Ramai la curent!

Cotidian

Cei doi viceprimari ai Brașovului, „înțepături” de la distanță, pe aceeaşi temă: Amural şi patrimoniul oraşului

Publicat

in

În perioada 26 și 29 august, la Brașov a avut loc Festivalul Amural, un eveniment cofinanțat de Primăria Brașov. Au fost expoziții de stradă, concerte în aer liber, dar a fost redeschis și Brașov Underground Museum BUM (din catacombele de După Ziduri) și chiar şi o expoziție în Cinematograful Popular, care, oficial, este în șantier. Reparațiile capitale par a fi terminate, însă nu a fost făcută recepția lucrărilor, astfel că obiectivul nu are cum să dețină autorizațiile necesare găzduirii unor evenimente. Având în vedere experienţa BUM, în urma căruia nimeni din primărie nu poate spune exact pe baza cărui document legal a intrat Asociaţia Amural în catacombe pentru organizarea unei expoziţii şi cine a dat cheia acelui spaţiu, am întrebat Primăria Braşov şi despre utilizarea, pe parcursul festivalului de weekend, atât a spaţiului subteran de După Ziduri, cât şi a Cinematografului Popular. 

Un răspuns clar ori nu există, ori nimeni nu vrea să îl dea, cei doi viceprimari ai Brașovului preferând să continue ping-pong-ul între USRPLUS şi PNL.  Situaţie care pare că îi satisface pe ambii. 

Reprezentanții Asociației Amural, organizatorul festivalului, au scris pe rețelele de socializare că au „inaugurat simbolic” cinematograful, numai că și în acest caz este o enigmă cum au ajuns cheile la ei. Cel puțin la concluzia asta ajungem după ce am primit răspunsurile de la cei doi viceprimari ai Brașovului, pentru că nici unul nu a dat cheile și nu știe cum şi în ce condiţii a fost deschis cinematograful. 

Flavia Boghiu: „Sebastian Rusu este în măsură să răspundă”

Viceprimarul Flavia Boghiu, răspunzătoare de proiectele culturale cofinanţate de primărie – deci inclusiv de relaţia cu Asociaţia Amural, a făcut imediat trimiterea la colegul său, viceprimarul Sebastian Rusu, spunând că el este răspunzător de patrimoniu.

„Administrarea patrimoniului (Serviciul Public Administrare Patrimoniu şi Urbanism Comercial – SAPUC, n.n) este în administrarea domnului viceprimar Sebastian Rusu. Cred că este mult mai în măsură să vă răspundă la întrebările astea. Nu aș vrea să vorbesc în numele dumnealui”, a spus Flavia Boghiu.

Viceprimarul USRPLUS a continuat spunând că nici partea de investiţii nu se află în coordonarea sa – asta în ciuda faptului că în trecut nu a avut nicio problemă să vorbească despre proiectul de reabilitare a fostului Cinema Popular.

„La fel, cu Serviciul Investiții și legat de recepția amplasamentului, nu pot să răspund în numele dumnealui. Eu, ce pot să vă spun, este că gestionez partea de finanțare a evenimentelor culturale, adică ceea ce ține de contactul cu operatorul de cultură, de activitățile care se desfășoară. Acestea sunt în atribuțiile mele. În ceea ce privește ocuparea domeniului public, administrarea patrimoniului, dreptul de liberă trecere, țin de atribuțiile domnului viceprimar. El este în măsură să vă răspundă”, a mai declarat viceprimarul Flavia Boghiu.

Sebastian Rusu: „Flavia Boghiu ar trebui să știe” 

Viceprimarul la care ne-a trimis Flavia Boghiu, Sebastian Rusu, a „adâncit misterul” cheilor de la Popular, afirmând că nu știe cum a intrat Amural la  Cinema Popular. Ba mai mult, a ripostat cu o „înțepătură”, sugerând că viceprimarul USRPLUS ar trebui să aibă răspunsul, mai ales că „la ea în birou stau toată ziua cei de la Amural”

„La Popular nu sunt recepționate lucrările, constructorul este cel care are în posesie cheile și către care Primăria a predat amplasamentul. Muzeul BUM a fost deschis (în timpul festivalului, n.n) în baza parteneriatului cu Primăria pentru acest eveniment, pe câteva zile ca și celelalte locații (turnurile, n.n). Amural are un contract pe finanțarea obținută de la Primărie, au avut contract pe acest eveniment. La Popular probabil s-au înțeles cu constructorul în baza contractului… Nu știu cum au făcut ca nu m-a întrebat nimeni pe mine”, a precizat viceprimarul Sebastian Rusu.

Trăiască transparenţa şi toate (sub)înţelescurile ei!

 

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending