Connect with us

Cotidian

Par reciclabile, dar nu sunt! Iată 15 obiecte uzuale interzise în sacul galben

Published

on

A trecut o jumătate de veac de când formula magică a celor 3R – redu, reutilizează, reciclează – a început să fie popularizată, dar parcă nicicând nu a fost mai importantă decât acum. Cu toate acestea, încă există confuzie cu privire la ceea ce poate și nu poate fi reciclat, ce poate fi reutilizat și ce trebuie aruncat. Pentru a aduce o clarificare în plus an această privință, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cata, Bogdan Constantinescu, a întocmit o listă cu 15 articole care nu ar trebui să ajungă niciodată în recipientele pentru reciclabile, respectiv în sacul galben. 

De multe ori, din lipsa unor spații de depozitare preferăm să aruncăm diferite obiecte, decât să le păstrăm în vederea reutilizării. În această categorie se încadrează, spre exemplu, foliile de ambalare din polistiren sau cele din plastic, cu bule de aer, care nu se reciclează. Alte obiecte, precum saltelele, mobilierul sau produsele electronice ori bateriile uzate nu pot intra în reciclare normală, dar pot fi predate punctelor de colectare ori serviciilor speciale. Există însă și materiale recilabile „contaminate”, care nu mai pot fi depozitate printre reciclabile. Acestea sunt doar câteva din exemplele de clarificat, însă lista este mult mai lungă, după cum explică managerul general al Brai-Cata, Bogdan Constantinescu, care a adunat, în continuare 15 articole obișnuite de uz casnic, care nu sunt acceptate de către reciclatori. 

  1. Cartonul murdar de grăsime 

Ambalajul reciclabil pentru pizza își pierde această calitate dacă este îmbibat în grăsime sau conține resturi alimentare lipite. În acest caz, regula e simplă: cartonul curat, aflat de obicei deasupra alimentului, se depozitează la reciclabile, iar partea murdară, în coșul pentru deșeuri menajere sau în cel pentru deșeuri compostabile, pentru că nu poate fi reciclată. Motivul: grăsimea și particulele alimentare pot deteriora echipamentele de reciclare sau pot contamina alte materiale din coș. 

  1. Granulele de ambalare

Granulele de ambalare sunt fabricate din polistiren expandat și, prin urmare, nu pot fi reciclate. Dacă primiți un colet în care produsele sunt protejate cu bile sau alte tipuri de granule din polistiren, decât să le trimiteți la depozitul de deșeuri, mai bine le păstrați pentru a le refolosi, spre exemplu, ca umplutură pentru o pernă decorativă.  

  1. Farfuriile sau vasele ceramice pentru cuptor

Probabil că ați auzit deja în repetate rânduri că farfuriile sparte sau vasele din Jena nu se pun în containerele pentru sticlă, pentru că nu sunt reciclabile. De vină este modul în care au fost tratate, pentru a rezista la temperaturi înalte, care le face să aibă un punct de topire mai mare decât sticla obișnuită de ambalaj. Acesta este motovul pentru care centrele de reciclare vor îndepărta aceste elemente din materialul reciclabil. 

  1. Cutiile sau plăcile din polistiren 

Plăcile sau recipientele din polistiren precum cutiile pentru mâncare la pachet sau paharele pentru cafea din același material nu sunt reciclabile – și mai rău, nu se biodegradează în depozitele de deșeuri. Așa se explică faptul că marile lanțuri de restaurante au renunțat la ambalajele din polistiren în favoarea unora din carton biodegradabil. 

  1. Paiele și tacâmurile din plastic

Accesoriile din plastic, fie ele paie sau tacâmuri de unică folosință conțin polistiren, de aceea nu sunt introduse în procesul de reciclare, implicând costuri mult mai mari de prelucrare. De cele mai multe ori acestea ajung printre deșeurile mixte reziduale, dar există și cazuri fericite în care sunt reutilizate de generatori pentru crearea unor obiecte de decor precum corpuri de iluminat, coșuri pentru fructe sau rame de tot felul. Pentru inspirație există deja nenumărate exemple pe site-urile de tip „do it yourself”.

  1. Sticla pentru ferestre și oglinda sparte

În timp ce aproape toate borcanele și recipientele din sticlă sunt reciclabile, sticla pentru geamuri și oglinzi nu intră în categoria reciclabile. În aceste cazuri, dar și când e vorba de becuri, tuburi fluorescente, pahare, ochelari, vaze sau alte piese de artă din sticlă reciclarea nu este posibilă, din cauza procesului de fabricație al acestora. 

