Ramai la curent!

Investitii

Ministerul Transporturilor vine cu o nouă propunere pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei: Sens giratoriu suspendat de 132 milioane lei proiectat la Predeal

Publicat

in

Ministerul Transporturilor vrea să construiască un pasaj rutier, sub forma unui sens giratoriu suspendat, în Predeal, la intersecția DN 1 cu DN 73A, în județul Brașov. Scopul proiectului este fluidizarea traficului de pe Valea Prahovei, care reprezintă o provocare nerezolvată de ani de zile.

Valoarea investitiei este de 132,49 milioane lei inclusiv TVA. Durata de execuție a obiectivului este de 30 de luni.

”Pe tronsonul de drum cuprins între Comarnic și Predeal apar de multe ori aglomerări în trafic, în special la sfârșitul săptămânii când numărul turiștilor care aleg ca destinație turistică Valea Prahovei, este foarte mare. Efectele creşterii traficului au devenit vizibile prin reducerea timpilor de deplasare, producerea de ambuteiaje și accidente, acestea având ca și consecințe disconfortul participanţilor la trafic şi al locuitorilor, creşterea poluării fonice şi emisia de noxe în zona. Unul din punctele unde apar dese aglomerări în trafic este situat la intersecția DN 1 cu DN 73A”, se precizează într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

Amplasamentul propus al obiectivului de investiții este situat în județul Brașov, orașul Predeal, în proximitatea intersecției Drumului Național 1 cu Drumul Național 73A.

Pasajul rutier este propus pentru a transforma intersecția actuală a nivelului dintre DN1 și DN73A (spre Râșnov) într-o intersecție denivelată. Tipologia propusă pentru pasaj este un giratoriu suspendat, format din patru rampe care converg către un sens giratoriu suspendat. Sensul giratoriu suspendat va fi poziționat central față de intersecția actuală dintre DN1 și DN73A, în timp ce cele patru rampe, care primesc fluxurile de trafic direcționate, respectiv către Brașov, Râșnov și București, vor fi amenajate paralel cu DN1 și DN73A.

”Implementarea proiectului de realizare a unui pasaj rutier la intersecția DN 1 cu DN 73A va conduce la identificarea celor mai bune soluții tehnice necesare în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere, fapt ce corespunde obiectivului impus de Uniunea Europeană”, arată proiectul.

Obiectivul face parte din programul “Măsuri de sporire a capacității de circulație pe DN 1 Valea Prahovei, sectorul de drum Comarnic – Predeal” și este prevăzut în cadrul POIM 2014-2020. Strategia de realizare a pasajului rutier se încadrează în soluțiile tehnice în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere și îndeplinirea obiectivului impus în Strategia Națională de Siguranță Națională Rutieră pentru perioada 2016 – 2020.

Rampa 1 (București – Brașov): are o singură bandă de circulație, preia fluxul de autovehicule care vine dinspre București și merge către Brașov sau Râșnov. Aceasta pornește din DN1 și se racordează la sensul giratoriu suspendat.

Rampa 2 (Brașov – București): are o singură bandă de circulație, se desprinde din sensul giratoriu suspendat și se racordează în DN1. Aceasta preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Brașov sau Râșnov și se îndreaptă spre București.

Rampa 3 (București – Râșnov/Râșnov – București): are două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens de deplasare, și preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Râșnov și se deplasează spre București, respectiv spre Brașov. Aceasta pornește din DN73A și se racordează în sensul giratoriu suspendat.

Capacități:

  • sens giratoriu suspendat: lungime 220 m, lățime 13,15 m;
  • rampa 1 (București – Brașov): lungime 240 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 2 (Brașov – București): lungime: 287,00 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 3 (București – Râșnov / Râșnov – București): lungime 185,00 m, lățime 10,80 m;
  • rampa 4 (spre Brașov): lungime 160,00 m, lățime 6,30 m.

