Dumitru-Dorin Simion Prunariu s-a născut la 27 septembrie 1952, la Braşov. La vârsta de 28 de ani, a devenit primul şi singurul cosmonaut român, după ce a zburat la bordul Soiuz 40 până la complexul orbital Saliut 6 într-o misiune cosmică ce a durat aproximativ 8 zile. La Brașov, este cetățean de onoare al municipiului, are o casă memorială în Noua, iar anul trecut, a fost primit la Aula Universității Transilvania, pentru a relata cum a fost primul zbor al unui român în spațiu, la împlinirea a 40 de ani de la evenimentul din 1981. (Detalii AICI).
Absolvent al actualului Colegiu de Informatică ”Grigore Moisil”
Dumitru Prumariu a urmat cursurile Liceului de Cultură Generală nr. 4, actualul Colegiu de Informatică , potrivit http://www.aero.pub.ro/. A absolvit Facultatea de Aeronave a Institutului Politehnic din Bucureşti (1976), în această perioadă fiind deja pilot sportiv în cadrul aerocluburilor din Bucureşti şi Braşov. În 1985, a devenit doctorand în cadrul Institutului de Aviaţie din Bucureşti, iar în 1999 a obţinut titlul ştiinţific de doctor inginer în specialitatea ”Dinamica sistemelor aerospaţiale”.
A beneficiat de o bursă în cadrul Institutului Internaţional de Formare şi Management în Aviaţie din Montreal (Canada, 1991).
A lucrat ca inginer la Întreprinderea de construcţii aeronautice IAR Ghimbav (1976-1977). A urmat cursurile Şcolii militare de ofiţeri în rezervă, pe care a absolvit-o în 1977. În 1978, a fost selecţionat în cadrul grupului de candidaţi cosmonauţi români pentru programul ”Intercosmos”. În 1978 a devenit ofiţer activ al armatei române.
Între anii 1978 şi 1981, a participat la ultimele pregătiri pentru zboruri cosmice pilotate pe nave de tip ”Soiuz” şi laboratoare speciale de tip ”Saliut”, la Centrul de pregătire a cosmonauţilor ”Iuri Gagarin” de lângă Moscova. Echipajul din care făcea parte a fost desemnat pentru efectuarea primului zbor cosmic româno-sovietic.
Astfel, în seara zilei de 14 mai 1981, la ora 20,17 (ora României), a decolat în spaţiul extraterestru cu nava ”Soiuz 40”, care a efectuat joncţiunea cu complexul orbital ”Saliut 6-Soiuz-T4”.
Dumitru Prunariu a făcut 11 experimente științifice românești în spațiu, pe durata zborului
Alături de echipajul staţiei, alcătuit din comandantul Vladimir Kovalionok, secondat de inginerul de bord Victor Savinîh, Dumitru Prunariu a realizat pe durata zborului un număr de 11 experimente ştiinţifice româneşti, 4 propuse de partenerii de zbor şi alte câteva experimente nefinalizate de echipaje Intercosmos anterioare. Experimentele au făcut parte atât din categoria celor de fizică şi tehnologie cosmică, cât şi din cea a ştiinţelor medicale şi biologice. S-au realizat, între altele, studiul câmpului magnetic al Pământului şi influenţa lui asupra organismelor vii, identificarea unor forme noi de existenţă a materiei nucleare, investigarea modificărilor circulaţiei sanguine cerebrale, centrale şi periferice, notează rosa.ro. Revenirea pe Pământ a avut loc la 22 mai 1981, la ora 16,58 (ora Bucureştiului), după 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde petrecute în spaţiu. În urma acestui zbor, Dumitru Prunariu a devenit primul cosmonaut român şi al 103-lea cosmonaut din lume care a ieşit în spaţiul cosmic.
Reîntors în ţară, Dumitru Prunariu a fost, între anii 1981 şi 1989, instructor-şef la Comandamentul aviaţiei militare şi profesor asociat la Facultatea de Aeronave din Institutul Politehnic Bucureşti.
La 7 ianuarie 1990, a fost numit adjunct al ministrului Transporturilor şi şef al Departamentului Aviaţiei Civile, funcţie deţinută până în 16 iulie 1991. În toamna anului 1991, a revenit în Comandamentul aviaţiei militare.
În anul 1992, a devenit membru în Biroul Permanent al Agenţiei Spaţiale Române, iar din 1998 până în 2004 a ocupat funcţia de preşedinte al agenţiei. În prezent, este preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române.
