Connect with us

Cotidian

Câți brașoveni au spus „Nu” drumurilor forestiere? Participarea la consultările publice ale primăriei a fost extrem de redusă

Published

on

Dacă în perioada 2019 – 2020, când se discuta de drumul Gorița, brașovenii erau extrem de implicați și semnau sau ieșeau în stradă pentru a opri acest proeict, anul acesta, când Primăria Brașov a organizat consultarea publică pe tema drumurilor forestiere care să înlocuiască „Gorița” participarea a fost extrem de redusă: sub 100 de persoane. 

Mai exact, în 22 septembrie, Primăria Brașov a organizat o dezbatere online, prin care brașovenii erau invitați să spună dacă sunt sau nu de acord cu alternativele la Drumul Gorița, propuse de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt. Conform informațiilor primăriei, au participat 25 de cetățeni, așa că la momentul respectiv, municipalitatea brașoveană a decis să posteze pe site-ul instituției câteva informații despre acele drumuri, dar și un chestionar online, prin care să afle dacă brașovenii sunt de acord să se realizeze noi drumuri forestiere în oraș și, dacă da, pe care dintre cele propuse le-ar vedea realizate. 

Chestionar completat de 57 de persoane 

Reprezentanții Primăriei Brașov au precizat că acest chestionar a fost completat de 57 de persoane, cele mai multe, multe pasionate de drumeții montane sau plimbări cu bicicleta. 

„64,9 % dintre cei care au completat chestionarul au precizat că nu este necesar niciun alt drum forestier. Printre altele, ei și-au motivat răspunsul prin argumente de genul „Orice drum forestier în Parcul Natural Brașovia este în contradicție cu conceptul de parc natural”, ”Am citit despre ele, nu le văd utilitatea”, „Se pot amenaja poteci pentru ciclo-turism sau drumeții montane cu impact mai mic asupra zonei””, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea.  

Drumul Crucur, dat ca exemplu pentru un alt drum forestier 

Ceilalți brașoveni care au completat chestionarul s-au declarat de acord cu realizarea unor drumuri forestiere. 17% dintre ei s-au declarat de acord cu amenajarea drumului forestier Răcădău – Noua, motivând că ar putea fi o variantă de drumeții montane sau de plimbări cu bicicleta, așa cum este  Drumul Crucur.
14 % dintre cei care au fost de acord cu realizarea de drumuri forestiere au optat pentru drumul Carierei-Warthe, iar alți 3,5% pentru drumul de legătură Timișul Sec Mare și Timișul Sec Mic.
 După aceste consultări, Primăria Brașov nu a decis ce va face în continuare. 

Primăria riscă să piardă banii europeni 

Reamintim că după ce municipalitatea brașoveană a decis să renunțe la construirea drumului forestier Gorița, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a solicitat Primăriei Brașov să propună amenajarea unui alt drum forestier. Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt a trimis în prima parte a anului mai multe propuneri de realizate a noi drumuri, toate fiind incluse în amenajamentul silvic (document aprobat de Agenția pentru Protecția Mediului Brașov). Aceste propuneri trebuie analizate de Primăria Brașov, iar cele selectate urmează să fie depuse la AFIR, pentru a fi incluse în dosarul de finanțare. Dacă Primăria renunță amenajarea unor noi drumuri, pierde finanțarea europeană de 6.670.115 lei. Ba mai mult, municipalitatea brașoveană va fi pusă în situația de a restitui banii folosiți pentru realizarea documentațiilor tehnice, respectiv 163.982 lei, bani în casați în anul 2019 de firma Civilcad Design, unde, şef de proiect a fost inginer Nicoleta Emilia Mărţoiu, la momentul respectiv vicepreşedinte USR Cristian.