În zona Rampei 2, Drumul Mânăstirii nu va mai putea fi accesibil dinspre București, din cauza virajului periculos la stânga. Accesul pe strada Mânăstirii de pe DN1 (dinspre București) se va realiza prin lărgirea, pe partea dreapta, a DN1, pentru accesul pe Rampa 1 și strada Olăreasa, aceasta fiind conectată cu un drum nou, ce traversează Pârâul lui Vlad, ce va duce pe strada Mânăstirii. Pentru asigurarea scurgerii apelor, în această zonă se va realiza un podeț.

Podeț Olăreasa

Pentru eliminarea virajului la stânga din DN1 către Strada Mănăstirii este prevăzut un podeţ peste „Pârâul lui Vlad” care să asigure accesul auto către Strada Mănăstirii, respectiv Mănăstirea Predeal.

Structura de rezistență a podețului va fi realizată din elemente casetate prefabricate tip C2 din beton. Din cauza înălțimii mici a albiei pârâului, va fi necesară amenajarea acesteia pentru scurgerea apelor, fiind prevăzut în amonte trepte de cădere și în aval aripi de beton prefabricate.

Colectarea apelor pluviale de pe tablierele pasajelor și a sensului giratoriu suspendat se va realiza prin guri de scurgere amplasate la distanța de maxim 25 m una față de cealaltă, pe marginea părţii carosabile. Apa colectată în gurile de scurgere va fi evacuată prin tuburi PVC amplasate sub partea inferioară a tablierului și direcționată către sistemul de rigole existente ale drumului.

Suprafața de teren necesară execuției lucrărilor este compusă din proprietăți private, din proprietăți aflate în domeniul public al statului (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, Administrația Naționala Apele Romane și Compania Naționala de Căi ferate CFR-SA) și din domeniul public local al UAT Predeal, însumând o suprafață de 35.062 mp. Suprafața necesară de expropriat este 1.119 mp reprezentând proprietăți private.

Conform studiului de trafic elaborat în perioada de trafic intens au fost înregistrate aproximativ 15.891 vehicule echivalate/zi.

”Pentru fluidizarea traficului la intersecția DN1 cu DN 73A, este necesar sa se realizeze un pasaj rutier”, mai arată proiectul.

Principalul avantaj al realizării pasajului rutier este că va putea asigura o viteză crescută a traficului și fluidizarea acestuia, reducerea costurilor călătoriei, eliminarea ambuteiajelor, reducerea riscului de accidente, sporirea siguranței participanților la traficul auto, reducerea noxelor și a zgomotului din zonă.

Traseul drumului național DN1 care face legătura între București și Oradea străbate și Valea Prahovei, o zona de munte cu multe stațiuni frecventate de turiști atât iarna, cât și vara.

În prezent, reglementarea circulației la nivelul intersecției se face prin dirijare cu ajutorul indicatoarelor rutiere și a marcajelor rutiere longitudinale și transversale, DN 1 fiind drumul cu prioritate, în timp ce DN 73A este drumul fără prioritate. La decizia poliției rutiere, intersecția este uneori dirijată de agenți de poliție, atunci când condițiile de trafic impun acest lucru.

Punctul de conflict este generat de virajul la stânga al vehiculelor care doresc să intre din DN 1 pe DN 73A și vor să se deplaseze spre Râșnov. Această reglementare a priorităţilor în intersecţie fragmentează practic circulaţia rutieră pe DN1, afectând astfel fluenţa circulaţiei rutiere.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Primăria Codlea vrea să amenajeze peste 6 kilometri de piste pentru bicicliști. Lucrările vor începe după ce va fi aprobată finanțarea europeană

Publicat

in

Codlenii care aleg să se deplaseze în oraș cu bicicleta o vor putea face pe piste moderne. Pentru amenajarea acestora, Primăria Codlea a depus un dosar de finanțare europeană nerambursabilă prin Programul Regiunea Centru și așteaptă aprobarea cererii. De asemenea, pentru a câștiga timp, municipalitatea codleană a lansat o licitație cu o clauză suspensivă (contractul de lucrări va fi semnat după aprobarea finanțării europene), pentru amenajarea infrastructurii pentru bicicliști.

Primarul municipiului Codlea, Mihai Cîmpeanu a declarat că noua rețea de piste pentru bicicliști va asigura continuitatea și funcționalitatea traseelor velo, sustinând atât deplasările zilnice, cât și fluxurile de tranzit.

