Educație
Asociaţii de elevi şi ONG-uri cer ca anul şcolar viitor să înceapă la 1 septembrie. Alte solicitări: Mărirea numărului de zile ale unui an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice şi periodice
Societatea civilă solicită liderilor politici o soluţie pentru garantarea unui număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an şcolar din Uniunea Europeană, potrivit unui apel iniţiat de Societatea Academică Română şi semnat de asociaţii ale elevilor din mai multe multe judeţe şi de ONG-uri şi adresat Guvernului şi Parlamentului, Asociaţiile propun ca anul şcolar să aibă un număr mediu de zile echivalent cu cel din primele 10% ţări în topul testărilor PISA, începerea cursurilor la 1 septembrie 2021 în următorul an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, considerând că vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală.
”Dreptul la educaţie este un drept garantat de Constituţia României, dar şi de Convenţia privind drepturile copilului. An de an, structura anului şcolar este dezbătută la nivelul Ministerului Educaţiei, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînţelegeri: vrem vacanţă mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la şcoală vara, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiţionat, elevii nu pot merge la şcoală iarna, pentru că unităţile de învăţământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere şi aparate de încălzire. În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajaţi, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educaţie de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă şcoală, de mai multă cunoaştere, de acces extins la ştiinţă şi alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanţii au ezitat, ani la rând, să ne ofere răspunsuri punctuale”, afirmă organizaţiile semnatare, reunite în Coaliţia ”Mai multă şcoală pentru copiii României”.
Acestea invocă un Raport referitor la programul şcolar în Europa, din care rezultă că România este una dintre cele 3 ţări europene care au cele mai puţine zile de şcoală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta şi Albania,. Conform aceluiaşi raport, realizat de Agenţia Executivă pentru Educaţie a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice), analiza făcută pe anul şcolar în curs arată că la polul opus se află Danemarca şi Italia, cu 200 de zile de şcoală, iar jumătate din ţările/regiunile europene au între 170-180 de zile şi în alte 17 ţări/regiuni, zilele de şcoală variază între 181 – 190.
”Într-un an şcolar având doar 33-34 de săptămâni, programa şcolară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educaţional devenind unul fuşerit (competenţele ajung să fie achiziţionate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii şi profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat. Totuşi, cum se face că, deşi încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcţional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018, România obţinând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acţiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de şcoală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educaţional care să urmeze principiile echităţii şi calităţii. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului şcolar astfel încât vacanţa de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanţă ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învăţământ: în România, dreptul la educaţie s-a transformat într-un drept la vacanţă”, susţin membrii Coaliţiei ”Mai multă şcoală pentru copiii României”.
REVENDICĂRILE MEMBRILOR COALIŢIEI
- Iniţierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de şcoală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an şcolar), un număr obţinut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experţi educaţionali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de şcoală din primele 10% ţări în topul testărilor PISA;
- Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an şcolar din Uniunea Europeană şi plasarea acestor soluţii pe un loc fruntaş în dezbaterea parlamentară şi în comunicarea dumneavoastră publică;
- Extinderea actualului program de educaţie remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat şi pe perioada vacanţei de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educaţie este certă. Activităţile remediale, găzduite de şcoli, să poată fi organizate şi cu sprijinul voluntarilor şi/sau al organizaţiilor neguvernamentale;
- Începerea cursurilor pentru anul şcolar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învăţare şi a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a şcolilor;
- Vacanţele lungi afectează major copiii şi nivelul la care ei revin în şcoală. Vacanţe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului şcolar, pot contribui la consolidarea învăţării, a progreselor realizate de copii şi pot fi spaţii de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
- În acelaşi timp, nu doar numărul de zile este important, ci şi structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activităţi sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea şcolilor şi să dea dovadă de responsabilitate. Şi, mai ales, este important ce şi cum învaţă elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educaţie. Solicităm crearea de spaţiu în structura anului şcolar, dedicat planificării, formării, reflecţiei şi învăţării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum şi pentru colaborarea cu colegii din şcoală în vederea îmbunătăţirii procesului de învăţare, în interesul elevilor.
- Elevii din învăţământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminaţi prin faptul că pentru ei anul şcolar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul şcolar valabil pentru toţi ceilalţi liceeni, pornind de la principiul că învăţământul tehnic şi profesional ar trebui să fie mai aplicat şi mai puţin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
- Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învăţământ, prin finanţarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educaţie remedială în şcoli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanţi, reparaţii capitale şi investiţii în baza materială a şcolilor);
- Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru şcoli şi pentru copiii din România (masă caldă în şcoli, unităţi de învăţământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi şi palate ale copiilor în care să se desfăşoare orele de educaţie remedială şi activităţi extraşcolare, biblioteci şcolare moderne).