Care sunt alternativele la Drumul Gorița 

  • Prelungire Susai, U.P. III Postăvarul, lungime 4,1 km, suprafață deservită 140,8 km; 
  • Drum legătură Timişul Sec Mare-Timişul Sec Mic, U.P. III Postăvarul, lungime 1,4 km, suprafață deservită 142,7 km;
  • Răcadău- ­Noua, U.P. IV Brașov, lungime 2,6 km, suprafață deservită 184,0 ha;
  • Pârâul Cheii, U.P. V Râul Mic, lungime 2,8 km, suprafață deservită 332,6ha Masivul Postăvarul, spre Râșnov). Acest drum ar putea deservi noile pârtii de schi pe care municipalitatea brașoveană are în plan să le amenajeze;
  • Carierei-Warthe -U.P. IV Braşov, lungime 1,6 km, suprafaţă deservită 63, I ha (acest drum ocolește aria protejată „Stejăriș”); 
  • Legătura Troainer-Crucur, U.P. IV Braşov, lungime 0,7 km, suprafaţă deservită 118,8 ha. 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Încă o avarie la „conducta de sticlă” a Companiei Apa Brașov. Mai multe străzi din Brașov și Ghimbav au rămas fără apă

Published

on

Compania Apa Brașov a anunțat o nouă avarie la conducta magistrală de apă Brașov – Ghimbav – Codlea. Este a doua defecțiune apărută la această magistrală în anul 2026, după cea produsă luna trecută în orașul Ghimbav.

Potrivit operatorului regional de apă, în urma avariei de astăzi, presiunea apei în localitățile Ghimbav și Codlea este scăzută scăzută.

Intervalul estimat pentru lucrările de reparații este 08.30 – 16.30.

De asemenea, Compania Apa Brașov a anunțat întreruperea furnizării apei pe următoarele străzi:

  • Brașov: Bucegi nr. 8 ( Fabrica Autoliv);

Brașov: str. Ioan Clopoțel nr. 2 (MHS Truck & Bus Center);

Brașov: Șoseaua Cristianului nr. 30 – 44; VGP Park Brasov, Kampur Motors (DN 1 – DN 73);

Ghimbav: Metro și Delcar;

Ghimbav: str. Sânzienei.

Cauza avariilor: conducta de polietilenă a devenit „de sticlă”

Avariile dese ale conductei magistrale ce alimentează municipiul Codlea și orașul Ghimbav are o explicație. Aceasta a fost oferită de directorul de Programe Externe al Companiei Apa Brașov, Doru Șopterean, care a precizat că această conductă este de polietilenă, dar după după 4 – 5 ani a devenit „de sticlă”, fiind extrem de casantă „fragilă”.

Continue Reading

Cotidian

FACIAS cere în instanță indexarea pensiilor pentru 4,9 milioane de persoane. Guvernul și Casa de Pensii, somați să respecte legea

Published

on

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunță că intervine în sprijinul celor 4,9 milioane de pensionari din România și acuză autoritățile că ignoră obligația legală de a indexa valoarea punctului de referință al pensiei.

Organizația a transmis o plângere prealabilă către Guvernul României și Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), solicitând majorarea urgentă a punctului de referință, conform prevederilor legale în vigoare.

„Indexarea nu este un gest de generozitate”

Potrivit FACIAS, articolul 84 alin. (3) din Legea nr. 360/2023 prevede clar că valoarea punctului de referință trebuie majorată anual, în luna ianuarie, cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, indicatori comunicați de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, susține organizația, statul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei și pentru anul 2026, ceea ce înseamnă blocarea veniturilor pensionarilor la nivelul anului 2024.

Reprezentanții FACIAS afirmă că indexarea pensiilor nu reprezintă o măsură opțională sau un gest politic, ci o obligație legală imperativă.

Aproape un milion de pensionari trăiesc cu pensia minimă

Organizația atrage atenția că măsura afectează direct 4,9 milioane de pensionari, dintre care aproape un milion trăiesc cu pensia minimă, în valoare de 1.281 de lei lunar. Într-un context economic marcat de inflație ridicată, lipsa indexării ar genera pierderi semnificative pentru una dintre cele mai vulnerabile categorii sociale.