„Totodată, investiția contribuie la creșterea nivelului de siguranță rutieră, prin separarea fluxurilor de trafic și integrarea elementelor de semnalizare și siguranță, precum și la optimizarea utilizării spațiului urban”, a continuat primarul.

Pistele pentru bicicliști, delimitate de benzile pentru mașini

Prin acest proiect se vor amenaja nouă trasee pe cinci străzi, respectiv Hălchiului, Laterală, Crizantemelor, Nouă, Vulcanului. Lungimea totală a traseelor va avea 6.020,40 m și o suprafață de aproximativ 36.122,40 mp.  

Conform proiectului, pe unele dintre străzi se vor amenaja piste cu dublu sens, iar pe altele cu un singur sens, iar lățimea unei benzi pentru vehiculele pe două roți va avea 1,5 m.

Noile piste vor fi asfaltate și delimitată de partea carosabilă cu bordură de beton. De asemenea, pe strada Laterală se vor monta piese de mobilier urban, respectiv coșuri de gunoi, bănci și stâlpisori de iluminat fotovoltaici.  

Valoarea totală estimată a proiectului este de 9.481.160 lei, fără TVA, iar lucrărie de amenajare vor dura 12 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Citește mai departe

Investitii

FOTO. Pietonalul din Valea Cetății, modernizat cu fonduri europene de 40 de milioane de lei

Primăria Brașov a semnat un contract de peste 40 de milioane de lei pentru modernizarea pietonalului din Valea Cetății, proiect ce vizează transformarea zonei într-un spațiu verde și de relaxare.

Publicat

in

Primăria Brașov a semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea pietonalului din cartierul Valea Cetății, un proiect estimat la peste 40 de milioane de lei, realizat în proporție de 98% din fonduri europene.

Proiectul vizează transformarea actualei zone, considerată de autorități drept o „insulă de căldură”, într-un spațiu de recreere, cu mai multă vegetație, alei moderne și zone de relaxare. Printre intervențiile propuse se numără plantarea a aproximativ 80 de arbori, extinderea spațiilor verzi la aproape 6.000 de metri pătrați, amenajarea unor locuri de joacă și modernizarea infrastructurii pietonale.

După cum se arată în comunicatul de presă transmis de Primăria municipiului Brașov, în proiect sunt incluse și „sistematizarea cotelor terenului; realizarea de palisade decorative cu rol de spații de odihnă; traseu de rampe pentru accesibilizarea persoanelor cu dizabilități și pentru mobilitate alternativă (biciclete, role etc.); montarea de coșuri selective; iluminat cu stâlpi ornamentali și LED; realizarea de spații verzi cu gazon rola, arbori și arbuști adaptați zonei; fântână de pardoseală cu jocuri de lumini și sunet; sistem automatizat de irigații; modernizarea colectării apelor pluviale; marcaje tactile pentru nevăzători”

„Sistemul de iluminat va fi modernizat prin înlocuirea stâlpilor și cablurilor. Sistemul de drenaj va fi îmbunătățit prin rigole și cămine existente refolosite și noi. Se vor executa lucrări de decopertare și demolare a elementelor existente. Jardinierele și șezuturile vor fi realizate din beton finisat, iar cele păstrate vor fi placate cu lemn de Garapa. Pardoselile vor fi realizate din tartan (1290mp), plută (1620 mp) și piatră drenantă (11.155mp), pe placa de beton existentă, în culori neutre. Se vor asigura pante minime de 1% pentru evacuarea apelor. Se va implementa un sistem automatizat de irigații (panou comandă, electrovalve, aspersoare, senzor ploaie). Zona fântânii va avea pardoseală rezistentă la îngheț, antiderapantă și drenantă.

Amenajarea peisagistică prevede extinderea spațiilor verzi la 5.921 mp, realizarea de jardiniere mari și plantări suplimentare, fără tăieri de arbori existenți. Se va instala sistem de supraveghere video. Mobilierul urban va fi din lemn de Garapa (minim 19 mm). Vor fi amenajate 5 locuri de joacă tematice și unul central complex (bufniță)”, detaliază comunicatul de presă.

