Connect with us

Cotidian

Istoria ninsorilor târzii de primăvară – Când a nins în luna mai la Brașov și când a mai rămas la Predeal zăpadă și în iunie

Published

on

Pe 1 mai 1970 la Brașov nu a fost vreme de grătar, ci a nins și s-a depus strat de zăpadă. La fel s-a întâmplat pe 1 aprilie 2020 într-un loc cu climă blândă: Drobeta Turnu Severin. Când vremea se schimbă radical, pot fi zile cu ninsoare în aprilie și la câmpie, iar în articol puteți citi despre momentele extreme din ultimii 60 de ani când a nins în a doua parte a primăverii în diverse locuri din țară, de la Mangalia până la Satu Mare și de la Suceava până la Oravița.

  • Anii în care în aprilie a nins în multe locuri din țară au fost 1982, 1984, 1996, 1997 și 2017. Cel mai recent exemplu este din 2020, când pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Drobeta Turnu Severin. Un alt exemplu: pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm de zăpadă la Bârnova, la 10 km de Iași.
  • Anul 1996 a fost ieșit din comun fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, șase la Câmpina, trei la București și patru la Bacău. Se poate vorbi de un fel de ”Crăciun de Paște”, fiindcă în ziua de Paște a început să ningă peste tot în țară, iar a treia zi erau 44 cm de zăpadă la Brașov și 16 cm la Sibiu.
  • Un episod cu totul ieșit din comun a fost pe 8 mai 1989, când la Joseni s-a depus un strat de 5 cm de zăpadă. Chiar și pentru un pol al frigului a fost ceva cu totul special. Și la Baraolt a fost strat de zăpadă în acea zi. Pe 1 mai 1970 a fost strat de zăpadă la Brașov și Târgu Secuiesc, iar pe 8 mai 2011 a nins la Întorsura Buzăului.
  • Ninsori uimitor de târzii s-au produs la 14 mai, în 1980. În unele locuri s-a depus și un firav strat de zăpadă de 2-4 cm, dar nu a durat, maximele fiind pozitive. Tot ce am descris în acest articol reprezintă fenomene extreme. Rar poate fi atât de frig încât stratul de zăpadă să se mențină mai mult de câteva ore într-o zi de mai, la altitudini joase.
  • Cel mai târziu strat de zăpadă a apărut la Mangalia pe 30 martie 1969, iar la Constanța, pe 28 martie 2013. Este ceva rar, mai ales că în aceste localități ultimii ani au adus ierni cu mai puțin de zece zile cu strat de zăpadă. Spre exemplu, la Mangalia au fost cinci zile cu zăpadă în 2020, diferență uriașă față de 1981 care a adus 29 de zile cu omăt.
  • Numărul de zile cu strat de zăpadă a scăzut mult în ultimul deceniu față de iernile grele din anii 80. Cu atât mai special este când în a doua parte din aprilie se depune strat de zăpadă și temperaturile ajung la nivel de ianuarie. Dar sunt situații rare și temperaturile urcă și la peste 8 – 10 grade la amiază. În unele localități temperaturile au depășit +20 de grade la 2-3 zile de la o ninsoare de aprilie.
  • Stratul de zăpadă se menține mai mult în formele concave de relief (văi, depresiuni, crovuri), pentru că acumulările de zăpadă sunt favorizate de scăderea vitezei vântului. În plus, radiația solară este diminuată. La peste 1.000 m alt ninge aproape în fiecare an în aprilie.
  • În mod excepțional poate ninge și spre final de primăvară, iar un exemplu extrem vine din Republica Moldova unde a nins pe 20 mai 1952 la Briceni care este polul frigului pe timp de vară în țara vecină. Briceni nu este însă un oraș montan, ci se află la doar 39 m alt, într-o vale largă formată din două râulețe.

