Connect with us

Cotidian

FOTO&VIDEO. Hangarele Flotilei 1 Bombardament Brașov ar putea deveni „piesele de rezistență” în proiectul de reconversie a platformei Rulmentul. Acum, construcțiile dau impresia că au fost evacuate în grabă

Published

on

După ce au scăpat au scăpat întregi după bombardamentele din americane din anul 1944, au rămas în picioare în perioada comunistă și nu au ajuns pe mâna unor investitori care să le demoleze pentru face loc zonelor rezidențiale, hangarele fostei Flotile 1 Bombardament Brașov ar putea fi „readuse la viață”, în cadrul proiectului de reconversie a Platformei Rulmentul. 

 

 

Halele sunt acum „în conservare”, adică nici lăsate de izbeliște, nici întreținute, iar în multe spații ai impresia că în anul 2007, când a fost închisă fabrica de rulmenți, muncitorii au fost evacuați în mare grabă. Și acum se mai găsesc fișe de producție, obiecte de birou, câte un scaun sau afișe pe pereți.

De asemenea, se „vede” și paragina: vată de sticlă transformată într-o pastă albicioasă sau plante care încep să crească în halele care, nu cu foarte mult timp în urmă, erau adevărate furnicare. 

Întreaga platformă industrială Rulmentul, din care, 32 de hectare sunt în proprietatea Municipiului Brașov a făcut obiectul unui studiu istoric, realizat de Institutului Național al Patrimoniului (INP) și plătit de Primăria Brașov, acesta fiind primul pas al proiectului de reconversie celor 32 de hectare aflate în proprietatea municipalității. 

Analiza a fost făcută atât din perspectivă istorică, economică și a utilității lor pentru comunitatea brașoveană, dar și a modalității de punere în valoare a patrimoniului industrial pe care îl mai are Brașovul, iar rezultatele au fost prezentate marți într-o conferință de presă, urmată de o vizită prin prin hangare. 

În urma analizei realizate de specialiștii INP, aceștia au constat că păstrarea anumitor clădiri ar aduce avantaje din punctul de vedere al istoriei industriei brașovene, dar și din punct de vedere economic și social pentru comunitatea brașoveană, pentru că în aceste spații s-ar putea amenaja o serie de facilități culturale, sportive, educaționale, de petrecere a timpului liber.

,,Toată această structură este încă în bună stare. Lucrurile astea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Funcțiunile pe care le poate primi un astfel de spațiu sunt multe, de la culturale, sport, de recreere și de ce nu, business, servicii, educație etc. Era nevoie de un astfel de studiu pentru că altfel, înțeleg că scenariul pentru care se optase era cel de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri, 90% la sută, practic. (…) De altfel, s-au invocat sumele alocate pentru această transformare în parc și acestea nu erau suficiente nici măcar pentru demolare. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolez ceva ce poți să reutilizez? Cheltuiesc foarte mult, las amprentă de carbon cu demolarea”, a precizat directorul adjunct INP, arh. Irina Iamandescu.

Evaluarea clădirilor de pe fost platformă industrială s-a făcut ținând cont de mai mulți factori, astfel încât concursul de soluții să plece de la niște premise concrete. Specialiștii de la INP au analizat fiecare obiectiv ținând cont de valoarea istorică și cea urbanistică, de semnificația pentru patrimoniul tehnic și industrial, de valoarea de raritate-unicitate și de valoarea memorial-simbolică.

Cele mai importante clădiri din punct de vedere istoric aflate pe fosta platformă Rulmentul sunt cele 6 hangare construite pentru Flotila 1 Bombardament, în perioada 1936 – 1938 . Ele deserveau aerodromul amenajat între aceste hangare și fosta fabrică de avioane IAR, care funcționa în acea perioadă pe fost platformă Tractorul. 

„Erau două tipuri: patru hangare mici, cu deschidere de 50 de metri, care în interior nu aveau nici un punct de sprijin. Mai erau două hangare de dimensiuni mai mari, care aveau deschidere de 100 de metri. S-au construit astfel de hangare doar în două orașe din țară, Brașov și Cluj. Modelul mai redus ca dimensiune s-a construit pe mai multe aerodromuri. Față de ceea ce se vede acum, inițial, pe fațada principală era un gol de dimensiuni foarte mari care se închidea cu porți metalice care rulau, astfel încât să se poată introduce aparatele de zbor și scoate pe aerodrom, care era în fața hangarelor construite unul după celălalt. În momentul în care flotila a fost desființată și locul ei a fost luat de uzina de reparat material volant, hangarele au fost transformate în ateliere. S-au făcut niște minime modificări pentru adaptarea la noua funcțiune, s-au scos porțile metalice, s-au închis golurile. Modificări mai ample s-au făcut după ce s-a înființat Uzina Rulmentul, în 1959. Au început să se construiască anexe, astfel încât să funcționeze linia de producție, și extinderi de construcție au fost pe toată perioada de funcționare a platformei Rulmentul. Hangarele 5 și 6 sunt două astfel de situații. În anii ’80, pe latura principală a hangarului 5 s-a construit un alt spațiu de producție, la fel de amplu aproape ca hangarul propriu-zis, și o situație similară întâlnim la hangarul 6, care a fost extins în mai multe etape, o primă fază la sfârșitul anilor ’60, după care a existat o etapă contemporană probabil cu cea în care a fost realizată extinderea hangarului 5”, a explicat arhitectul Ioana Petrescu, din partea INP. 

