te ajuta pe tine să rămâi sănătos. Pentru o experiență completă, aplicația de mobil care ține evidența timpului de folosire a obiectelor, îți trimite notificări cu privire la timpul optim de dezinfectare, precum și alte detalii despre UVC, bacterii și instrucțiuni despre cutie.
Premii NetMatch
1) Echipa KiKoTeam (Borca Maria-Georgiana, Buiga Elena, Curuțiu-Mereșan David, Drăgan Ștefan și Rus Dana-Bendiș-Hera) mentorată de Mădălina Lupu de la Fortech, pentru aplicaţia Byte-School.
Byte-School este o platformă de învățare online care facilitează accesul la educație al copiilor bolnavi. Prin intermediul jocului, avatarelor și al culorilor, aplicația își propune să ușureze procesul de învățare al tuturor elevilor. Cu ajutorul macaroanelor, adulții de mâine vor învăța cum să își gestioneze veniturile primite sau câștigate prin muncă.
2) Echipa Ignis (Cîmpean Lavinia, Munteanu Robert, Pop Antonio-Mihai, Rad Estera-Ariana, Stan Vlad-Ștefan) mentorată de Robert Stein de la Accenture România, pentru aplicaţia FastJobs. Aceasta a fost creată din dorința de a oferi o sursă de venit oricui, inclusiv persoanelor cu dizabilități, prin prestarea de servicii. Utilizatorii au posibilitatea de a încărca anunțuri în care cer sau oferă servicii, precum tunsul ierbii sau plimbatul câinelui, în schimbul unei sume de bani. Indiferent dacă ai nevoie de un venit suplimentar sau de cineva care să te ajute cu diverse sarcini, Fast Jobs este soluția rapidă și eficientă din comunitatea ta.
Premiul Accenture România
Echipa sibiană Code Brigade (Eșan Tudor-Constantin, Morar Iuliana Ștefania, Oprișiu Bogdan-Ioan, Suveică Noemi și Voina Ioan Rareș), mentorată de Sebastian Paul Şerban în Nagarro, pentru aplicația Secure Document Transfer (SDT). Concepută pentru a înlătura cu eficiență timpul pierdut, aceasta oferă posibilitatea de a evita așteptările în fața cabinetelor necesare primirii adeverinței medicale sau de a vă ridica cazierul fără drumul până la poliție. Procesul de utilizare este intuitiv: vă faceți un cont, iar de aici tot ce mai este de făcut e să căutați documentul dorit, să scrieți informațiile și/ sau să încărcați documentele cerute. Apăsați „trimite” iar în câteva zile primiți documentul, fără să fi depus cel mai mic efort.
Premiul Nagarro
Echipa DevClass (Biro Edmond, Kentsch Karina-Ioana, Moga Riana-Ruxandra, Pop Rareș-Andrei, Sahleanu Victor și Sas Alexandru), mentorată de Ruxandra Cioban de la Accenture România, pentru aplicaţia Node. Aceasta îți face planificarea ieșirilor mai ușoară. Singurul pas necesar este să îți creezi un cont, iar aplicația va genera evenimente din jurul tău și îți va oferi posibilitatea de a crea propriile ”meetinguri” cu prietenii tăi. Astfel, noi vă ajutăm să comunicați mai ușor cu prietenii noi sau cei vechi.
Titlul ”Șeful de promoție Academia DpIT 2020”, însoțit de un premiu în valoare de 300 lei a fost acordat elevului David Alexandru Pescariu din echipa Entropy de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, care a absolvit Academia DpIT 2020 cu nivelul de competență Experimentat obținând cel mai mare punctaj (96,51 de puncte).
De asemenea, Premiul I, în valoare de 3.600 lei, a fost câștigat de echipa clujeană GetOverIT (Biriș Radu-Ionuț, Bucur Andreea-Camelia, Buda Cornel-Iustin, Dan Alexandru, Nemeș Teodora şi Prodan Radu-Matei), mentorată la Bosch România de Sorin Ionuţ Băjenaru, pentru aplicația CyclinGo. Proiectul are un format dual, fiind format dintr-o componentă hardware și o aplicație mobile. Partea de hardware este reprezentată de un sistem de semnalizare inteligent pentru bicicliști şi trotinetişti sub forma unei veste cu led-uri, iar din aplicație, aceasta poate fi personalizată și folosită ca o platformă de promovare a brandurilor care doresc să-și afișeze logo-urile în trafic.