FACIAS invocă și caracterul constituțional al dreptului la pensie, subliniind că statul are obligația de a asigura menținerea puterii de cumpărare prin corelarea pensiilor cu evoluția prețurilor și a indicatorilor economici.

Ultimatum de 30 de zile

În cazul în care, în termen de 30 de zile, autoritățile nu vor răspunde solicitării, FACIAS anunță că va acționa în instanță Guvernul și Casa Națională de Pensii Publice pentru a obține obligarea acestora la majorarea pensiilor conform legii.

Subiectul riscă să devină unul dintre cele mai sensibile dosare sociale ale începutului de an, într-un climat economic deja tensionat.

Continue Reading

Cotidian

Conflict deschis între președintele ADI ISO Mediu Brașov și ASUM. Szenner Zoltan: Vicepreședintele ASUM a încasat timp de câteva luni aproape 70.000 de lei de la ADI ISO Mediu. Care a fost reacția celor de la ASUM

Published

on

După ce Asociația pentru Siguranță Urbană și Mediere (ASUM) Brașov a publicat mai multe materiale pe platforme online sau rețelele de socializare prin l-a atacat pe Szenner Zoltan, președinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov (care se ocupă de gestionarea deșeurilor în mai bine de jumătate din județul Brașov) și administrator public al județului, iar acesta a răspuns „cu aceeași monedă”.


Astfel, miercuri, Szenner Zoltan a publicat un material pe pagina de Facebook, în care a spus că, atunci când se pune problema Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), ASUM publică „niște mizerii de articole, pline de insinuări, jigniri, răstălmăciri de cuvinte scoase din context, dar nu s-au dat în lături nici de la utilizarea și difuzarea unor înregistrări ilegale, făcute fără cunoștința și acordul celor care apar în ele”.
Pe de altă parte, el a menționat că vicepreședintele ASUM, Alexandru Goga, care este și avocat, a încasat, timp de mai multe luni, în 2024 și 2025, 69.000 de lei de la ISO Mediu Brașov.


„M-am consultat cu membrii Consiliului Director al ADI ISO Mediu și am hotărât că vom renunța la serviciile domnului Goga. Pe atunci nu știam că domnul Goga era vicepreședintele ASUM-mare greșeală”, a declarat Szenner Zoltan.


De asemenea, el a menționat că Goga avea o firmă de consultanță, AD Palantir, care ar fi trebuit să pregătească documentațiile pentru trei centre de aport voluntar.


„Am spus clar, că în opinia mea este o cheltuială nejustificată, și ar trebui să angajăm o societate cu experiență și referințe solide în domeniu. Am cerut imediat ca ADI ISO Mediu Brașov să rezilieze contractele respective și să organizeze o procedură de selecție transparentă pentru serviciile legate de managementul proiectelor celor 3 Centre de Aport Voluntar, dar nu s-a ajuns până acolo. În urma demersurilor mele, chiar AD Palantir a cerut rezilierea contractelor. Probabil că și-au dat seama că nu va merge cu mine”, a mai spus Szenner Zoltan.


Președintele ADI ISO Mediu Brașov a menționat că va mai face publice și alte probleme.

ASUM Brașov a răspuns doar unei acuzații

De cealaltă parte, ASUM Brașov a răspuns, printr-o postare pe rețelele de socializare, că nu este împotriva SMID.

„Susținem fără echivoc realizarea SMID. Am afirmat public acest lucru, inclusiv în cadrul dezbaterii. Înregistrarea este publică. Integrală. Fără tăieturi. Fără scoateri din context. Ceea ce deranjează, probabil, nu este poziția noastră, ci faptul că refuzăm să girăm fără analiză orice amplasament sau orice procedură”, au precizat cei de la ASUM.

Pe de altă parte, cei de la ASUM nu au avut niciun punct de vedere privind colaborarea vicepreședintelui acestei asociații cu ADI ISO Mediu Brașov.

Continue Reading

Trending