GALERIE FOTO. Câțiva brașoveni și-au adus aminte de Roșia Montană

 

Ziua Roșiei Montane a ajuns la a 5-a ediție. Evenimentul a fost organizat în peste 20 orașe din România, inclusiv în Brașov, dar și la Bruxelles, Toronto, Paris, Munchen, Londra, Breda şi Chişinău.

La Brașov, organizator a fost Centrul pentru Voluntariat, care a pregătit evenimentul pe ultima sută de metri, astfel că la Casa Baiulescu au ajuns doar câțiva brașoveni, cei cei mai mulți dintre ei participanți la protestele din 2013.

 

 Agenda evenimentului:

• Expoziție foto : Rosia Montana, o familie, un secol 1913-2013 o colectie istorică a familiei Bocaniciu. Familia a deținut un magazin în localitate până la naționalizarea din 1948, an în care Silviu Bocaniciu a fost trimis un an la Canal. În 1948-1949 familia s-a stabilit la Câmpia Turzii.

• Proiecție de film documentar:

–      „Toamna Românească” – regia Matei Budes (2014),

–      „Ultimul Fierar din Roșia Montană” – regie Marius Gruca (2014),

–      „Localnicii din Rosia Montana” – regia Tica Darie (2014).

 

Cea mai veche localiatate minieră

Roșia Montană a fost atestată documentar acum 1884 de ani, în anul 131, fiind considerată cea mai veche localitate minieră din România.

Aici se mai păstrează un sistem de exploatare roman excepţional care conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se adaugă peste 80 km de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială. De asemenea sunt vizibile și acum lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a secolului al XVIII‐lea.

A devenit celebră după anunțarea proiectului RMGC

În ciuda valorii istorice, localitatea a devenit celebră după ce Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a încercat să înceapă aici un proeict minier grandios, ce includea patru cariere pentru exploatarea aurului/argintului, două cariere pentru construcţia materialului şi mai multe halde. La capacitate totală de funcţionare, mina propune evacuarea a 70.000 de tone pe zi sau 500.000 de tone de pietriş pe săptămână, iar pentru procesarea minereului ar utiliza 13-15 milioane de kilograme de cianură pe an timp de 16 ani. Proiectul mai presupune amenajarea în  Valea Cornei, a unui iaz de decantare pentru a depozita 250 de milioane de tone de steril. Iazul de decantare ar avea o suprafaţă de 4 kilometri lungime şi 2 kilometri lăţime. Deşeurile vor fi susţinute de un dig de un kilometru lungime şi 185 metri înălţime.

„Salvați Roșia Montană” – o mișcare națională

Proiectul a fost contestat, în primă fază de localnici, apoi Campania Salvați Roșia Montană s-a transformat într-o mișcare națională. De-a lungul anilor, printre altele, au fost transmise peste 3.000 de cereri de informații unor instituții din România și UE, s-au organizat proteste, au fost derulate acțiuni în instanță. De asemenea, s-au desfășurat mai multe ediții ale Festivalului FânFest.

[scrollGallery id=110]

În același timp au fost implementate mai multe proiecte turistice și de sprijinire a agriculturii și tradițiilor locale, recend fiind lansat chiar și magazinul online „Made in Roșia Montană”, prin care sunt comercializate produse din lână toarsă la Săcele. Totodată, prin programul „Adoptă o Casă la Roșia Montană”, de-a lungul anilor, voluntari din toată țara au mers la Roșia Montană pentru a lucra la restaurarea imobilelor incluse în Lista Monumentelor Istorice, printre care biserica unitariană din localitate.

În paralel, RMGC a derulat o campanie al cărei mesaj era simplu: doar mineritul mai poate salva Roșia Montană.

De asemenea, RMGC a anunțat că a investit sume consistente în conservarea patrimoniului construit al localității.

În cei peste peste 15 ani de la lansarea proiectului minier, chiar dacă RMGC a „luptat pe toate fronturile”, nici un ministru nu și-a asumat riscul avizării investiției, parlamentarii au respins o lege care făcea posibilă deschiderea exploatării, iar judecătorii au respins de mai multe ori Planul Urbanistic Zonal, în care erau incluse carierele și iazul de decantare.  Acum, reprezentanții RMGC și-au propus să-l convingă pe noul președinte al României, Klaus Iohannis, despre utilitatea acestei mine.

Pe de altă parte, companiile care vor să deschidă deschidă exploatări miniere în țară, au schimbat strategia, încercând să implementeze proiecte de dimensiuni mai mici, cum este cel de la Certej, astfel încât să evite „mișcările naționale”, cum s-a întâmplat în cazul Roșia Montană.