Iniţiator este Societatea Academică din România, iar semnatarii sunt: Asociaţiile Elevilor din Constanţa, Bucureşti şi Ilfov, Bacău, Mureş, Maramureş, Asociaţia Vâlceană a Elevilor, Roma Education Fund, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Coaliţia pentru Educaţie, Organizaţia Salvaţi Copiii România, World Vision România, Asociaţia Şcolilor Particulare, Fundaţia Hope and Homes for Children România.
Educație
Universitatea Transilvania Brașov urcă 29 de poziții în clasamentul QS World University Rankings Europe 2026
Universitatea Transilvania din Brașov continuă trendul ascendent în clasamentele internaționale, reușind o urcare spectaculoasă de 29 de locuri în QS World University Rankings: Europe 2026, una dintre cele mai relevante ierarhii academice la nivel european.
UNITBV se află pe locul 465, dintr-un total de 958 de universități din 42 de țări europene, după ce, în ediția precedentă, ocupa poziția 494.
A șasea universitate din România și performanțe notabile în cercetare
Odată cu acest rezultat, Universitatea Transilvania Brașov se clasează pe locul 6 la nivel național, într-un top care include 21 de universități românești. Clasamentul QS Europe 2026 este realizat pe baza a 12 indicatori, care evaluează cercetarea și inovația, angajabilitatea absolvenților, calitatea predării, deschiderea internațională și sustenabilitatea.
Unul dintre cei mai buni indicatori pentru UNITBV este cel privind rețeaua internațională de cercetare, unde universitatea brașoveană a obținut poziția 292, confirmând consolidarea parteneriatelor academice și științifice la nivel global.
Evoluție constantă și recunoaștere internațională
Ascensiunea Universității Transilvania Brașov este una constantă în ultimii ani. Dacă în 2024 instituția se situa în intervalul 521–530, în 2025 a urcat pe locul 494, iar în 2026 ajunge la 465, confirmând direcția pozitivă de dezvoltare.
La nivel european, QS World University Rankings: Europe 2026 este condus de University of Oxford, ETH Zürich și Imperial College London, instituții de referință în învățământul superior mondial.
Cotidian
O oră fără electricitate pe Colina Universității: studenții și profesorii susțin Carbon-Free Hour
Facultățile de Design de Produs și Mediu și Știița și Ingineria Materialelor dau un semnal clar de responsabilitate față de mediu și se alătură inițiativei Carbon-Free Hour, prin oprirea curentului electric în corpurile E și G de pe Colina Universității, timp de o oră, azi între 12:00 și 13:00.
Demersul este un apel la implicare adresat întregii comunități universitare. Reprezentanții facultăților îi încurajează pe studenți, cadre didactice și colegii din cămine să se alăture inițiativei și să contribuie, chiar și prin gesturi simple, la reducerea consumului de energie.
Gesturi mici, impact mare pentru mediu
În intervalul dedicat Carbon-Free Hour, participanții sunt îndemnați să facă mai multe acțiuni cu impact direct:
- să stingă luminile atunci când nu sunt necesare,
- să închidă laptopurile și calculatoarele pentru o oră,
- să scoată încărcătoarele din priză,
- să evite folosirea aparatelor electrice mari.
Mesajul inițiatorilor este clar: impactul dorit este vizibil apare atunci când acțiunea individuală se multiplică la nivel de comunitate. O singură oră de atenție la consumul de energie poate însemna mai puține emisii de carbon și un pas concret spre un viitor mai sustenabil.

Educație prin exemplu
Prin această inițiativă, Facultățile DPM și SIM demonstrează că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, iar universitatea poate fi un spațiu în care educația pentru mediu se face nu doar teoretic, ci și prin acțiuni concrete.
Educație
Games of Science 2026, la Brașov: tinerii cercetători, provocați să combată dezinformarea, prin discursuri scurte și de impact
Cea de-a cincea ediție a Games of Science a fost lansată oficial, cu un format adaptat noilor realități de consum al informației: discursuri mai scurte și un accent mai mare pe claritate și impact. Timp de două zile, pe 26 și 27 februarie, etapa locală a evenimentului este găzduită de Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov. Competiția națională își propune să aducă cercetarea mai aproape de public și să reducă spațiul ocupat de dezinformare, prin implicarea directă a tinerilor cercetători.