„De ce să demolez ceva ce pot să reutilizez?”

„Toată această structură este încă în bună stare. Lucrurile astea favorizează o transformare care poate să fie dintre cele mai diverse. Funcțiunile pe care le poate primi un astfel de spațiu sunt multe, de la culturale, sport, de recreere și de ce nu, business, servicii, educație etc. Era nevoie de un astfel de studiu pentru că altfel, înțeleg că scenariul pentru care se optase era cel de a demola cea mai mare parte a acestor clădiri, 90% la sută, practic. (…) De altfel, s-au invocat sumele alocate pentru această transformare în parc și acestea nu erau suficiente nici măcar pentru demolare. Demolarea în sine este un act nesustenabil, neecologic. De ce să demolez ceva ce pot să reutilizez? Cheltuiesc foarte mult, las amprentă de carbon cu demolarea”, a precizat directorul adjunct INP, arh. Irina Iamandescu.

Odată cu finalizarea acestui studiu, Municipalitatea va elabora tema de proiectare și documentația necesară pentru organizarea unui concurs de soluții, în cadrul care va da imaginea exactă a celui mai bun scenariu de reconversie a acestei zone. Totodată, câștigătorul concursului va trebui să elaboreze studiul de fezabilitate și planul urbanistic zona, pentru a putea fi identificate cele mai bune soluții de finanțare a lucrărilor de amenajare a acestei zone.

„Rulmentul păstrează, în mod distinct și destul de clar, toate etapele arhitecturale și industriale prin care această platformă a trecut în ultimul secol. Este important să înțelegem istoria aceasta, să înțelegem care clădiri și care elemente păstrează o valoare patrimonială, dar și o valoare istorică, iar tot ceea ce înseamnă reconversia întregii platforme trebuie să pornească de la acest fundament, un fundament corect. Considerăm că aceasta este varianta cea mai bună și cea care ne va da soluția optimă de reconversie a întregii zone industriale Rulmentul”, a declarat primarul Brașovului, Allen Coliban. 

 

Cotidian

Planul Urbanistic Zonal în care este inclusă noua catedrală din Brașov, în dezbatere publică. Brașovenii pot transmite observațiile până în 3 aprilie

Published

on

Primăria Brașov a publicat pe site-ul instituției, la secțiunea „Urbanism”, anunțul privind derularea etapei e consultare publică a Planului Urbanistic Zonal „Centrul Civic”. În documentația de amintită este inclusă și catedrala ortodoxă ce ar urma să se construiască în Centrul Civic, proiect susținut de unii dintre brașoveni, dar contestat de alții.

Documentația poate fi consultată în format electronic (pe site-ul Primăriei) și în format fizic, la sediul Primăriei Brașov, Bulevardul Eroilor nr. 8, cam. 1, Centrul de Informare pentru Cetățeni (program luni și miercuri: 14.00 – 16.00; marți și joi: 10.00 – 12.00; vineri: 12.00 – 13.00).
Publicul este invitat să transmită observații sau propuneri până la data de 3 aprilie 2026. Observațiile se pot transmite pe e-mail (contact@brasovcity.ro) sau prin poștă, la sediul Primăriei (Bulevardul Eroilor, nr. 8, Brașov, Județul Brașov, Cod poștal 500007).

Catedrala ar urma să se construiască pe o parcelă cu suprafața de 3.765 mp, iar Primăria Brașov a dat asigurări că pentru această investiție nu se vor aloca bani de la bugetul local.

Continue Reading

Cotidian

Transport gratuit în „Vinerea verde”, pe două linii metropolitane deservite de RATBV. Programul va fi operațional de luna viitoare

Published

on

Asociația de Transport Brașov a anunțat că „Vinerea Verde”, prin care se acordă gratuitate pe liniile operate de RATBV în localitățile care se înscriu în program, se va aplica și în Predeal și Feldioara. Aleșii locali din cele două localități au hotărârile de Consiliul Local, iar gratuitatea de vineri se va acorda începând cu data de 3 aprilie.

Amintim că în acest program s-a înscris și Primăria Brașov, astfel că, din luna aprilie, în fiecare zi de vineri, pe durata întregii zile, toți călătorii vor putea utiliza transportul public fără obligația de a deține un titlu de călătorie. Operatorul RATBV va adapta sistemele de control și informare a călătorilor în consecință. Costurile generate de acordarea gratuității vor fi suportate din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale participante.

Reprezentanții Asociație de Transport Brașov au precizat că în perioada următoare, programul „Vinerea Verde” va fi extins și la nivelul altor unități administrativ-teritoriale deservite de RATBV.

Continue Reading

Cotidian

Restricții de circulație în Valea Oltului. Până în 15 iunie, vehiculele grele trebuie să folosească rute alternative

Published

on

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a anunțat că în perioada 17 martie – 15 iunie sunt instituite restricții de circulație pe DN 7, zona Valea Oltului, între Boița (SB) și Râmnicu Vâlcea (VL). Măsura vizează vehiculele cu masa mare de 7,5 tone, cu excepția Autovehiculele de transport persoane.
Interdicția este necesară pentru lucrări de montarea de plase și bariere de retenție pe versanți, în județul Vâlcea.

În perioada amintită, șoferilor li se recomandă următoarele rute ocolitoare:

  • București – A3 – Ploiești – DN1A – Brașov – DN1 – Vestem;
  • București – A1 – Pitești – DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – Târgu Jiu – DN66 – Simeria.

Continue Reading

Trending