Cotidian
Lista amenințărilor majore ce trebuie rezolvate în Situl Natura 2000 Podișului Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt

WWF-România a lansat joi, în dezbatere publică, prima versiune a Planului de Management al Podișului Hârtibaciului-Târnava Mare-Olt, areal ce se desfășoară pe teritoriul administrativ a județelor Sibiu, Mureș și Brașov, fiind a doua cea mai mare zonă din țară acoperită de arii naturale protejate, după Delta Dunării.

Foto: Asociația Mioritics
Zona face parte din rețeaua europeană Natura 2000, prin 7 situri de interes european (situri desemnate pentru protejarea unor habitate critice/rare ce adăpostesc o varietate de specii importante de floră și faună și situri desemnate pentru protejarea unor specii de păsări); aici se mai găsesc și 3 arii naturale protejate de interes național. Suprafața totală a sitului este de 276.177 de hectare.
Între 2011-2014, peste 100 de experți biologi din organizații partenere cu WWF au realizat un inventar al speciilor de floră și faună și al habitatelor și pe baza acestor informații au elaborat măsurile de gestionare a terenurilor.
Elaborarea Planului de Management se derulează în cadrul proiectului „Pentru Natură şi Comunităţi Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” care este implementat în perioada martie 2011 – mai 2015 de către WWF-România, în parteneriat cu Fundaţia ADEPT, Fundaţia Mihai Eminescu Trust, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu și Ecotur Sibiu. Acesta este cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional de Mediu și are o valoare de 12.652.463 lei.
Planul de Management, precum și alte informații despre proiect și zonă pot fi găsite pe: www.natura2000transilvania.ro. Pentru comentarii legate de măsurile propuse, vă rugăm să ne scrieți pe adresa office@wwfdcp.ro sau Strada Lungă nr.175, cod poștal 500051, Braşov.
Potrivit documentului supus dezbaterii, există o serie de amenințări majore, pe listă fiind incluse, printre altele, turmele de oi care pasc într-un areal restrâns, lucrările hidrotehnice, balastierele sau comasarea terenului agricole:
- Extinderea intravilanului în unele situații, apariția clădirilor noi izolate în extravilan, dezvoltarea infrastructurii și a sistemelor de drenare asociate – Impact: pierdere permanentă de habitat, izolare/fragmentare în cazul secțiunilorde apă curgătoare și a coridoarelor verzi. În mod indirect: generarea de conflicte între carnivorele mari și om, pagube.
- Comasarea terenurilor agricole, respectiv trecerea de la sistemul de culturi pe parcele mici la monoculturi pe suprafețe mari, fără fâșii cu vegetație nativă și fără irigații. Impact pentru păsări răpitoare – reducerea populațiilor de păsări răpitoae dependente de mamiferele mici din aceste terenuri, iar alte specii de păsări ar putea sămâne fără surse de hrană (un mozaic de parcele mici oferă diversitate de culturi, astfel fiecare specie găsește culturile preferate).
- Dispariția pârloagelor – Impact: reducerea habitatului de cuibărit, care nu trebuie deranjat, reducerea habitatelor de hrănire -habitate pentru nevertebrate și micromamifere
- Transformarea pajiștilor în terenuri arabile. Impact: reducerea suprafeței de hrănire ca urmare a transformării în terenuri arabile inferioare calitativ pentru speciile care își caută hrana în pajiști. Pierdere definitivă de habitat pentru anumite specii (ex. ciocârlia de pădure) . Transformarea habitatelor existente în habitat suboptime pentru unele specii (ex. cristelul de câmp sau sfrânciocul roșiatic).
- Cosirea mecanizată cu utilaje grele. Impact: dispariția unor specii de plante, în special dacă se cosește înainte și imediat după perioada de înflorire.
- Suprapășunatul (apare în special în cazul pășunatului cu oi). Impact: apariţia unor pâlcuri dese de Urtica dioica, Sambucus ebulus, Trifolium repensetc., determinând degradarea asociaţiilor existente, dar şi laapariţia unor fenomene de eroziune a solului. Diminuarea efectivelor de fluturi, restrângerea ariei de răspândire a speciei în AP, scăderea vitalităţii indivizilor.
- Abandonul pășunatului extensiv cu vite și bivoli. Impact: dezvoltarea vegetației în zonele umede de pe pășuni și scăderea semnificativă a duratei de ”băltire” a apei, larvele nu pot să atingă stadiul de dezvoltare care să permită metamorfoza, iar succesul reproductiv se compromite în totalitate.
- Pășunatul intensiv, care se practică în special cu oi (oile sunt păstrate chiar și în timpul iernii pe pășuni, se renunță la fânețe). Impact:cristelul de câmp trăiește în vegetație ierboasă înaltă, condiție care nu poate fi menținută dacă se pășunează aproape tot anul. De asemenea, se reduce necesarul de fân și suprafețele de fânaț, habitat preferat de cârstel .
