Ramai la curent!

Investitii

Ministerul Transporturilor vine cu o nouă propunere pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei: Sens giratoriu suspendat de 132 milioane lei proiectat la Predeal

Publicat

in

Ministerul Transporturilor vrea să construiască un pasaj rutier, sub forma unui sens giratoriu suspendat, în Predeal, la intersecția DN 1 cu DN 73A, în județul Brașov. Scopul proiectului este fluidizarea traficului de pe Valea Prahovei, care reprezintă o provocare nerezolvată de ani de zile.

Valoarea investitiei este de 132,49 milioane lei inclusiv TVA. Durata de execuție a obiectivului este de 30 de luni.

”Pe tronsonul de drum cuprins între Comarnic și Predeal apar de multe ori aglomerări în trafic, în special la sfârșitul săptămânii când numărul turiștilor care aleg ca destinație turistică Valea Prahovei, este foarte mare. Efectele creşterii traficului au devenit vizibile prin reducerea timpilor de deplasare, producerea de ambuteiaje și accidente, acestea având ca și consecințe disconfortul participanţilor la trafic şi al locuitorilor, creşterea poluării fonice şi emisia de noxe în zona. Unul din punctele unde apar dese aglomerări în trafic este situat la intersecția DN 1 cu DN 73A”, se precizează într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

Amplasamentul propus al obiectivului de investiții este situat în județul Brașov, orașul Predeal, în proximitatea intersecției Drumului Național 1 cu Drumul Național 73A.

Pasajul rutier este propus pentru a transforma intersecția actuală a nivelului dintre DN1 și DN73A (spre Râșnov) într-o intersecție denivelată. Tipologia propusă pentru pasaj este un giratoriu suspendat, format din patru rampe care converg către un sens giratoriu suspendat. Sensul giratoriu suspendat va fi poziționat central față de intersecția actuală dintre DN1 și DN73A, în timp ce cele patru rampe, care primesc fluxurile de trafic direcționate, respectiv către Brașov, Râșnov și București, vor fi amenajate paralel cu DN1 și DN73A.

”Implementarea proiectului de realizare a unui pasaj rutier la intersecția DN 1 cu DN 73A va conduce la identificarea celor mai bune soluții tehnice necesare în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere, fapt ce corespunde obiectivului impus de Uniunea Europeană”, arată proiectul.

Obiectivul face parte din programul “Măsuri de sporire a capacității de circulație pe DN 1 Valea Prahovei, sectorul de drum Comarnic – Predeal” și este prevăzut în cadrul POIM 2014-2020. Strategia de realizare a pasajului rutier se încadrează în soluțiile tehnice în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere și îndeplinirea obiectivului impus în Strategia Națională de Siguranță Națională Rutieră pentru perioada 2016 – 2020.

Rampa 1 (București – Brașov): are o singură bandă de circulație, preia fluxul de autovehicule care vine dinspre București și merge către Brașov sau Râșnov. Aceasta pornește din DN1 și se racordează la sensul giratoriu suspendat.

Rampa 2 (Brașov – București): are o singură bandă de circulație, se desprinde din sensul giratoriu suspendat și se racordează în DN1. Aceasta preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Brașov sau Râșnov și se îndreaptă spre București.

Rampa 3 (București – Râșnov/Râșnov – București): are două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens de deplasare, și preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Râșnov și se deplasează spre București, respectiv spre Brașov. Aceasta pornește din DN73A și se racordează în sensul giratoriu suspendat.

Capacități:

  • sens giratoriu suspendat: lungime 220 m, lățime 13,15 m;
  • rampa 1 (București – Brașov): lungime 240 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 2 (Brașov – București): lungime: 287,00 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 3 (București – Râșnov / Râșnov – București): lungime 185,00 m, lățime 10,80 m;
  • rampa 4 (spre Brașov): lungime 160,00 m, lățime 6,30 m.

În zona Rampei 2, Drumul Mânăstirii nu va mai putea fi accesibil dinspre București, din cauza virajului periculos la stânga. Accesul pe strada Mânăstirii de pe DN1 (dinspre București) se va realiza prin lărgirea, pe partea dreapta, a DN1, pentru accesul pe Rampa 1 și strada Olăreasa, aceasta fiind conectată cu un drum nou, ce traversează Pârâul lui Vlad, ce va duce pe strada Mânăstirii. Pentru asigurarea scurgerii apelor, în această zonă se va realiza un podeț.