Cronologia ninsorilor din a doua parte a primăverii (1962-2020)

1962

Pe 8 iunie a nins la Predeal, iar în ultima zi de aprilie a fulguit la Petroșani

1963

Într-un an celebru pentru iarna extrem de rece, a nins și la final de martie în Dobrogea și la început de aprilie în Caracal. La Iași, stratul de zăpadă a ajuns la 14 cm în aprilie.

1964

La Corugea (Dobrogea) a nins pe 27 aprilie.

1965

Pe 4 mai a nins la Târgu Secuiesc

1967

În zilele de 24 și 25 aprilie a nins și s-a depus strat de zăpadă în mai multe locuri, mai ales în Transilvania, dar și la Câmpina, un loc cu climă foarte blândă. La Bistrița s-a depus strat de zăpadă, a nins și la Dej, dar și la Tg Mureș.

1968

Pe 10 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Arad, dar și la Râmnicu Vâlcea.

1969

În 30 martie s-a depus strat de zăpadă la Mangalia, iar zece zile mai târziu ningea în Dobrogea, dar și la Giurgiu.

1970

Pe 1 mai a nins la Brașov și s-au depus 4 cm de zăpadă. Tot atunci s-a depus strat de zăpadă la Tg Secuiesc.

1971

La jumătatea lui aprilie ningea la Negrești (jud Vaslui)

1973

Pe 17 iunie au fost averse de ninsoare la Predeal

1974

La mijloc de aprilie au fost averse de ninsoare la Hârșova și București. Pe data de 18 s-a depus strat de zăpadă la Blaj.

1976

Fenomen foarte rar atât de târziu în an. Pe 30 aprilie a nins la Cluj, Oravița, Botoșani și Zalău. La Miercurea Ciuc și Rădăuți s-a depus strat de zăpadă.

1980

Pe 14 mai s-a depus strat de zăpadă la Suceava și a nins la Miercurea Ciuc, Bistrița și Joseni. Tot atunci a nins și la Bacău, la Piatra Neamț, la Cotnari și la Tg Neamț (unde s-a depus și strat de zăpadă de 4 cm).

1981

Între 18 și 20 aprilie s-a depus strat de zăpadă în multe locuri: Craiova, Ploiești, Titu, Băilești, Calafat, Slatina. A nins și în jud Bihor, dar și la Moldova Veche. La Calafat grosimea stratului de zăpadă a fost de 3 cm, fapt extraordinar pentru o localitate unde constant se înregistrează printre cele mai ridicate temperaturi din țară. La Ploiești nu doar că a fost strat de zăpadă, dar maxima zilei a fost de numai +2 grade.

1982

La Oradea s-a depus strat de zăpadă pe 27 aprilie, iar o zi mai târziu s-a repetat fenomenul și la Satu Mare și Baia Mare. Pe 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă în două localități din Oltenia: Polovragi și Târgu Logrești. În luna mai, stratul de zăpadă avea 59 cm la stațiunea Păltiniș de lângă Sibiu (1.454 m alt).

1984

Pe 27 și 28 aprilie au fost ninsori extrem de târzii și s-a depus strat de zăpadă la Sibiu, Făgăraș, Drăgășani, Târgoviște, Pitești și Curtea de Argeș. A nins pentru scurt timp și în Banat, Moldova și Crișana, fiind cel mai târziu episod de ninsoare care a cuprins aproape toată țară atât de târziu în primăvară.

Pe 1 mai erau 40 cm de zăpadă la Sinaia (cota 1500).

1985

Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Oravița. A fost doar 1 cm, însă într-un loc unde vremea este extrem de blândă chiar și iarna. Oravița este locul unde au fost +22 C în ianuarie.

Pe 1 mai a fulguit la Timișoara, iar pe 29 aprilie, la Arad.

1987

Pe 9 mai a nins pentru foarte scurt timp la Brașov, Cluj, Petroșani și Voineasa. La Cluj minima a fost de 0,7 C.