  1. Cărțile cu coperte groase

Cărțile sunt realizate din hârtie, dar aceasta nu înseamnă că sunt complet reciclabile. Desigur, acestea nu ar trebui să ajungă niciodată la reciclabile sau în coșul pentru gunoi, dar atunci când sunt mult prea deteriorate acest lucru este inevitabil. În astfel de cazuri, copertele groase din carton trebuie desprinse de carte și depozitate în containerul pentru deșeuri menajere, pentru că sunt realizate din componente care nu conțin doar hârtie, ci și pânză sau diferite substanțe de lipire.  

  1. Perdelele de duș din plastic

Majoritatea perdelelor de duș din plastic sunt realizate din PVC, un material care nu poate fi reciclat. Și ideal ar fi să nu ajungă nici la depozitul de deșeuri! Aceste obiecte pot primi o viață nouă după folosire, sub forma unor fețe de masă pentru curte sau balcon ori ca protecții pentru sertare sau rafturile din debara. 

  1. Deșeurile medicale

Acele, seringile din plastic, bandajele, mănușile chirurgicale sau măștile de protecție sunt clasificate drept pericole biologice și, prin urmare, nu pot fi reciclate. Regimul de eliminare al acestora este unul strict, așa că echipamentele medicale sunt colectate separat din unitățile sanitare. Măștile de protecție folosite acum pe scară largă ajung, însă la depozitele pentru deșeuri mixte reziduale. 

  1. Electronicele și electrocasnicele vechi

Aceste obiecte nu trebuie să ajungă niciodată în containerele pentru deșeuri, ci doar în centrele speciale de reciclare. Marile lanțuri de magazine de acest tip au amenajat puncte speciale de colectare, dar există și multe firme specializate în colectarea acestor obiecte. Mai mult decât atât, alte companii oferă bonificații la predarea electrocasnicelor de mari dimensiuni și chiar se oferă să le preia de la domiciliul clienților. Trebuie doar să căutați varianta care vi se potrivește și vă este la îndemână.

  1. Produsele pentru curațenie

Înainte de a arunca soluțiile de curățare neutilizate verificați eticheta pentru a afla dacă este vorba despre substanțe solubile în apă, care pot fi amestecate cu apă și turnate în canalul de scurgere. În privința produselor pentru curățenie de tipul bureților, lavetelor sau prafurilor, acestea pot fi puse în recipientul pentru deșeuri mixte reziduale. Pentru alte produse de curățat considerate periculoasde și inscripționate în consecință trebuie să apelați la un colector autorizat.  

  1. Folia de protecție cu bule

La fel ca pungile din plastic, folia cu bule nu poate fi depozitată în recipientele cu reciclabile. Această folie ar fi ideal să fie păstrată și reutilizată la împachetare. 

    13. Umerașele metalice de la curățătorie

Umerașele metalice de tipul celor oferite de curățătorii au o formă ciudată, care se poate bloca în echipamentele de reciclare, așa că nimeni nu dorește aceste obiecte. Mai mult decât atât, nici umerașele din plastic sau cele din lemn nu pot fi reciclate, pentru că, de cele mai multe ori sunt realizate din materiale mixte și sunt tratate. Ca să scăpați de surplus, puteți dona umerașele bune unor magazine de tip second hand. Cele sparte sau rupte se pun în coșul de gunoi.  

   14.Saltelele

Saltelele umplu depozitele de deșeuri și contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră pe măsură ce se descompun, iar aruncarea acestora ar trebui să fie ultima soluție. Ideal ar fi ca saltelele pe care se poate dormi și care necesită doar curățare să fie donate, spre exemplu, unor adăposturi pentru oamenii străzii. Dacă sunt atât de alterate încât necesită aruncare trebuie apelată firma autorizată local să colecteze obiecte voluminoase și în niciun caz nu pot fi lăsate pe platformele de precolectare sau la marginea trotuarului. 

  1. Medicamentele expirate și neutilizate

Medicamentele neutilizate și expirate nu sunt reciclabile, dar nici nu trebuie aruncate la coșul de gunoi. Aceastea trebuie predate în punctele speciale de colectare puse la dispoziție de unele farmacii sau clinici, pentru a fi eliminate în siguranță.

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Trending