Connect with us

Investitii

Ministerul Transporturilor vine cu o nouă propunere pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei: Sens giratoriu suspendat de 132 milioane lei proiectat la Predeal

Published

on

Ministerul Transporturilor vrea să construiască un pasaj rutier, sub forma unui sens giratoriu suspendat, în Predeal, la intersecția DN 1 cu DN 73A, în județul Brașov. Scopul proiectului este fluidizarea traficului de pe Valea Prahovei, care reprezintă o provocare nerezolvată de ani de zile.

Valoarea investitiei este de 132,49 milioane lei inclusiv TVA. Durata de execuție a obiectivului este de 30 de luni.

”Pe tronsonul de drum cuprins între Comarnic și Predeal apar de multe ori aglomerări în trafic, în special la sfârșitul săptămânii când numărul turiștilor care aleg ca destinație turistică Valea Prahovei, este foarte mare. Efectele creşterii traficului au devenit vizibile prin reducerea timpilor de deplasare, producerea de ambuteiaje și accidente, acestea având ca și consecințe disconfortul participanţilor la trafic şi al locuitorilor, creşterea poluării fonice şi emisia de noxe în zona. Unul din punctele unde apar dese aglomerări în trafic este situat la intersecția DN 1 cu DN 73A”, se precizează într-un proiect de Hotărâre de Guvern.

Amplasamentul propus al obiectivului de investiții este situat în județul Brașov, orașul Predeal, în proximitatea intersecției Drumului Național 1 cu Drumul Național 73A.

Pasajul rutier este propus pentru a transforma intersecția actuală a nivelului dintre DN1 și DN73A (spre Râșnov) într-o intersecție denivelată. Tipologia propusă pentru pasaj este un giratoriu suspendat, format din patru rampe care converg către un sens giratoriu suspendat. Sensul giratoriu suspendat va fi poziționat central față de intersecția actuală dintre DN1 și DN73A, în timp ce cele patru rampe, care primesc fluxurile de trafic direcționate, respectiv către Brașov, Râșnov și București, vor fi amenajate paralel cu DN1 și DN73A.

”Implementarea proiectului de realizare a unui pasaj rutier la intersecția DN 1 cu DN 73A va conduce la identificarea celor mai bune soluții tehnice necesare în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere, fapt ce corespunde obiectivului impus de Uniunea Europeană”, arată proiectul.

Obiectivul face parte din programul “Măsuri de sporire a capacității de circulație pe DN 1 Valea Prahovei, sectorul de drum Comarnic – Predeal” și este prevăzut în cadrul POIM 2014-2020. Strategia de realizare a pasajului rutier se încadrează în soluțiile tehnice în vederea creșterii gradului de siguranță rutieră și implicit scăderea numărului accidentelor rutiere și îndeplinirea obiectivului impus în Strategia Națională de Siguranță Națională Rutieră pentru perioada 2016 – 2020.

Rampa 1 (București – Brașov): are o singură bandă de circulație, preia fluxul de autovehicule care vine dinspre București și merge către Brașov sau Râșnov. Aceasta pornește din DN1 și se racordează la sensul giratoriu suspendat.

Rampa 2 (Brașov – București): are o singură bandă de circulație, se desprinde din sensul giratoriu suspendat și se racordează în DN1. Aceasta preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Brașov sau Râșnov și se îndreaptă spre București.

Rampa 3 (București – Râșnov/Râșnov – București): are două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens de deplasare, și preia fluxul de autovehicule care vine dinspre Râșnov și se deplasează spre București, respectiv spre Brașov. Aceasta pornește din DN73A și se racordează în sensul giratoriu suspendat.

Capacități:

  • sens giratoriu suspendat: lungime 220 m, lățime 13,15 m;
  • rampa 1 (București – Brașov): lungime 240 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 2 (Brașov – București): lungime: 287,00 m, lățime 6,30 m;
  • rampa 3 (București – Râșnov / Râșnov – București): lungime 185,00 m, lățime 10,80 m;
  • rampa 4 (spre Brașov): lungime 160,00 m, lățime 6,30 m.

În zona Rampei 2, Drumul Mânăstirii nu va mai putea fi accesibil dinspre București, din cauza virajului periculos la stânga. Accesul pe strada Mânăstirii de pe DN1 (dinspre București) se va realiza prin lărgirea, pe partea dreapta, a DN1, pentru accesul pe Rampa 1 și strada Olăreasa, aceasta fiind conectată cu un drum nou, ce traversează Pârâul lui Vlad, ce va duce pe strada Mânăstirii. Pentru asigurarea scurgerii apelor, în această zonă se va realiza un podeț.