1988

Pe 16 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Sebeș, Buzău, Călărași, Bacău, Hârșova și Medgidia, iar la Constanța a nins pentru scurt timp. Pe 25 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Ocna și a nins la Galați, Rm Sărat și Bârlad.

În locuri precum Constanța, Mangalia, Sulina sau Tulcea sunt ani în care nu se depune deloc strat de zăpadă, astfel că dacă ajunge să ningă acolo în aprilie, chiar este un fapt meteo excepțional.

1989

Zilele de 7 și 8 mai au fost aparte, fiindcă s-a depus strat de zăpadă la Joseni, Baraolt și Zalău. La Făgăraș și Baia Mare a nins pentru scurt timp. La Joseni, stratul de zăpadă a fost de 5 cm pe 8 mai, minima a fost de 0,2 C, dar maxima a ajuns la 8 grade, astfel că zăpada s-a topit repede.

1990

Pe 29 aprilie a fulguit la Târgu Neamț.

1991

Pe 1 iunie încă persista un firav strat de zăpadă la Predeal, 4 cm. Frigul și zăpada sosiseră pe 25 mai, iar pe 27 stratul de zăpadă era de 35 cm. Au fost șapte zile consecutive cu strat de zăpadă la Predeal. Tot în 1991, la Păltiniș (Sibiu) erau 53 cm de zăpadă pe 28 mai și stratul persista până pe 1 iunie (16 cm).

La vârful Omu erau 223 cm de zăpadă pe 2 iunie, stratul topindu-se abia pe 25 iunie, în timp ce pe 17 iunie încă avea peste un metru grosime.

Pe 21 aprilie s-a pus strat de zăpadă la Voineasa.

1992

La Giurgiu s-a depus strat de zăpadă pe 12 aprilie, iar la Băilești, o săptămână mai târziu. Pe 21 aprilie a nins în Moldova (Vaslui, Iași, Focșani, Tecuci). Minima a fost de -0,7 C la Giurgiu, în timp ce doi ani mai târziu minima nopții nu scădea sub +16 C.

1995

Pe 1 aprilie a nins la Sulina (minima a fost de 0,2 grade), iar zece zile mai târziu a fulguit la Urziceni și Titu. La Baia Mare stratul de zăpadă a ajuns la 28 cm la jumătatea lunii.

1996

Anul 1996 a fost ieșit din comun, fiindcă a adus mai multe zile consecutive cu strat de zăpadă în aprilie: șapte la Brașov, două la Sibiu, patru la Câmpina, trei la București și patru la Bacău.

în aprilie 1996 au fost 44 cm la Brașov și tot atunci au fost 33 cm la Câmpina, 16 cm la Sibiu și 21 cm la Bacău. Data de 16 aprilie a adus recorduri pentru cel mai târziu strat de zăpadă în multe locuri: București, Urziceni, Turnu Măgurele, Alexandria, Videle, Bechet, Caracal și Deva. Pe data de 16 a nins și în Crișana.

In 1996 a nins în mare parte a țării pe 15 aprilie, a doua zi de Paște. În București intre 15 și 18 aprilie minima a fost de sub 1 grad, iar pe 25 aprilie temperaturile erau caracteristice verii (26 de grade și 29 de grade două zile mai târziu.

La Sinaia cota 1500 a fost strat de zăpadă toată luna, cu un maxim de 116 cm pe data de 16.

1997

A fost unul dintre anii cu ninsori foarte târzii. Pe data de 23 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Iași, Bacău, Botoșani, Roman, Cotnari și Piatra Neamț, iar cu o zi înainte a nins destul de consistent și la Vaslui. După jumătatea lui aprilie s-a depus strat de zăpadă la Râmnicu Vâlcea și Dej, la Târgu Mureș (16 cm), dar și în Crișana. Pe 20 aprilie s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Dumbrăveni, lângă Sighișoara.

