Connect with us

Cotidian

Bugetele și „listele de cumpărături” ale spitalelor brașovene au fost aprobate de Consiliul Județean

Published

on

vot CJ - Copy

Consiliul Județean Brașov a aprobat bugetele celor șase spitale brașovene, dar și cofinanțarea proprie, de 5% sau 10% pentru eventualele investiții ce vor fi realizate de către Ministerul Sănătății.

„Listele de cumpărături” a spitalelor:

  • Spitalul de Pneumoftiziologie Brașov a prezentat o listă cu aparatură medicală în valoare totală de 5,25 milioane de lei, pentru care administrația județeană ar trebui să plătească o cofinanțare de 10%, adică 525.000 de lei.
  • Spitalul de Neurologie și Psihiatrie  și-ar dori aparatură în valoare totală de 8,7 milioane de lei, pentru care administrația județeană ar trebui să achite o cofinanțare de 10%, adică 875.690 de lei. Această unitate a prezentat și o listă a reparațiilor ce ar putea beneficia de o finanțare de 95% din bugetul Ministerului Sănătății. Valoarea totală a reparațiilor și reabilitărilor este de 5,45 milioane de lei, pentru care Consiliul Județean ar trebui să asigure o cofinanțare de 5%, respectiv 272.500 de lei.
  • Spitalul Clinic de Copii a solicitat dotarea unității cu aparatură medicală în valoare totală de 5,90 milioane de lei, pentru care CJ ar trebui să asigure o cofinanțare de 10%, respectiv 590.650 lei. Conducerea unității a transmis și o listă a reparațiilor sau reabilitărilor necesare, în valoare totală de 11,3 milioane de lei, pentru care administrația județeană ar trebui să asigure o cofinanțare de 5%, respectiv 565.000 de lei.

Ce bugete au cele șase unități sanitare

  • Spitalul Clinic de Copii – bugetul de funcționare aprobat pentru această unitate este de 37,40 milioane de lei, sumă din care, printre altele, trebuie acoperite cheltuielile de personal, respectiv 18,06 milioane de lei (pentru 502 angajați), cele cu medicamentele și materiale sanitare (13,59 milioane de lei) sau cele pentru bunuri și servicii, care se ridică la 4,28 milioane de lei, sumă în care sunt incluse și utilitățile. De asemenea, pentru hrana pacienților a fost alocată suma de 600.000 de lei. Această unitate a beneficiat de o suplimentare cu 200.000 de lei a bugetului pentru investiții, suma fiind necesară efecuării unor lucrări la Centrala Termică. Inițial, pentru modernizarea centralei termice, spitalul primise 100.000 de lei.

 

  • Spitalul de Neurologie și Psihiatrie are un buget total de cheltuieli în valoare totală de 33,65 milioane de lei, din care 31,80 de milioane de lei pentru secțiunea de funcționare. Cheltuielile de personal pentru cei 554 de angajați se ridică la 19,80 milioane de lei, iar pentru reparații curente s-a alocat suma de 1,10 milioane de lei. Pentru hrana pacienților a fost prevăzută suma de 1,70 milioane de lei, iar pentru medicamente și materiale sanitare alocarea este de 2,50 milioane de lei. Pentru de dezvoltare, a fost alocată suma de 1,84 milioane de lei, din care 864.700 sunt alocați pentru mașini, echipamente și mijloace de transport, iar 690.000 de lei, pentru reparații capitale.
  • Spitalul de Pneumoftiziologie are un buget de cheltuieli în valoare de 12,06 milioane de lei din care 11,98 milioane de lei pentru funcționarea unității. Cheltuielile de personal se ridică la 7,11 milioane de lei, pentru 135 angajați, iar pentru bunuri și servicii (materiale pentru curațenie, utilități, etc) a fost alocată suma de 1,57 milioane de lei. Anul acesta, hrana pacienților va costa 660.000 de lei, iar costul medicamentelor și materialele sanitare se ridică la 2,01 milioane de lei. Pentru secțiunea de dezvoltare a fost alocată suma de 72.000 de lei.
  • Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Dr. I.A. Zbârcea” are un buget de cheltuieli 21,62 milioane de lei, din care 21,45 milioane de lei pentru secțiunea de funcționare. Cheltuielile de personal, pentru cei 364 de angajați sunt în valoare de 14,95 milioane de lei, iar pentru „bunuri și servicii” (materiale pentru curățenie, utilități, etc) au fost alocate 3,22 de milioane de lei. Anul acesta, Maternitatea dispune de 100.000 de lei pentru reparații curente, de 330.000 de lei pentru hrana pacienților și de 2,29 de milioane de lei pentru medicamente și materiale sanitare. Pentru investiții, pentru acest an a fost prevăzută suma de 166.000 de lei.
  • Spitalul Clinic Județean de Urgență Braov beneficiază în acest an de un buget total de cheltuieli în valoare de 119,78 milioane de lei, din care 117,56 milioane de lei pentru secțiunea de funcționare. Cheltuielile de personal pentru cei 1.750 de salariați se ridică la 60,77 milioane de lei. Pentru „bunuri și servicii” (materiale pentru curățenie, utilități, piese de schimb, etc) au fost alocate 12,94 milioane de lei, iar pentru reparații curente este disponibilă suma de 1,38 milioane de lei. Pentru hrana pacienților a fost repartizată suma de 2,42 milioane de lei, iar medicamentele și materiale sanitare vor costa 35,07 milioane de lei. Anul acesta, pentru secțiunea de dezvoltare a fost alocată suma de 2,22 miliaone de lei, din care 2.174.000 de lei pentru mobilier, aparatură birotică și alte active corporate (construcții, mașini mobilier).
  • Spitalul de Boli Infecțioase poate cheltui anul acesta 20,94 milioane de lei, din care 17,51 pentru funcționarea unității. Fondul total de salarii pentru cei 97 de angajați este de 4,20 milioane de lei, iar pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile (inclusiv utilitățile) a fost alocată suma de 1,69 milioane de lei. În 2015, la această unitate se pot efectua reparații curente în valoare de 200.000 de lei. Pentru asigurarea hranei pacienților a fost alocată suma de 350.000 de lei, iar pentru medicamente și materiale sanitare va fi nevoie de 10,30 milioane de lei. În 2015, pentru investiții a fost alocată suma de 3,43 milioane de lei, din care 2,90 milioane de lei pentru construcții, mașini mobilier.

 

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor

Published

on

Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.

Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.

„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.

Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare

Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.

FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.

Continue Reading

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Trending