Începând cu anul 1992, reprezintă Guvernul României la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic (COPUOS). În anul 2003, a fost ales, prin consensul a 65 de state membre, preşedintele Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Paşnice a Spaţiului Extraatmosferic pentru perioada 2004-2006. Pentru o perioadă de doi ani (iunie 2010 – iunie 2012) a fost ales prin consensul celor 70 de state membre preşedintele COPUOS.
Din anul 1993, este reprezentant permanent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic la sesiunile COPUOS.
În 1999, a absolvit cursurile Colegiului Naţional de Apărare. În paralel, predă un curs de Geopolitică şi Spaţiul Cosmic în cadrul Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
În anul 2000, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în rang de Mare Ofiţer, iar Ministrul apărării naţionale i-a conferit, la 19 mai 2011, Emblema ”Onoarea Armatei României”, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului Armatei României.
Dumitru Prunariu, ambasador în Federația Rusă, timp de un an
La începutul anului 2004, Dumitru Prunariu a fost numit ambasador în Federaţia Rusă, fiind rechemat în ţară la 24 mai 2005.
La data de 25 octombrie 2000, prin Decretul nr. 422 al Preşedintelui României, comandorul Dumitru Prunariu a fost înaintat la gradul de general de flotilă aeriană (general cu o stea). Ulterior, prin Decretul nr. 680 din 24 octombrie 2003, a fost avansat la gradul de general-maior de aviaţie (general cu două stele). În prezent, este general-locotenent cu trei stele, în retragere, în urma Decretului prezidenţial nr. 1032 din 2015.
Este membru al Comisiei de astronautică şi aeronautică a Secţiei de Ştiinţe Tehnice a Academiei Române, al Federaţiei Aeronautice Internaţionale; membru corespondent al Academiei Internaţionale de Astronautică (din 1992), membru în Comitetul Naţional Român al Comitetului pentru Cercetarea Spaţiului Cosmic – COSPAR (1994). Este vicepreşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene.
Cetățean de onoare la CLuj, Brașov și Mediaș
Din mai 2002, Dumitru Prunariu este membru de onoare al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe înregistrată în California (SUA). De asemenea, este cetăţean de onoare al câtorva oraşe şi municipii: Cluj, Braşov (1999), Mediaş (2002).
Consiliul Judeţean Braşov a anunțat că, începând din 15 mai, va fi deschis sezonul tenis din acest an.
În această perioadă, Serviciul Întreţinere Infrastructură Sportivă, Imobile şi Drumuri Judeţene din cadrul Consiliului Judeţean, care administrează Baza Sportivă Olimpia lucrează la amenajarea terenurilor de care sunt așteptați să se bucure de sportul alb sportivii profesioniști și cei amatori.
„Paşii principali sunt: curăţarea suprafeţei, răscolirea stratului superior de zgură cu un scarificator până la o adâncime de 5-8 cm, cernerea zgurii vechi pentru eliminarea impurităţilor, corectarea denivelărilor şi adăugarea de zgură proaspătă. Folosim aproximativ 2 tone pentru fiecare teren. Aplicăm un strat nou, în functie de uzura pe care o constatăm, pentru a reface textura suprafeţei. Apoi realizăm compactarea şi udarea constantă a terenului, pentru a nu crăpa. Ultimul pas este montarea liniilor de demarcaţie şi a accesoriilor pentru terenuri”, a declarat Radu Jica, şeful serviciului de specialitate din cadrul CJ Braşov.
Din 15 mai, baza va fi deschisă de luni până vineri, între orele 09.00-21.00, iar sâmbăta și duminica sâmbătă-duminică, orele 08.00-20.00.
Tarifele valabile pentru Baza Sportivă Olimpia:
– Abonament de tenis (minimum 10 ore) în intervalul 08:00-18:00 – 30 lei/oră;
– Abonament de tenis (minimum 10 ore) în intervalul 18:00-21:00 – 55 lei/oră;
– Abonament de tenis (minimum 10 ore) pentru persoanele legitimate ca antrenor, instructor, asociații și cluburi sportive posesoare de CIS (Certificat de Identitate Sportivă), între orele 8:00-18:00 – 25 lei/oră;
– Tenis la liber (plata cu ora), între 08:00-18:00 – 40 lei/oră;
– Tenis la liber (plata cu ora), între 18:00-21:00 – 65 lei/oră;
Apartamente, Ferrari și ceasuri de lux: ce se vinde pe eLicitatiiANAF și câți români au intrat pe platformă în prima lună de la lansare
Platforma eLicitatiiANAF a atras aproape 4,8 milioane de vizitatori în prima lună, cu 1.300 de licitații publicate. Apartamentele, mașinile de lux și bunurile valoroase sunt cele mai căutate.