La Sibiu a nins de mai multe ori în aprilie 1997, astfel că stratul de zăpadă a fost de 12 cm pe 8 aprilie, de 15 cm pe 12 aprilie și de 11 cm pe 17 aprilie.

La Stâna de Vale (1.117 m alt) stratul de zăpadă a depășit un metru în prima decadă a lunii aprilie și a atins 117 cm pe 18 aprilie. Stratul de zăpadă s-a topit, însă abia în luna mai (pe 1 mai erau 21 cm).

La Predeal a fost strat de zăpadă consistent toată luna, cu maxim de 126 cm. Media lunară a fost acolo extrem de scăzută: -0,2 C, cu maximă de +12. Cu totul diferită a fost aprilie 2018, cu numai două zile de strat de zăpadă și maximă de +22 C.

În prima zi de mai 1997, erau 35 cm strat de zăpadă la Predeal și în aceeași lună a nins și pe data de 29.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă măsurată la stațiile meteo din țară a fost de 395 cm şi s-a înregistrat în luna aprilie la Bâlea Lac, când s-au produs şi câteva avalanşe de mari proporţii care au rupt stâlpii de înaltă tensiune, au făcut victime umane şi au deteriorat Cabana Paltinul.

2000

Pe 21 martie, la stația meteo Semenic s-a înregistrat o grosime record a stratului de zăpadă (235 cm). Stația se găsește la o altitudine de 1432 m.

2002

Pe 7 aprilie a nins la Adjud

2003

Pe 6 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Timișoara, iar două zile mai târziu la Tulcea, Sf Gheorghe Deltă și Jurilovca. Tot în aprilie au fost foarte scurte episoade de ninsoare la Buzău și Călărași.

2005

Pe 22 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Cluj, Caransebeș (2 cm) și Lugoj. La Sebeș a nins foarte puțin. Maxima zile a fost de numai 4,5 C la Cluj.

2011

Pe 7 mai a nins la Sibiu, minima fiind de +0,7 C. Nu s-a depus însă strat de zăpadă, maxima zilei fiind de +15,2 C. Pe 8 mai s-a depus cel mai târziu strat de zăpadă la Întorsura Buzăului.

2013

Pe 28 martie s-a depus strat de zăpadă la Constanța.

2015

Pe 22 aprilie a fulguit la București, dar și la Mangalia.

2017

Perioada 20-22 aprilie a adus temperaturi foarte scăzute și strat de zăpadă în locuri precum Galați, Tecuci, Focșani, Bârlad, Pătârlagele, Râmnicu Sărat și Petroșani. A nins și în Delta Dunării, dar și în Bărăgan și în zone restrânse din Muntenia. Pe 21 aprilie 2017 erau 59 cm la Bârnova, nu departe de Iași, iar colo au fost șase zile consecutive cu strat de zăpadă.

Tot atunci, la Predeal erau 50 de cm de zăpadă, la Brașov erau 15 cm, iar la Întorsura Buzăului 24 cm. Tot atunci a nins mult și în Rep Moldova: pe 21 aprilie: erau 57 cm la Chișinău și zăpada a persistat până la 25 aprilie.

2020

Pe 1 aprilie s-a depus strat de zăpadă la Tg Jiu și la Drobeta Turnu Severin. La Drobeta T S maxima a fost de +4,2 C, în timp ce pe 1 aprilie 2016 fusese +26,3 C.

 

Surse: ANM, hotnews.ro 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Melos Negros

    19/03/2022 at 11:07

    Tot pe 1 mai a nins la Brașov în 1975, Tâmpa fiind albă la și-n 1970.
    Iar anul trecut 2021, a nins puternic pe 8 aprilie.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cotidian

Primăriile localităților mici din județul Brașov sunt într-o situație delicată. Comuna Ormeniș are datorii, iar sursele de venituri sunt limitate

Published

on

Salariații din primării nu sunt singurii nemulțumiți măsurile anunțate de Guvernul României, care a anunțat o reducere a personalului din administrațiile publice locale și a avertizat că transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale vor fi tot mai mici. Nemulțumiți sunt și primarii, în special cei ai localităților mai puțin dezvoltate economic, care nu se pot baza pe venituri proprii consistente.