- Curățirea pășunilor de arbuști (tufăriș), arbori izolați și pâlcuri de arbori, inclusiv în zăvoaiele de luncă. Impact: reducerea posibilităților de cuibărit și hrănire pentru silvia porumbacă și sfrânciocul roșiatic, reducerea populațiilor. În perioada de cuibărit impactul este mai mare, reducând succesul reproducerii. reducerea hranei pentru celelalte specii, a locurilor de pândă (ex. huhurezul mare), a locului de cântat pentru ciocârlia de pădure.
- Câinii de pază de la turme, neîngrijiți și nesupravegheați. Impact:generează situații de conflicte între om și urs (Ursus arctos) legat de prădarea ocazională din rândul animalelor. Impact: Prădarea cuiburilor și a puilor de către câini ciobănești și vagabonzi și o scădere a efectivelor pe termen lung. Sunt amenințate și mamiferele mici (de ex. iepurii), principala sursă de hrană a buhăi.
- Schimbarea semnificativă a nivelului de apă în bazinele heleșteelor în timpul perioadei de cuibărit. creșterea semnificativă a nivelului de apă (de ex. la reumplerea bazinului) poate distruge cuiburile. Desecarea stufărișului cu cuiburi crește semnificativ șansele predării cuibului și distruge sau diminuează habitatul de hrănire a buhaiului de baltă și crestețului cenușiu.
- Exploatarea agregatelor minerale prin balastiere, în special cele din albia minoră a râurilor. Impact: Modificarea habitatelor caracteristice apelor cu viteză mare de curgere în habitate caracteristice apelor cu o curgere lentă, modificarea ratei de sedimentare și modificarea microhabitatelor speciilor reofile.
- Îndepărtarea pâlcurilor de arbori și arbuști de-a lungul drumurilor (cu ocazia modernizării sau din alte motive), a gardurilor vii, a zăvoaielor (de exemplu cu ocazia lucrărilor de regularizare a unor cursuri de apă) combinat cu lipsa zonelor de trecere amenajate sau a structurilor de deviere a traseelor utilizate între zonele de adăpost și cele de hrănire. Impact: mortalitate în masă a amfibienilor. Într-o singură perioadă de migrare de reproducere a amfibenilor (martie și aprilie) pot fi omorâte peste 3.000 de exemplare adulte reproductive. Perturbare, deranj, pierdere habitat, gardurile vii și tufișurile sunt coridoare verzi. De-a lungul tuturor apelor curgătoare prezente din sit și fâșii de tufiși sau de arbori care leagă cel puțin două diferite habitate ca scop de coridor.

Foto: Staffan Widstrand,WWF
- Vânătoarea, uciderea şi colectarea (legal sau ilegal). La anumite specii (de ex un lup (Canis lupus) împușcarea unui număr mic de animale ar putea însemna populația întreagă pentru sit. Extragerea unui număr mare de de ungulate reducere disponibilitatea speciior de pradă (inclusiv cadavre, rămășiţe).
- Extragerea arborilor bătrâni, mari și a celor scorburoși, a preexistenților de dimensiuni mari în parchete de exploatare. Impact: lilieci- pierderea celor mai importante habitate de hrănire pentru un număr important de specii; pierderea adăposturilor în scorburi, barza neagră, huhurez, răpitoare de zi- din cauza lipsei locurilor de cuibărit se vor reduce efectivele cuibăritoare.
- Reducerea suprafeței pădurilor bătrâne. Impact: reducerea locurilor de cuibărire și reducerea posibilitățilrod e hrană pentru ciocănitori
- Exploatarea și alte lucrările forestiere în perioada de cuibărit. Impact: tăierea arborilor cu cuib, când este prea târziu pentru ocuparea unui teritoriu nou și construirea unui cuib nou. Deranjul ce duce la abandonarea cuibului, astfel eșuarea cuibăritului și reducerea succesului de cuibărit (de ex. părinții nu pot hrăni puii cu o frecvență suficient de mare). Foarte sensibile: păsările răpitoare și barza neagră care, dacă sunt deranjate, foarte rar depun o pontă înlocuitoare.
- Extragerea lemnului mort – Impact: lemnul mort pe picior –reducerea locurilor deloc de cuibărit pentru ciocănitori, și muscari, iar în cazul celor mari reducerea locului de cuibărit și ascunzișului pentru huhurezului mare.
- Pășunatul ilegal în păduri . Impact: tasarea solului și călcarea exemplarelor de către turmele de oi
- Curățarea terenurilor agricole și a pajiștilor. Impact: incendierea pajiștilor cu arbori adeseori conduce la distrugerea arborilor (de ex. stejari seculari, sălcii bătrânie), care oferă habitat de cuibărit, habitat de hrănire sau loc de pândă pentru mai multe specii țintă.
- Incendierea stufului. Impact: distruge habitatul de cuibărit.
- Regularizări ale cursurilor de apă, (inclusiv betonarea malurilor), transformarea mediului de apă curgătoare în mediu de apă stătătoare, pierderea morfo-hidrodinamicii natural. Impact: pierderea din habitatul natural al castorului. Capturarea accidentală a castorilor, vidrelor sau a puilor acestora în timpul modificărilor funcţiilor hidrografice. În urma săpării albiei a malurilor, vizuinile castorilor pot fii distruse, ducând și la capturare / ucidere accidentală. Reducerea efectivelor de pești poate duce la scăderea opțiunilor de hrănire a berzei negre, pot fi urmate de scăderea efectivelor speciei în zona de studiu.