Podeț Olăreasa

Pentru eliminarea virajului la stânga din DN1 către Strada Mănăstirii este prevăzut un podeţ peste „Pârâul lui Vlad” care să asigure accesul auto către Strada Mănăstirii, respectiv Mănăstirea Predeal.

Structura de rezistență a podețului va fi realizată din elemente casetate prefabricate tip C2 din beton. Din cauza înălțimii mici a albiei pârâului, va fi necesară amenajarea acesteia pentru scurgerea apelor, fiind prevăzut în amonte trepte de cădere și în aval aripi de beton prefabricate.

Colectarea apelor pluviale de pe tablierele pasajelor și a sensului giratoriu suspendat se va realiza prin guri de scurgere amplasate la distanța de maxim 25 m una față de cealaltă, pe marginea părţii carosabile. Apa colectată în gurile de scurgere va fi evacuată prin tuburi PVC amplasate sub partea inferioară a tablierului și direcționată către sistemul de rigole existente ale drumului.

Suprafața de teren necesară execuției lucrărilor este compusă din proprietăți private, din proprietăți aflate în domeniul public al statului (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii, Administrația Naționala Apele Romane și Compania Naționala de Căi ferate CFR-SA) și din domeniul public local al UAT Predeal, însumând o suprafață de 35.062 mp. Suprafața necesară de expropriat este 1.119 mp reprezentând proprietăți private.

Conform studiului de trafic elaborat în perioada de trafic intens au fost înregistrate aproximativ 15.891 vehicule echivalate/zi.

”Pentru fluidizarea traficului la intersecția DN1 cu DN 73A, este necesar sa se realizeze un pasaj rutier”, mai arată proiectul.

Principalul avantaj al realizării pasajului rutier este că va putea asigura o viteză crescută a traficului și fluidizarea acestuia, reducerea costurilor călătoriei, eliminarea ambuteiajelor, reducerea riscului de accidente, sporirea siguranței participanților la traficul auto, reducerea noxelor și a zgomotului din zonă.

Traseul drumului național DN1 care face legătura între București și Oradea străbate și Valea Prahovei, o zona de munte cu multe stațiuni frecventate de turiști atât iarna, cât și vara.

În prezent, reglementarea circulației la nivelul intersecției se face prin dirijare cu ajutorul indicatoarelor rutiere și a marcajelor rutiere longitudinale și transversale, DN 1 fiind drumul cu prioritate, în timp ce DN 73A este drumul fără prioritate. La decizia poliției rutiere, intersecția este uneori dirijată de agenți de poliție, atunci când condițiile de trafic impun acest lucru.

Punctul de conflict este generat de virajul la stânga al vehiculelor care doresc să intre din DN 1 pe DN 73A și vor să se deplaseze spre Râșnov. Această reglementare a priorităţilor în intersecţie fragmentează practic circulaţia rutieră pe DN1, afectând astfel fluenţa circulaţiei rutiere.

 
Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Investitii

VIDEO. Investiții majore în infrastructura de apă și canalizare din Ghimbav și Codlea: peste 27 de milioane de lei pentru străzi, stații de pompare și rețele moderne. Vezi lista străzilor incluse în proiect

Published

on

Locuitorii din Ghimbav și Codlea vor beneficia, începând de luna viitoare, de unele dintre cele mai importante investiții în infrastructura publică din ultimii ani. Compania Apa Brașov S.A. a semnat, la finalul lunii ianuarie 2026, contractul de lucrări pentru extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din cele două localități, în cadrul unui proiect regional cu finanțare europeană.

Este vorba despre Contractul de lucrări BV-CL-R09 – „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în UAT-urile Ghimbav și Codlea”, parte a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Brașov/Regiunea Centru – etapa II”, co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027. Valoarea contractului se ridică la 27.726.408,78 lei (fără TVA), iar lucrările vor fi executate de Asocierea S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L. – S.C. VALDEK IMPEX S.R.L., lider de asociere fiind S.C. AG SERV CONSTRUCT S.R.L.

Durata de execuție este de 18 luni, ordinul de începere urmând să fie emis în luna februarie 2026. Lucrările se desfășoară în baza Autorizației de Construire nr. 119/15.09.2025, emisă de Consiliul Județean Brașov, așa cum a precizat purtătorul de cuvânt al Companiei Apa, Alina Bălătescu.