Podeț Olăreasa

Pentru eliminarea virajului la stânga din DN1 către Strada Mănăstirii este prevăzut un podeţ peste „Pârâul lui Vlad” care să asigure accesul auto către Strada Mănăstirii, respectiv Mănăstirea Predeal.

Structura de rezistență a podețului va fi realizată din elemente casetate prefabricate tip C2 din beton. Din cauza înălțimii mici a albiei pârâului, va fi necesară amenajarea acesteia pentru scurgerea apelor, fiind prevăzut în amonte trepte de cădere și în aval aripi de beton prefabricate.

Colectarea apelor pluviale de pe tablierele pasajelor și a sensului giratoriu suspendat se va realiza prin guri de scurgere amplasate la distanța de maxim 25 m una față de cealaltă, pe marginea părţii carosabile. Apa colectată în gurile de scurgere va fi evacuată prin tuburi PVC amplasate sub partea inferioară a tablierului și direcționată către sistemul de rigole existente ale drumului.

Suprafața de teren necesară execuției lucrărilor este compusă din proprietăți private, din proprietăți aflate în domeniul public al statului (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, Administrația Naționala Apele Romane și Compania Naționala de Căi ferate CFR-SA) și din domeniul public local al UAT Predeal, însumând o suprafață de 35.062 mp. Suprafața necesară de expropriat este 1.119 mp reprezentând proprietăți private.

Conform studiului de trafic elaborat în perioada de trafic intens au fost înregistrate aproximativ 15.891 vehicule echivalate/zi.

”Pentru fluidizarea traficului la intersecția DN1 cu DN 73A, este necesar sa se realizeze un pasaj rutier”, mai arată proiectul.

Principalul avantaj al realizării pasajului rutier este că va putea asigura o viteză crescută a traficului și fluidizarea acestuia, reducerea costurilor călătoriei, eliminarea ambuteiajelor, reducerea riscului de accidente, sporirea siguranței participanților la traficul auto, reducerea noxelor și a zgomotului din zonă.

Traseul drumului național DN1 care face legătura între București și Oradea străbate și Valea Prahovei, o zona de munte cu multe stațiuni frecventate de turiști atât iarna, cât și vara.

În prezent, reglementarea circulației la nivelul intersecției se face prin dirijare cu ajutorul indicatoarelor rutiere și a marcajelor rutiere longitudinale și transversale, DN 1 fiind drumul cu prioritate, în timp ce DN 73A este drumul fără prioritate. La decizia poliției rutiere, intersecția este uneori dirijată de agenți de poliție, atunci când condițiile de trafic impun acest lucru.

Punctul de conflict este generat de virajul la stânga al vehiculelor care doresc să intre din DN 1 pe DN 73A și vor să se deplaseze spre Râșnov. Această reglementare a priorităţilor în intersecţie fragmentează practic circulaţia rutieră pe DN1, afectând astfel fluenţa circulaţiei rutiere.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Consultanță de peste 200.000 de lei pentru găsirea unor soluții de modernizare a fântânilor arteziene din Brașov. Pe listă este și cea din Piața Sfatului

Publicat

in

Municipalitatea brașoveană are în plan să modernizeze fântânile arteziene din oraș. Un prim pas în acest plan este contractarea unui consultant care să le evalueze să să propună soluții tehnice pentru modernizaea lor. Pentru aceste servicii, municipalitatea brașoveană este dispusă să plătească 206.612 lei, fără TVA, dar a primit o ofertă în valoare de 250.000 de lei, fără TVA.

Amplasamentele care fac obiectul contractului de consultanță se află în Parcul Trandafirilor, Pietonal Valea Cetății, Casa Armatei Rudolf, Piaţa Sfatului, Intersecție str. Toamnei – str. Zizinului, Parc Ursu Valea Cetății, Scuar Astra Uranus, B-dul 15 Noiembrie Patria, Parcul Tractorul, B-dul 15 Noiembrie Registrul Comerțului, B-dul Victoriei – Rapid, Parcul N. Titulescu, Lac Noua, Lac Poiana Braşov, sensuri giratorii unde sunt rețele de utilități.