De exemplu, Primăria Ormeniș nu se poate baza pe venituri din activități economice sau din valorificarea resurselor naturale, iar din impozitul pe proprietate nu își poate acoperi cheltuielile curente.

„Noi nu avem pășuni, păduri, uzine sau alte surse de venituri. Până anul trecut, în septembrie ni se mai virau bani pentru echilibrare bugetară. Însă, suntem o comună cu locuitori din categorii vulnerabile. În 2025 nu s-a întâmplat, așa că am avut mari probleme financiare. Avem datorii la furnizorul de electricitate, dar și la operatorul de salubritate. De asemenea, anul trecut nu am făcut investiții. Din 2004 de când sunt primar, cred că anul 2025 a fost cel mai greu”, a declarat primarul comunei Ormeniș, Gergely Janos, citat de bzb.ro.

O altă sursă de venit pentru autoritățile locale o reprezintă taxele și impozitele locale majorate începând din data de 1 ianuarie 2026. Gergely Janos spune că cei care le-au plătit anul trecut o fac și acum. Însă, a continuat el, în Ormeniș locuiesc multe persoane cu o situație economică precară, care nu au de unde să plătească.

În aceste condiții, pentru cel puțin pentru Ormeniș, salvarea ar putea veni din transferurile de la bugetul de stat, însă, așa cum a declarat și ieri premierul Ilie Bolojan, aceste sume vor fi tot mai mici.

Alte primării funcționează „pe cota de avarie”, cum este, de exemplu, Primăria Măieruș. Ba mai mult, chiar dacă este este într-o zonă turistică importantă din județul nostru, Primăria Moieciu încearcă să supraviețuiască, după cum a declarat primarul comunei, Nicolae Olteanu.

Conflict între primari și premier

De altfel, între primarii de comune și premier este un conflict mocnit. O dovadă în acest sens este intervenția primarului Mariana Gâju, primăriță PSD a comunei Cumpăna (județul Constanța), din timpul unui eveniment organizat de Asociația Comunelor din România.

„Credeți-ne, domnule prim-ministru, reforma pe care doriți să o faceți, pornind în primul rând de la creșterea taxelor și impozitelor locale, a pornit greșit. Când am auzit aseară declarația potrivit căreia primarii ar fi cei care au stabilit majorarea taxelor, m-am cutremurat. Am vorbit cu specialiști în administrația publică locală și nu mi-a venit să cred că un om care a inițiat o lege ne reproșează aplicarea ei, în condițiile în care am fost obligați să o respectăm într-un termen extrem de scurt (…) Pe noi nu interesează să continuați programul Anghel Saligny, să promovați un proiect de modernizare a drumurilor comunale, pentru că în acele comune și sate răsfirate are România cea mai mare avere. Nu o întunecați, nu o îngropați. Nu încercați să desființați cei 10 funcționari publici dintr-o primărie care administrează 38.000 de hectare cu 12 sate. Am aflat că sunt și comune cu 38 de sate. Credeți-mă, domnule prim-ministru, reforma pe care vreți să o faceți, în primul rând, pornind de la taxele și impozitele locale crescute, e greșită”, a declarat Gâju.

Continue Reading

Cotidian

Teatrul „Sică Alexandrescu”, din nou în criză: Sindicatul cere demisia managerului interimar

Published

on

Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov revine în centrul unui conflict care mocnește de ani buni între conducere și angajați. Sindicatul Independent al Salariaților (SIS) cere înlocuirea actualului manager interimar, Florin Coșuleț, și organizarea „transparentă și corectă” a concursului pentru ocuparea postului de manager, acuzând o stare de tensiune și decizii care ar fi afectat activitatea instituției.

