În Țara Făgărașului, o afacere locală care a readus în actualitate motivele cusute de altădată, a devenit exemplu european de bune practici pentru modul în care tradiția poate fi transformată în produs contemporan. Brandul Mândra Chic, creat de antreprenoarea făgărășeană Alina Zară, a fost inclus ca studiu de caz în cadrul proiectului InThrace, dedicat patrimoniului cultural imaterial, ca instrument de promovare a comunităților mici.

Mândra Chic, exemplu de valorificare sustenabilă a poveștilor locului

Prezentarea brandului Mândra Chic a avut loc în cadrul conferinței finale a proiectului, organizată la Universitatea Transilvania din Brașov, pe data de 29 mai, unde cercetători, specialiști și practicieni din mai multe țări europene au analizat felul în care tradițiile locale pot fi integrate în modele economice sustenabile.

Coordonatoarea proiectului Inthrace, conf. dr. Arabela Briciu, spune că Mândra Chic ilustrează tocmai felul în care patrimoniul imaterial poate fi reinterpretat fără a-și pierde esența, ci dimpotrivă, fiind readus în circuitul contemporan prin produse vestimentare și elemente de design inspirate din portul tradițional, din „cusăturile bunicii”.

„Sunt cusături pe care le făceau bunicile noastre și care, altfel, s-ar pierde dacă nu ar fi integrate în produse actuale, în vestimentații moderne”, a explicat aceasta, subliniind caracterul dinamic al patrimoniului cultural imaterial.

„Cusăturile bunicii”, sub brandul Mândra Chic

Azi, prin afacerea dezvoltată de Alina Zară, „cusăturile bunicii” sunt prezente pe diverse materiale, de la tricouri, hanorace sau eșarfe, la semne de carte sau alte obiecte de decor din material textil.

De asemenea, ele sunt prezentate publicului larg prin Muzeul de Pânze și Povești, inițiat de Alina Zară și Ioana Zară și organizat ca un mic centru cultural dedicat comunității și memoriei satului Mândra dinȚara Făgărașului. Parte din proiectul Mândra Chic, spațiul reunește colecții de pânze tradiționale, povești locale în formate diverse (cărți poștale, volume, expoziții), ateliere creative de „zestre contemporană”, activități gratuite pentru copii, campanii civice și de mediu, tururi ghidate, proiectul internațional „Suveica Mamei Ruța” și o grădină model inspirată din gospodăria tradițională a satului.

Patrimoniul imaterial, ca valoare economică și culturală pentru comunitățile mici

Patrimoniul imaterial sau intangibil include meșteșuguri, obiceiuri și cunoștințe transmise între generații, multe dintre ele aflate în risc de dispariție dacă nu sunt adaptate contextului actual. În acest sens, Mândra Chic a fost analizată ca studiu de caz în cadrul proiectului INTHRACE și prezentat ca exemplu de afacere care reușește să păstreze identitatea culturală a Țării Făgărașului, fiind, astfel un element de valoare economică și culturală pentru zonă.

Proiectul InThrace este derulat pe o perioadă de doi ani și jumătate de Universitatea Transilvania din Brașov, în calitate de coordonator, și este finanțat prin programul Erasmus+. Parteneriatul include universități și organizații din România, Polonia, Grecia, Croația, Portugalia și Bulgaria.

Lucrările la noua Sală Polivalentă a Brașovului sunt într-un stadiu avansat, constructorul începând deja să amenajeze și zonele exterioare. Astfel, potrivit imaginilor publicate pe contul de You Tube „Tot ce zboară se mănâncă”, în această perioadă se continuă lucrările la fațadele exterioare și la instalațiile clădirii principale.

De asemenea, se lucrează la primul umbrar, care va avea forma cifrei opt, acesta urmând să asigure accesul dinspre stradă. Acesta va funcționa ca „poartă de intrare” în complex și va adăposti casa de bilete și totemul media digital (ecranul principal de informare pentru public).
Totodată, sunt în derulare lucrările la esplanada și terasa pietonală, amenajată peste spațiile tehnice, parcări și zone de evacuare.
În exterior se lucrează la amenajarea terenului, urmând ca după această etapă să se realizeze și aleile pietonale și drumurile de acces. Nu în ultimul rând, sunt în derulare lucrările la rețelele de utilități.

Proiectul este implementat de Compania Națională de Investiții. Construcția Sălii Polivalente Brașov a început în luna septembrie și ar fi trebuit să fie gata la finalul anului trecut, însă graficul nu a fost respectat.
Valoarea totală a investiție se ridică la 646.561.000 lei, din care 22.892.303 lei este cofinanțarea municipiului Brașov.

Ministerul Transporturilor a emis săptămâna trecută un ordin de ministru prin care se mandatează Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectului trenului metroplitan Brașov.

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, care a precizat că trenul metropolitan Brașov „este gândit ca o adevărată coloană vertebrală a transportului public metropolitan”.

„Trenul metropolitan va conecta municipiul cu localitățile din jur și valorificând potențialul unei zone aflate într-o dezvoltare accelerată. România are nevoie de mai mult transport public de calitate, iar trenurile metropolitane reprezintă una dintre cele mai inteligente investiții pe care le putem face pentru reducerea traficului, scăderea poluării și creșterea calității vieții în marile zone urbane”, a declarat Cosma.

Finanțare europeană de aproximativ 230 milioane de euro

Prin acest proiect vor fi achiziţionate 7 trenuri electrice şi va fi construit un tronson de cale ferată de aproximativ 4,3 km (pe M2 între Gara Ghimbav şi Gara Codlea – racord pentru a accesa zona industrială Ghimbav şi Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav). De asemenea, va fi construit un pasaj la intersecţia între str. Institutului (Braşov), dar şi mai multe pasaje pietonale. Prin acest proiect vor fi reabilitate 20 de treceri la nivel cu linia ferată, vor fi modernizate halte şi puncte de oprire (preponderent peroane) şi vor fi amenajate puncte de oprire noi. Nu în ultimul rând, proiectul trenului metropolitan include modernizarea Gării Ghimbav şi amenajarea unor parcări . 

Trenul metropolitan va circula pe rutele Braşov – Zărneşti, Braşov – Codlea (cu viitoarea ramificație către Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav), Dârste – Gara Braşov – Stupini şi Braşov – Sfântu Gheorghe. 
Valoarea proiectului este estimată la 1.272.925.641 lei + TVA, iar termenul de implementare este de dura 36 de luni. Pentru finanţarea acestui proiect, Asociaţia de Transport Braşov va solicita o finanţare europeană în valoare de 230 milioane de euro. Proiectul va fi finalizat în 2029 sau 2030.