Sisteme de pulverizare a apei, în mai multe zone ale orașului

În caietul de sarcini aferent achiziției se arată că achiziția serviciilor de consultanță este necesară pentru inventarierea şi evaluarea stării de funcționare a fântânilor existente, dar şi a locațiilor în care pot fi amenajate sisteme de pulverizare a apei sau de asigurare a oxigenării apelor stătătoare.

De asemenea, consultantul va trebui să identifice soluțiile tehnice și să estimeze costurile necesare asigurării unor sisteme moderne din punct de vedere arhitectural, dar și din punct de vedere al eficienței energetice și a costurilor de funcționare.

În documentul amintit se mai arată că documentațiile tehnice care fac obiectul contractului trebuie predate în termen de 90 de zile de la data emiterii ordinului de începere a serviciilor, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2026.

Fântâna de la Rapid, din nou pe listă

Un aspect interesant al acestei achiziții este prezența pe lista obiectivelor ce sunt luate în calcul pentru modernizare a fântânii de la Rapid, care a fost umplută de mai bine de un an cu pietriș, după ce locuitorii din zonă reclamau că aceasta era folosită pe post de piscină de către oamenii străzii. De altfel, această fântână este și pe lista artezienelor ce trebuie întreținute în acest an.

Citește mai departe

Investitii

Unul dintre cele mai aglomerate drumuri din zona Brașovului intră în faza de proiectare. Se pregătește lărgirea DJ103A spre Tărlungeni

Asociația de Transport Brașov a început demersurile pentru lărgirea DJ103A dintre Brașov și Tărlungeni. Proiectul prevede patru benzi de circulație, pasaj denivelat la centură, piste pentru biciclete și măsuri pentru prioritizarea transportului public. Investiția ar putea ajunge la 40 de milioane de euro.

Publicat

in

Asociația de Transport Brașov a început demersurile pentru unul dintre cele mai importante proiecte rutiere din zona metropolitană: lărgirea drumului județean DJ103A între Brașov și Tărlungeni. Deocamdată, proiectul se află în faza pregătirii studiului de fezabilitate.

Orele de vârf, un calvar pentru circulația dintre Tărlungeni și Brașov

Asociația a lansat o consultare de piață pentru a afla cât va costa realizarea documentației tehnice necesare investiției. Inițiativa vine în contextul în care circulația între Brașov și Tărlungeni este afectată de traficul intens de la orele de vârf, ceea ce se reflectă inclusiv în întârzierile autobuzelor de transportul public metropolitan. Uneori, acestea acumulează întârzieri chiar de până la 30-40 de minute, în timp ce coloanele de mașini se întind frecvent pe mai mult de un kilometru în zona intersecției cu Varianta Ocolitoare a Brașovului.

Acest discumfort vine pe fondul dezvoltării rezidențiale din ultimii ani, în zona cartierului izvor, de la intrarea în Tărlungeni.

Ce include Studiul de Fezabilitate pentru DJ103A

DJ103A reprezintă principala legătură rutieră dintre cartierul Izvor din comuna Tărlungeni și municipiul Brașov, traversând și teritoriul administrativ al municipiului Săcele. Potrivit reprezentanților Asociației de Transport Brașov, studiul de fezabilitate va analiza o modernizare amplă a acestui coridor rutier.

„Studiul de fezabilitate va include obligatoriu următoarele: lărgire la 2 benzi de circulație pe sens pe întreaga lungime (aproximativ 8 km); pasaj rutier denivelat la intersecția DJ103A cu Varianta Ocolitoare a municipiului Brașov; soluție de racordare a cartierului Izvor la DJ103A; piste pentru biciclete pe întreaga lungime; măsuri / amenajări pentru prioritizarea transportului public metropolitan. De asemenea, documentația tehnică va include optimizarea intersecție între străzile Zizinului și Timișul Sec. Proiectul de lărgire este inclus în lista proiectelor prioritare din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Brașov și Zona Metropolitană Brașov. Investiția urmează să se realizeze în baza parteneriatului încheiat între Asociația de Transport Brașov, Consiliul Județean Brașov, municipiul Brașov, municipiul Săcele și Comuna Tărlungeni”, au precizat reprezentanții Asociației de Transport Metropolitan Brașov.