Premiul II, în valoare de 3.000 lei, a fost câștigat de clujenii din echipa Entropy (Bolboacă Andra Maria, Cuibus Dorin Iosif, Gabor Ioana, Pescariu David Alexandru, Pop Ana Maria și Popa Raul Mihai) mentorată la Bosch România de George Mois şi Vlad Stroian, pentru aplicaţia Safe Signal. Aplicația și brățara Safe Signal sunt concepute să îmbunătățească siguranța personală în orașe. Brățara are două butoane, iar în momentul în care sunt apăsate simultan, aplicația trimite un SMS cu locația ta contactelor preselectate și autorităților. De asemenea, în aplicație există o hartă cu markeri unde au apăsat alți utilizatori butoanele de pe brățară.
Premiul III, în valoare de 2.900 lei, a revenit echipei intElligence (Chereș Andreea, Cotar Cristian, Duduța Bogdan-Octavian, Gânscă Tudor, Pop Mara-Eleonora, Trânc Naomi-Alexandra) mentorată de Erik Zsurzsan de la compania Fortech, pentru aplicaţia Safe Forest. Scopul acesteia este prevenirea defrișărilor, vânătorii ilegale și a incendiilor forestiere. Aceasta constă în mai multe dispozitive amplasate în pădure dotate cu un microfon și un senzor de gaz care recunosc zgomotul de drujbă, pușcă și fumul cu ajutorul unui algoritm de inteligență artificială. Informațiile sunt transmise aplicației mobile prin intermediul unui server.
Partenerii principali ai Asociaţiei “Descoperă-ţi pasiunea în IT” în derularea ediţiei 2020 sunt: Fortech, NetMatch, Bosch România, Accenture România, Betfair România Development, Nagarro, NTT DATA România, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Cluj IT Cluster și Smart HR.
Datele privind situația înscrierilor la creșe pentru anul școlar 2026 – 2027 a fost prezentată de Primăria Brașov, care a precizat că în unitățile publice din oraș sunt 1.245. Pentru anul școlar care începe în toamnă, după reînscrierea copiilor care frecventează deja aceste unități, au rămas disponibile pentru noii beneficiari 680 de locuri. La finalul perioadei de înscriere au fost înregistrate 1.300 de cereri pentru aceste locuri, ceea ce înseamnă că solicitările depășesc cu mult capacitatea disponibilă.
Pentru a se rezolva, parțial, această problemă, viceprimarul Brașovului, Lucian Patrașcu, a precizat că municipalitatea va solicita Inspectoratului Școlar Județean Brașov suplimentarea numărului de locuri, după modelul aplicat și anul trecut.
„Vom avea discuții cu Inspectoratul Școlar Județean pentru suplimentarea cu aproximativ 205 locuri, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Ne dorim să oferim acces la educație antepreșcolară pentru cât mai mulți copii și să răspundem cât mai bine nevoilor familiilor din Brașov”, a explicat reprezentantul Primăriei Brașov.
Noua creșă de pe strada Panselelor, gata în acest an
În paralel, el a menționat că pe strada Panselelor, municipalitatea pregătește transformarea unei clădiri existente într-o creșă modernă cu șase grupe, iar estimarea municipalității este că lucrările vor fi gata până în data de 1 septembrie, când începe noul an școlar.
Pe de altă parte, acesta a anunțat că pentru familiile care nu vor reuși să obțină un loc într-o creșă publică, Primăria Brașov, prin Direcția de Asistență Socială, acordă un voucher lunar în valoare de 850 de lei.