După prima lună de la lansarea platformei de licitații online eLicitatiiANAF platforma a înregistrat 4.783.929 de vizitatori, în aceeași perioadă fiind publicate în total 1.300 de licitații, dintre care 86 s-au aflat în faza de licitare efectivă, a transmis joi ANAF într-un comunicat.
Bunurile tranzacționate prin intermediul platformei provin din mai multe surse legale, respectiv din executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate, precum și din măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești sau intrate, potrivit legii, în proprietatea statului.
Primele 3 bunuri de mare valoare tranzacționate: un apartament de lux, un ceas elvețian şi un teren
Primele 3 bunuri de mare valoare au atras interes direct prin plata taxei de participare, dintre care două au generat și depunerea de oferte, confirmând funcționarea activă a mecanismului de licitație și implicarea reală a participanților.
Unul dintre cele mai urmărite active a fost imobilul situat în București, Sector 2, pe Bulevardul Dacia nr. 72 (apartament cu 3 camere și dependințe). Apartamentul a avut un preț de evaluare și pornire de 1.660.736 lei, este scutit de TVA, iar taxa de participare a fost de 166.073,60 lei. Pentru acest imobil a fost înregistrată o ofertă la nivelul prețului de pornire, ceea ce confirmă interesul pentru activele imobiliare scoase la vânzare prin platformă.
Un al doilea bun cu participare activă a fost un ceas elvețian de lux, realizat din platină, pentru care prețul de pornire și evaluare este de 84.700 lei (TVA inclus), iar taxa de participare s-a ridicat la 8.470 lei. Și în acest caz a fost depusă o ofertă la nivelul prețului de pornire, demonstrând interesul pentru bunuri de valoare ridicată comercializate transparent prin sistemul ANAF.
Al treilea bun aflat în procedură este un teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp, pentru care a fost achitată taxa de participare, însă până la acest moment nu a fost înregistrată o ofertă.
Bunurile auto de lux şi cele imobiliare generează cel mai ridicat interes în platforma eLicitatiiANAF
În paralel, analiza interesului public arată că unele dintre cele mai accesate licitații sunt cele pentru bunuri auto de lux şi imobiliare — apartamente în ansambluri rezidențiale și autoturisme precum BMW X3 / X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131 — ceea ce reflectă un interes crescut pentru achiziționarea, în cadrul procedurilor de licitație, a unor bunuri care au aparținut unor persoane publice cunoscute, în condiții de deplină transparență și acces public.
Proiectele culturale independente vor beneficia și în acest an de finanțare de la bugetul local. Promisiunea a fost făcută de primarul Brașovului, George Scripcaru, în ședința de plen a Consiliului Local Brașov de ieri.
Astfel, edilul a precizat că pentru aceste proiecte este alocată suma de 4,8 milioane de lei, la capitolul bugetar „Alte acțiuni culturale”. De asemenea, el a promis că în ședința de plen din luna mai se va prezenta propunerea de modificare a statutului Centrului Cultural Apollonia, astfel încât această instituție să devină, asemenea altor centre culturale din țară – de exemplu, Timișoara sau București – instituție de finanțare a proiectelor culturale.
„O să rezolvăm și problemele de gestionare a acestor fonduri în următoarea perioadă. Avem de modificat regulamente, avem de modificat anumite ghiduri”, a declarat primarul.
Procese între primărie și operatori culturali
Totodată, primarul Brașovului a precizat că anii anteriori au fost probleme cu finanțarea proiectelor culturale.
„Avem, în momentul de față, situația în felul următor: s-a folosit un ghid și un regulament pe care s-au dat 85% avansuri; nu cred că este o situație firească să mergi cu 85%, să dai banii în avans, și când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Acum suntem în instanță cu foarte mulți care nu justifică cu dovezi cum au cheltuit banii, și am găsit situații în care banii i-au luat unii în contul lor personal, am găsit situații în care cei care au primit banii nu au plătit drepturile de autor și ne-am trezit cu executori să plătim noi aceste lucruri, și nu este firesc. Aceste lucruri trebuie să fie totuși gestionate altfel și vom crea reguli noi, regulamente noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile astea și care este gradul de cofinanțare, pentru că să acoperim noi toate cheltuielile este exclus”, a explicat primarul.
Anii anteriori, de la bugetul local al municipiului Brașov au fost finanțate proiecte culturale ale unor ONG-uri, dar și ale unor instituții de cultură ce nu erau în subordinea municipalității brașovene.
Cotidianacum 2 luni
Fapt diversacum 2 luni
Cotidianacum 2 luni
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login