Finanțarea viitoarei investiția nu a fost încă stabilită. Șantierul, la câțiva ani distanță

Deși proiectul este inclus în lista investițiilor prioritare pentru zona metropolitană, sursa de finanțare nu este stabilită încă. Potrivit reprezentanților asociației, sunt analizate două variante: Programul Național „Anghel Saligny”, în cazul în care acesta va fi relansat, sau Programul Regiunea Centru, prin care pot fi accesate fonduri europene.

Până la începerea efectivă a lucrărilor, autoritățile trebuie să finalizeze studiul de fezabilitate, proiectarea și procedurile de finanțare, ceea ce înseamnă că șantierul este încă la câțiva ani distanță.

Citește mai departe

Investitii

Primăria Brașov analizează instalarea unor baterii pentru energia produsă la parcul fotovoltaic din Stupini. Investiția inițială este deocamdată întârziată

Primăria Brașov a contractat un studiu de fezabilitate pentru instalarea unor baterii de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic din Stupini. În paralel, proiectul centralei, care trebuia finalizat încă din 2024, se apropie de etapa testelor tehnice.

Publicat

in

Primăria Brașov analizează posibilitatea de a instala baterii pentru stocarea energiei produse de viitorul parc fotovoltaic din Stupini. Această investiție ar permite utilizarea mai eficientă a electricității generate de centrală și ar reduce presiunea asupra rețelei energetice în perioadele de producție ridicată. Deocamdată, proiectul bateriilor de stocare se află într-o fază preliminară.

Municipalitatea a contractat servicii de consultanță pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care să stabilească dacă investiția în baterii este oportună și care ar fi costurile implementării. Contractul pentru elaborarea documentației are o valoare de 140.000 de lei, la care se adaugă TVA.

Energia produsă la Stupini ar putea fi stocată în baterii

În ultimii ani, sistemele de stocare a energiei au devenit o componentă importantă a proiectelor bazate pe surse regenerabile. Bateriile permit acumularea energiei produse în perioadele cu consum redus și utilizarea acesteia atunci când cererea crește. Soluția este promovată tot mai frecvent la nivel european, în contextul în care producția mare de energie solară poate genera dezechilibre în rețelele electrice, mai ales în zilele cu radiație solară intensă.

Prin studiul de fezabilitate comandat acum, Primăria Brașov încearcă să determine dacă o astfel de investiție poate fi integrată în proiectul centralei fotovoltaice de la Stupini și care ar fi beneficiile economice ale acesteia.

Parcul fotovoltaic trebuia finalizat anul trecut

Analiza privind instalarea bateriilor vine în timp ce proiectul centralei fotovoltaice înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul stabilit inițial. Primăria Brașov a obținut în 2023 finanțare europeană pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de aproape 20 MW, fără sisteme de stocare a energiei.

Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în decembrie 2023, valoarea investiției fiind de peste 75 de milioane de lei fără TVA. Din această sumă, aproximativ 40,4 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Conform documentelor contractuale, implementarea proiectului trebuia să dureze 120 de zile, dintre care 30 de zile pentru proiectare și 90 de zile pentru execuția lucrărilor. În aceste condiții, centrala ar fi trebuit să fie finalizată și pusă în funcțiune încă din 2024.

Termenele inițiale nu au fost respectate de constructor, (asocierea condusă de Synergy Construct SRL), astfel că și punerea în funcțiune a centralei a fost amânată.

Pentru a evita pierderea finanțării europene, municipalitatea a fost nevoită să prelungească perioada de implementare a proiectului printr-un act adițional semnat în noiembrie 2025.

Potrivit administrației locale, centrala fotovoltaică se apropie acum de etapa testelor tehnice, care ar urma să înceapă în perioada următoare.

O nouă investiție, după finalizarea centralei

Dacă studiul de fezabilitate va demonstra că soluția este rentabilă, Primăria Brașov va trebui să identifice sursa de finanțare pentru achiziția și instalarea sistemelor de stocare. Costul unei astfel de investiții nu este cunoscut deocamdată, acesta urmând să fie stabilit prin documentația aflată acum în elaborare.

Citește mai departe

Trending