Un nou format pentru Games of Scrience 2026
Pentru prima dată de la lansarea programului, durata maximă a prezentărilor a fost redusă de la trei minute la două minute, ca răspuns la scăderea capacității de concentrare a publicului, un fenomen observat la nivel internațional. Participanții se vor antrena să își prezinte cercetările în formate de 15 secunde, 30 de secunde, un minut și două minute, într-un cadru competitiv și cu feedback constant.
Ediția din acest an cuprinde opt etape locale și o finală națională, programată în luna mai, la București. La Brașov, Games of Science va avea loc în 26 și 27 februarie, fiind găzduit de Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universității Transilvania din Brașov. Alte etape sunt programate la Iași, Suceava, Timișoara, Constanța, Cluj-Napoca, București și online, în parteneriat cu universități din întreaga țară.
Programul etapelor locale Games of Science
- 19.02 – 20.02 Iași, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
- 23.02 – 24.02 Suceava, în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava;
- 05.03 – 06.03 Timișoara, în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara;
- 19.03 – 20.03 Constanța, în parteneriat cu Universitatea „Ovidius” din Constanța;
- 26.03 – 27.03 Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca;
- 02.04 – 03.04 București, în parteneriat cu Universitatea din București;
- 04.04 – 05.04 Online, în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu;
- Finala Națională: 16.05 – 17.05 2026 la București

Echipa care coordonează ediția de la Brașov este formată din Ada Roșeți, președinta asociației SciPublicForum și inițiatoarea Games of Science, Costin Enache, liderul echipei locale, Raluca Neagu, Magda Ienci și Andrei Koman, finalist al ediției precedente și student al Universității Transilvania din Brașov. (foto)

Ce este Games of Science
Games of Science este un program național dedicat dezvoltării abilităților de comunicare publică în rândul tinerilor cercetători, fiind susținut de universități și parteneri din mediul privat. Printre susținătorii ediției din 2026 se numără Raiffeisen Bank, Infosys, Aqua Carpatica, Takeda, Romanian InSpace Engineering, Lexonn și British Council.
„Avem nevoie de cercetători care fac știință și vor să vorbească despre munca lor. Games of Science îi antrenează să explice idei și procese complexe pe înțelesul publicului, în condiții realiste și cu feedback, ca să creștem încrederea în știință și calitatea conversațiilor publice pe baza ei”, a declarat Ada Roșeți, inițiatoarea formatului.
Cine se poate înscrie la Games of Science
Programul este deschis studenților, masteranzilor, doctoranzilor și cercetătorilor din toate domeniile, cu vârste cuprinse, orientativ, între 20 și 35 de ani. Înscrierile se fac online, pe platforma gamesofscience.ro sau prin formularul dedicat, disponibil la tinyurl.com/GoS2026.
Games of Science este mai mult decât un training sau o competiție. Este o comunitate pentru tineri cercetători care le oferă:
- antrenament practic pentru a vorbi despre cercetare în public, în formate de 15–120 secunde;
- învățare între colegi, feedback și sprijin pentru a continua comunicarea publică și după concurs;
- un cadru competitiv, „de turneu”, care simulează presiunea și dinamica situațiilor reale de comunicare și pune la încercare lucrurile învățate în training.
Edițiile anterioare au adunat peste 35 de sesiuni de training, 700+ înscriși din toată țara și 200+ alumni activi într-o comunitate care discută constant despre știință și cercetare cu publicuri dintre cele mai diverse.
-
Cotidian2 ore agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Cotidian58 de minute agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Prima Pagina3 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
-
Cotidian7 zile agoConstatarea specialiștilor din Compania Apa Brașov: Conducta care alimentează Ghimbavul și Codlea a devenit sticlă
-
Cotidian5 zile agoIAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române
-
Cotidiano lună agoAccident tragic în Valea Arpașu Mare. Au intervenit salvatorii montani de la Victoria, Râșnov și Brașov, dar nu au mai putut face nimic pentru victime
-
Investitii7 zile agoVIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect
-
Politica6 ani agoLa un pas de 3000 de cazuri de COVID-19. Cum a putut Braşovul să ajungă aici? Senatorul PSD Florin Orţan are o explicaţie politică

Pingback: Asociaţii de elevi şi ONG-uri cer ca anul şcolar viitor să înceapă la 1 septembrie. Alte solicitări: Mărirea numărului de zile ale unui an şcolar şi vacanţe mai scurte, ritmice şi periodice – My Blog