Într-o conferință de presă organizată luni, 9 februarie, liderul sindical Ovidiu Grădinar a vorbit despre „nemulțumiri multiple” generate, în opinia sa, de prestația managerilor din ultimii ani și de lipsa de implicare a administrației locale în rezolvarea problemelor teatrului. Deși primarul George Scripcaru a fost invitat la discuții, acesta nu a participat și nici nu a delegat un reprezentant al Primăriei.

„Solicităm categoric numirea unui nou manager interimar, până la organizarea concursului. Practica prelungirii interimatului din trei în trei luni este ilegală, iar consecințele sunt suportate de salariați”, a declarat Grădinar.

Sindicaliștii susțin că actuala conducere ar fi luat decizii discreționare, care au dus la concedieri contestate în instanță, desființarea unor posturi-cheie și angajări fără concurs pe funcții care nu ar fi fost prevăzute în organigramă sau pentru care noii veniți nu ar avea pregătirea necesară.

Actrița Carmen Moruz, cu 26 de ani vechime în instituție, afirmă că nivelul artistic ar fi avut de suferit:

„Au fost puține montări, iar spectacolele nu sunt la nivelul pe care ni-l dorim. Oamenii cu experiență au plecat, iar astfel de profesioniști se formează în ani”.

Printre problemele semnalate se numără și lipsa autorizației ISU și desființarea formației de pompieri, situație pe care sindicaliștii o consideră gravă. De asemenea, aceștia reclamă atribuirea unor sarcini suplimentare unor angajați fără modificarea salariului, dar și posibile suprapuneri de contracte în cazul managerului, care este cadru didactic la Universitatea din Sibiu. În acest context, sindicatul anunță sesizări către Inspectoratul Teritorial de Muncă și Camera de Conturi Brașov. Deocamdată, o grevă nu este luată în calcul, pentru a nu afecta activitatea artistică.

Managerul Florin Coșuleț respinge acuzațiile

De cealaltă parte, managerul interimar Florin Coșuleț respinge acuzațiile. Acesta susține că nu a concediat pe nimeni, precizând că peste zece angajați au ieșit la pensie, iar alții au plecat de bunăvoie.

„Pentru eficientizare, în anumite cazuri au fost propuse variante de reangajare. Noile colaborări sunt pe contracte, iar posturile vor fi scoase la concurs când cadrul legal o va permite”, afirmă Coșuleț.

În ceea ce privește calitatea spectacolelor, managerul invocă o creștere de 25% a vânzărilor de bilete față de lunile decembrie din anii anteriori și faptul că două producții – „Steaua fără nume” și „Viața mea din flori” – au fost prezentate în țară și în străinătate. Totodată, el menționează că un audit realizat la teatru nu a semnalat probleme legate de contractul său de cadru didactic.

Municipalitatea, prin viceprimarul Dan Ghiță, responsabil de segmentul cultural, transmite că situația din domeniu este atent monitorizată, subliniind importanța actului cultural pentru oraș.

Sindicatul din TSA are un nou lider

În interiorul sindicatului are loc, la rândul său, o schimbare: Laura Vătavu a fost aleasă noul președinte, însă validarea în instanță a mandatului este încă în așteptare. Până atunci, Ovidiu Grădinar, care urmează să se pensioneze anticipat, rămâne la conducerea organizației.

Între acuzații și dezmințiri, Teatrul „Sică Alexandrescu” pare din nou un butoi cu pulbere. Rămâne de văzut dacă administrația locală va opta pentru o schimbare de management sau va miza pe stabilitate, într-un moment în care scena brașoveană are nevoie, poate mai mult ca oricând, de echilibru și credibilitate.