- Lucrări de decolmatare ale albiilor. Impact: distruge microhabitatele peștilor, amfibienilor care servesc ca hrană pentru vidră (Lutra lutra)
- Desecarea zonelor umede (inclusiva celor cu suprafețe mici), captarea apelor, pierderea din habitatul natural al castorului , distrugerea vegetației ripariene care asigură adăpost. Scade capacitatea de susținere a populației de pești și amfibieni care servesc ca hrană pentru specie. Adâncimile sub 30 cm sunt nefavorabile conservării speciei.
Foto Vidra: R.Isotti, A.Cambone – Homo Ambiens, WWF
Cotidian
FOTE 2027. Una dintre tribunele de sărituri cu schiurile de la Râșnov trebuie modernizată. Proiectul este abia în faza discuțiilor
Cu un an înainte de începerea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE) 2027 – ediția de iarnă ce se va desfășura la baze sportive din județele Brașov și Covasna, Primăria Râșnov este în etapa discuțiilor pentru modernizarea unei trambuline de sărituri cu schiurile (K 90) pe care sunt programate mai multe probe.
Mai exact, primarul Râșnovului, Horia Motrescu, a anunțat că a avut discuții cu Andrei Constantin, secretarul general al Federației Române de Schi Biatlon, pentru stabilirea pașilor administrativi și tehnici care vor fi realizați imediat după aprobarea bugetului național. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri dedicate pregătirii infrastructurii pentru FOTE 2027.
„Primăria Râșnov va începe demersurile tehnice pentru înlocuirea părții de elan a trambulinei K90 din cadrul Complexului Olimpic de Sărituri cu Schiurile. Este o intervenție necesară pentru asigurarea condițiilor optime de desfășurare a competițiilor viitoare. Actuala structură de elan este învechită și, la fiecare concurs, necesită lucrări ample de pregătire și corecție, ceea ce impune o modernizare completă. Modernizarea elanului la trambulina K90 face parte din pachetul de investiții obligatorii pentru organizarea la standarde internaționale a competițiilor de sărituri cu schiurile. Intervenția va reduce riscurile tehnice, va crește predictibilitatea suprafeței de lansare și va permite desfășurarea probelor în condiții stabile pentru sportivi”, a declarat Motrescu.
Proiectul de modernizare a Bazei Olimpice, în așteptare
Pe de altă parte, primarul nu a precizat care este stadiul proiectului de modernizare a Bazei Olimpice de Sărituri cu Schiurile, o investiție anunțată de autoritățile locale de mai mulți ani și care ar urma să fie realizată de Compania Națională de Investiții, cu finanțare de la bugetul de stat. Investiția presupune modernizarea infrastructurii sportive, realizarea unei instalații de nocturnă, amenajarea unor tribune și construirea unor clădiri pentru sportivi, spectatori și presă. Lucrările sunt estimate la 93 milioane de lei, iar pentru acest proiect nu au fost început licitațiile pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Proiectul ar trebui să fie încheiat până la finalul acestui, astfel încât infrastructura să fie sportivă să fie evaluată și pregătită pentru a găzduirea probelor.
FOTE 2027 se va desfășura în perioada 14 – 21 februarie 2027, în Brașov (inclusiv Poiana Brașov), Sfântu Gheorghe, Predeal , Râșnov și Cheile Grădiștei.
Cotidian
Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.
De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.
„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.
O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.
În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.
Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.
Conflict între primari și premier
De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.
„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.
Cotidian
Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.
Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.
„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.
Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.
Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:
„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.
Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.
Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile
De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.
„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.
În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.
Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.
Sindicatul din TSA are un nou lider
În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.
Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.
-
Cotidiano zi agoPrimăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate
-
Cotidiano zi agoTeatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar
-
Stiri Brasovo zi agoGeantă cu bani și documente, uitată la Direcția Fiscală Brașov. Final fericit datorită unui polițist local
-
Educațieo zi agoBrașovul copilăriei, personaj principal într-un nou volum semnat Rodica Bretin. Lansarea oficială, la Libris
-
Stiri Brasov3 ore agoAlianța AUR – PNL, interzisă la nivel central, permisă la Brașov. Secretarul general al PNL, Adrian Veștea: Liberalii nu se aliază cu extremiștii
-
Prima Pagina5 ore agoTragere la sorți Cupa României! Kids Tâmpa, față în față cu elita fotbalului feminin românesc!
-
Investitii5 ore agoSediul Prefecturii Brașov poate fi reabilitate dar nu oricum. Specialiștii de la „Cultură” impun mai multe condiții
-
Prima Pagina4 zile agoTurturică a ridicat tribunele în picioare. Teutonii Ghimbav au început cu dreptul play-off-ul pentru promovarea în Liga Zimbrilor