Alina Bălătescu – purtător de cuvânt SC Compania Apa SA Brașov

Ce lucrări sunt prevăzute în Ghimbav:

În Ghimbav, investițiile vizează 11 străzi (foto jos): Pieței, Avram Iancu, Ștefan cel Mare, Făgărașului, Lungă, Nucului, Gării, Unirii, Progresului, Morii și Victoriei.

Proiectul prevede:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei pe aproximativ 5,3 kilometri;
  • reabilitarea rețelei de canalizare pe circa 1 kilometru;
  • construirea unei instalații automate de stocare, dozare și pompare pentru dezinfecția apei;
  • realizarea unei stații de pompare a apelor uzate;
  • reabilitarea castelului de apă din localitate.

Ionel Fliundra – primarul orașului Ghimbav

Investiții ample și în Codlea

În Codlea, lucrările vor fi realizate pe nu mai puțin de 29 de străzi, printre care: Lungă, Ion Creangă, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, Avram Iancu, Constituției, Horia, Cloșca, Crișan, Unirii, Pieței și 15 Noiembrie.

Aici sunt prevăzute:

  • reabilitarea și extinderea rețelei de apă pe o lungime de aproximativ 7,3 kilometri;
  • modernizarea rețelei de canalizare pe circa 2,3 kilometri;
  • construirea a două stații de pompare a apelor uzate.

Ștefan Ciolan – viceprimar mun. Codlea

Impact direct asupra calității vieții și dezvoltării zonei

Proiectul va contribui la creșterea calității vieții pentru mii de locuitori, la protejarea mediului și la susținerea dezvoltării economice locale, în acord cu directivele europene și angajamentele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Continue Reading

Investitii

Reabilitarea Corpului B de la Spitalul „Mârzescu” intră într-o nouă etapă, după ce Fundația Metropolis s-a retras din proiect. Investiția de peste 60 de milioane de lei promisă de Consiliul Județean Brașov, în analiză pentru finanțare guvernamentală

Published

on

Consiliul Județean Brașov continuă demersurile administrative pentru reabilitarea și modernizarea Corpului B Mârzescu, clădire în care funcționează secții ale Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov și ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Anunțul vine după ce Fundația Metropolis și actorul Codin Maticiuc au renunțat ieri la acest proiect, pentru a lăsa Consiliului Județean prioritate într-o investiție care vizează întreaga clădire.

După ce, în 2023, Județul Brașov a obținut certificarea dreptului de proprietate asupra imobilului, autoritatea județeană a alocat fondurile necesare pentru întocmirea documentațiilor tehnice în vederea realizării lucrărilor de consolidare, modificare structurală și reabilitare a clădirii.

Indicatorii tehnico-economici, aprobați în plenul CJ Brașov

După o primă procedură de achiziție anulată în 2024 din lipsă de ofertanți, demersul a fost reluat și finalizat, firma câștigătoare elaborând documentația DALI, avizată favorabil în Comisia Tehnico-Economică a Consiliului Județean Brașov, în data de 16 decembrie 2025.

Indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Consolidare, modificare, reabilitare, reparare Corp B Mârzescu; extindere ieșire de urgență” au fost aprobați în ședința CJ Brașov din 29 ianuarie.

Conform documentației, valoarea totală a investiției este de 60.172.217,65 lei (cu TVA), din care lucrările de construcții-montaj sunt estimate la 43.319.681,02 lei (cu TVA); durata de implementare este de 24 de luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

Clădire încadrată în risc seismic II. CJ Brașov solicită finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Expertiza tehnică realizată în cadrul documentației DALI arată că imobilul este încadrat în clasa de risc seismic II. În acest context, Consiliul Județean Brașov a inițiat procedurile pentru accesarea unei finanțări guvernamentale, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS), Subprogramul destinat clădirilor de interes și utilitate publică.

Documentația a fost deja încărcată în platforma programului și înregistrată cu nr. CCRS-4359/02.02.2026, aflându-se în prezent în etapa de analiză a eligibilității.

Imobil cu funcțiuni medicale esențiale pentru județ

Clădirea Corp B Mârzescu se află în domeniul public al Județului Brașov și este administrată de: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov (demisol și etaj II) și de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (parter și etaj I).

Construit în perioada interbelică, imobilul a funcționat inițial ca pavilion al Spitalului Județean. După preluarea administrării spitalelor publice de către CJ Brașov, în anul 2010, autoritatea județeană a asigurat finanțarea atât pentru funcționare, cât și pentru dezvoltare, în funcție de solicitările venite din partea managementului unităților sanitare.

Continue Reading

Trending