Continue Reading

Cotidian

IAR Brașov, în Programul de înzestrare al Armatei, prin SAFE. În parteneriat cu Airbus Helicopters, fabrica brașoveană va fi implicată în montajul noului elicopter al Armatei Române

Published

on

IAR Brașov are mari șanse să fie parte din Programul de înzestrare al Armatei Române prin programul SAFE. Astfel, fabrica brașoveană, în parteneriat cu Airbus Helicopters și cu implicarea industriei aeronautice românești ar putea fi implicată în montajul general al elicopterului H 225, ce urmează să intre în dotarea Armatei Române. De asemenea, tot IAR ar urma să funcționeze un centru de mentenanță a acestui tip de aeronavă, dar și un centru de formare pentru piloți, personalul tehnic și personalul navigant.  

Demersurile în acest sens sunt destul de avansate și, dacă guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul, fabrica brașoveană va putea începe implementarea programului. De altfel, la finalul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Irineu Darău, a venit la Ghimbav pentru discuta detaliile implicării IAR în acest proiect. El a avut discuții atât cu managementul IAR Brașov, cât și cu specialișii, pentru a vedea care este situația actuală a fabricii și ce mai trebuie pus la punct pentru a se asigura trecerea de la Puma la H 225.

O adaptare din mers

„IAR Brașov a împlinirt 100 de ani de tradiție aeronaurtică la cel mai înalt nivel. Această tradiție merge mai derparte. Trecerea de la Puma la H 225 reprezintă un salt calitativ semnificativ, pentru că Armata Română va benefcia de o aeronavă multirol de ultimă generație, care mai are multe decenii până la finalizarea ciclului de viață. De asemenea, este benefic faptul că industria aeronautică românească va fi implicată pe orizontală în acest program. Este o adaptare din mers a industriei aeronautice românești, iar colaborarea noastră cu Airbus Helicopters oferă României posibilitatea de a deveni un jucător important în domeniul secutității aeronautice”, a declarat directorul IAR Brașov, Marian Rasaliu.

După guvernele României și Franței vor încheia parteneriatul și SAFE va fi funcțional, IAR Brașov va începe pregătirile pentru implicarea în proiectul noului elicopter. Astfel, fabrica va fi adaptată pentru noile cerințe, iar personalul va trece printr-un program de specializare.

„Din punct de vedere al resurse umane suntem pregătiți pentru acest salt calitativ. Ne bazăm pe experiența actualei echipe și sperăm să pregătim o nouă generație de specialiști. În acest sens avem o colaborare strânsă cu Universitatea Transilvania din Brașov, dar și cu Colegiul Transilvania din Brașov”, a mai spus directorul IAR Brașov.

12 elicoptere H 225 pentru Armata Română

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, prin Programul SAFE, România va achiziționa 12 elicoptere H225M, cu o valoare estimată de 852 milioane de euro.

Amintim că prin mecanismul SAFE, România a obținut suma de 16,6 miliarde de euro, țara noastră fiind a doua la nivel european în ceea ce privește suma alocată, după Polonia. Din cele 16,6 miliarde de euro, România va folosi 9,53 miliarde de euro (pentru 21 de programe de inzestrare a Armatei Române), 4,2 miliarde euro pentru construirea segmentelor din Autostrada „Moldovei” A7 Pașcani – Suceava – Siret și Autostrada „Unirii” A8 Moțca – Iași – Ungheni, iar suma de 2,8 miliarde de euro va fi folosită pentru achiziții pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții din zona de siguranță și securitate națională.

IAR Brașov pe profit în anul 2025

IAR Brașov este una dintre unitățile de top din industria de apărare românească, iar anul fiscal 2025 l-a încheiat pe profit. În prezent, printre altele, la această unitate este asigurată mentenanța aeronavelor Puma, principalul elicopter din dotarea Armatei Române.

Amintim că în ultimii ani a fost luată în calcul preluarea de către IAR Brașov a licenței pentru elicopterul H 215, însă demersurile nu au fost finalizate, după ce Armata Română a optat pentru modelul H 225M.

Continue Reading

Trending