Imagini din proiect (sursa: PMBV)

„Este un proiect important pentru Brașov, atât din punct de vedere economic și financiar, cât și pentru comunitatea din cartierul Răcădău. Obiectivul principal este transformarea completă a pietonalului, care în prezent se află într-o stare cunoscută de toți locuitorii, într-un spațiu modern și atractiv”, a declarat George Scripcaru.

Lucrările vor dura aproximativ 9 luni

Potrivit administrației locale, lucrările ar urma să înceapă după finalizarea procedurilor de achiziție și să dureze aproximativ nouă luni. În prima etapă, vor fi realizate lucrări de demolare și pregătire a terenului, urmând apoi amenajările propriu-zise, inclusiv sisteme de drenaj pentru apa pluvială și iluminat modern.

Arhitectul proiectului, Lucian Păltânea, a subliniat că soluțiile propuse includ materiale naturale și sisteme care permit infiltrarea apei în sol, contribuind la reducerea presiunii asupra rețelelor pluviale și la creșterea confortului urban.

„Putem vedea chiar și astăzi ce se întâmplă cu apa și condițiile meteo care sunt din ce în ce mai vitrege. Prin acest proiect, pardoselile vor fi drenate, lăsând apa să se scurgă direct în sol, și nu vor pune o presiune suplimentară pe sistemul pluvial al orașului Brașov. De asemenea, este mult mai mult verde. Pardoselile sunt moi, față de pardoselile din granit, care erau foarte dure, lucru care ne aduce puncte în plus și în ceea ce privește accesibilitatea persoanelor cu dizabilități, și pentru joaca copiilor, care vor fi mult mai în siguranță cu aceste pardoseli inovatoare. Chiar rampele propuse, care respectă normativele care au rămas din vechiul proiect, sunt legate între ele de o pardoseală din plută, care este negativă din punctul de vedere al emisiilor de carbon pentru fiecare metru pătrat pe care îl punem. Proiectul a suferit modificări și îmbunătățiri de-a lungul timpului și de asta mă bucur că acum am găsit o deschidere foarte mare la Primăria Brașov și am putut să continuăm îmbunătățirea. Zic eu că printr-o soluție tehnică simplă am îmbunătățit radical”, preciza arh. Lucian Păltânea, în momentul prezentării publice a proiectului.

Proiectul este finanțat prin Programul Regional Centru 2021–2027 și face parte dintr-o serie mai amplă de inițiative de regenerare urbană derulate la nivelul municipiului.

Citește mai departe

Investitii

Investiție europeană de aproape 3,8 milioane lei pentru pacienții cardiaci critici din Brașov: echipamente moderne la Spitalul Județean

Consiliul Județean Brașov investește aproape 3,8 milioane de lei, majoritar din fonduri europene, pentru dotarea secției de cardiologie critică a Spitalului Județean.

Publicat

in

Consiliul Județean din Brașov a semnat un nou contract de finanțare europeană pentru modernizarea serviciilor medicale dedicate pacienților în stare critică. Proiectul, numit „Șansă pentru inimile pacienților cardiaci critici”, vizează dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov.

Contractul, semnat la începutul acestei săptămâni de președintele CJ Brașov, Adrian-Ioan Veștea, cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, are o valoare totală de aproape 3,8 milioane de lei. Finanțarea este asigurată în proporție de 98% din fonduri nerambursabile, diferența fiind acoperită din bugetul județean.

Proiectul, care se va derula pe o perioadă de 20 de luni, presupune achiziția unor echipamente medicale esențiale, printre care un sistem ECMO pentru oxigenare extracorporală, un ecocardiograf de înaltă performanță și unul portabil. Aceste dotări vor permite intervenții rapide și tratamente avansate pentru pacienții cu afecțiuni cardiace severe.

Inițiativa face parte dintr-o serie mai amplă de investiții în sistemul sanitar brașovean, după alte proiecte dedicate pacienților oncologici și celor cu accident vascular cerebral. Autoritățile județene mizează pe aceste fonduri europene pentru a crește calitatea actului medical și șansele de supraviețuire ale pacienților critici.

Citește mai departe

Trending