Bacalaureat 2026 – Înscrieri. Ce trebuie să știe elevii despre proba digitală și echivalarea competențelor
Înscrierile la Bacalaureat au început, iar elevii care dețin certificate precum ICDL, Cambridge, IELTS sau TOEFL pot solicita echivalarea probelor de competențe. Proba digitală nu testează utilizarea rețelelor sociale, ci capacitatea de a lucra cu documente, tabele, prezentări și resurse online.
Elevii care se înscriu în aceste zile la examenul de Bacalaureat trebuie să acorde o atenție specială probelor de competențe, mai ales celei digitale, care poate fi echivalată în anumite condiții. În acest an, la evaluarea pentru Bacalaureat apar mai multe modificări.
Probele de competențe lingvistice și digitale pot fi echivalate
Odată cu înscrierea la examen, absolvenții care dețin certificări recunoscute internațional, precum ICDL pentru competențele digitale sau certificate lingvistice precum Cambridge, IELTS ori TOEFL, pot solicita echivalarea probelor de competențe. Cei care solicită recunoașterea acestror competențe, trebuie să adauge și copia certificatului obținut, împreună cu cererea tip de recunoaștere și echivalare.
Noutatea acestui an este simplificarea semnificativă a procedurii. Prin Ordinul nr. 3.739 din 23 aprilie 2026, emis de Ministerul Educației, a fost eliminată obligația prezentării unei copii legalizate la notar a certificatului de competențe digitale.
Două etape la proba D, pentru evaluarea competențelor digitale
Proba digitală, cunoscută drept proba D, este susținută înaintea examenelor scrise și se desfășoară pe calculator. Evaluarea durează 90 de minute și este împărțită în două etape.
Prima parte verifică abilitatea elevilor de a utiliza internetul pentru căutarea informațiilor, descărcarea fișierelor, utilizarea poștei electronice și navigarea online. A doua parte se concentrează pe utilizarea unor aplicații precum Word, Excel, PowerPoint sau Access, dar și pe organizarea fișierelor și realizarea unor operațiuni simple de editare a paginilor web.
De precizat este că, spre deosebire de ceea ce cred mulți candidați, examenul nu include programare și nici noțiuni avansate de informatică. Accentul este pus pe competențele digitale de bază pe care elevii le-au studiat în cadrul disciplinelor TIC în clasele a IX-a și a X-a. Rezultatul nu este exprimat prin note, ci prin calificative care reflectă nivelul de competență digitală dobândit de candidat de-a lungul anilor de liceu.
Unde își pot testa elevii competențele digitale înainte de evaluarea de la Bac?
Pentru elevii care vor să vadă cum arată exercițiile de la examen sau să repete înainte de Bac, există o platformă dedicată pregătirii pentru competențele digitale: competentedigitale.ro. Site-ul conține modele de exerciții și explicații pentru principalele tipuri de cerințe care apar la examen: Word (editare și formatare documente); Excel (formule, tabele și grafice); PowerPoint (prezentări electronice); Access (baze de date); organizarea fișierelor și folderelor; noțiuni de internet și comunicare online.
Ce calificative se pot obține la proba de competențe digitale
Spre deosebire de probele scrise ale Bacalaureatului, la competențele digitale elevii nu primesc note de la 1 la 10. Rezultatul este exprimat printr-un calificativ care reflectă nivelul competențelor digitale demonstrate în timpul examenului.
Potrivit metodologiei, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar calificativele se acordă astfel:
0-10 puncte: fără nivel de competență;
11-30 de puncte: utilizator începător;
31-55 de puncte: utilizator de nivel mediu;
56-74 de puncte: utilizator avansat;
75-100 de puncte: utilizator experimentat.
La prima vedere, diferența dintre un „utilizator avansat” și un „utilizator experimentat” poate părea importantă. În practică însă, lucrurile sunt mai nuanțate:
„Cele două calificative reprezintă o clasificare formală. La această probă se verifică competențele digitale la nivel de bază. Diferența de competență «reală» testată la BACALAUREAT este minoră”, explică profesoara Constanța Năstase, citată de .
În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.
Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului
Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.
Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.
„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.
„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic
Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.
De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.
Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici
Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.
Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login