Ramai la curent!

Stiri Brasov

România digitalizată… şi nu prea! Un făgărăşean care voia să se înscrie la examenul auto a fost refuzat pentru că obţinuse cazierul judiciar online. Prefectul Braşovului i-a prezentat scuze

Publicat

in

Româna se digitalizeazăa şi… nu prea! O demonstrează situaţia prin care a trecut un făgărăşean, căruia Serviciul Public Regim Permise şi Înmatriculări Auto Braşov i-a refuzat cazierul judiciar obţinut prin platforma ghiseul.ro.

După ce s-a adresat autorităţilor, cu o sesizare, făgărăşeanul a primit şi o „scuză” din partea Instituţiei Prefectului, căruia i se subordonează serviciul respectiv. Prefectul Braşovului, Cătălin Văsii, susţine că, la mijloc ar fi o… „neconcordanţă”. Într-o declaraţie pentru bunaziuafagaras, Văsii a promis că va face demersurile necesare pentru ca astfel de incidente să nu se mai întâmpe pe viitor.

Cazierul judiciar obţinut online nu i-a fost recunoscut

Făgărăşeanul Radu Albu s-a dus cu dosarul de înscriere pentru examenul auto la Serviciul Public Regim Permise şi Înmatriculări Auto Braşov. Pentru că certificatul de cazier judiciar nu era în original (deşi din februarie 2023 acestea pot fi obţinute online şi recunoscute ca atare), dosarul i-a fost respins de către funcţionarul de la ghişeu.

Bărbatul a propus să ducă o copie scanată a originalului, pe care ar putea să o primească de acasă, însă deşi iniţial răspunsul funcţionarului a fost afrmativ, ulterior, din nou, a fost refuzat, pentru că documentul său este „tot o copie”. În final, Radu Albu a fost nevoit să meargă la Poliție pentru a solicita documentul tipărit pe hârtie astfel încât fie acceptat dosarul de înscriere. Ulterior însă, el a sesizat mai multe instituții ale statului, printre care se numără Serviciul Public Regim Permise şi Înmatriculări Auto Braşov și Instituţia Prefectului judeţul Brașov.

„Este inadmisibil, în România anului 2023, să iți scoti cazier online cu ajutorul site-ului ghiseul.ro, iar cand ajungi la Instituția Prefectului să îți spună că acel cazier nu este valabil. Din câte îmi amintesc, președintele României a promulgat o lege prin care instituțiile statului nu trebuie să mai ceară documente emise de o instituție a statului.

Nu se poate ca un cetățean să nu fie primit la susținerea examenului de permis, pentru că nu are la el cazier scos de la secția de poliție. De ce nu verifică instituția statului dacă ai cazierul curat? De ce trebuie să te pună pe drumuri absolut nejustificat? Este o totală lipsă de respect față de cetățeanul român, plătitor de taxe și impozite”, spune Radu Albu, citat de bunaziuafagaras.ro.

Prefectul Braşovului îi dă dreptate făgărăşeanului

Cătălin Văsii, prefectul Braşovului, vorbeşte despre o neconcordanţă între ordinele de ministru, situaţie care trebuie rezolvată cât mai curând pentru ca astfel de situaţii să fie evitate pe viitor. De altfel, prefectul dar şi reprezentantul Serviciului Public Permise şi Înmatriculări Auto au transmis scuze cetăţanului pus în această situaţie.

„Serviciul de Permise și Înmatriculări are dublă subordonare: Instituția Prefectului și Direcția din cadrul M.A.I. Ordinele M.A.I. care reglementează arhivarea îl obligă pe funcționar să primească un cazier doar în original, cu toate că noi avem acces la baza de date a cazierelor și am putea să verificăm fără să fie necesar să fie depus. Ce vom face noi ca să nu se repete este faptul de a modifica niște ordine M.A.I.

Vom face demersuri în continuare, chiar am avut o discuție cu petentul în sensul acesta, voi încerca să reglementez la nivel local, printr-un ordin, să pot să reușesc ca arhivarea electronică să fie valabilă și să nu mai punem oamenii în astfel de situații.

Voi avea o discuție cu M.A.I., pentru că, fiind o dublă subordonare, ne împiedică și pe mine, și pe ei să luăm atitudine. Voi încerca să comunic Direcției și pe plan local să încerc să trec peste ce au reglememtat ei la nivelul ministerului, pentru că suntem în anul 2023. Nu au pus în concordanță toate ordinele de ministru. Petentul, într-adevăr, are mare dreptate”, a declarat Cătălin Văsii pentru bunaziuafagaras.ro.

Vezi AICI Ghidul complet de obţinere a unui cazier judiciar online.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Politica

Adrian Veștea, premier desemnat, își asumă un Guvern politic: „Sunt dispus să discut cu partidele pro-occidentale din Parlament”. Redeschide ușa PSD-ului?

Președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Liberalul anunță negocieri cu partidele pro-occidentale și promite un guvern axat pe reforme, dezvoltare și colaborare cu administrațiile locale.

Publicat

in

Desemnat în această dimineață ca premier al României, de către Nicușor Dan, pentru a forma noul Guvern, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea a spus că este dispus să discute cu toate partidele democratice și pro-occidentale și că își dorește o colaborare cât mai strânsă cu administrațiile din județe.

„Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român şi ştiu de la firul ierbii care sunt aşteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă şi ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în Partidul Naţional Liberal. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate ulterior de primar, al treilea mandat de preşedinte de conciliul judeţean şi am avut şi timp de un an jumatate şansa de a fi membru al Guvernului României şi am fost ministru la dezvoltare”, a spus Adrian Veştea.

Veștea prea să fie premierul administrațiilor din județe

El a menţionat că, prin aceste oportunităţi a avut şansa să meargă în fiecare judeţ al României şi să stea de vorbă cu primarii, cu oamenii şi are toată convingerea că în cel mai scurt timp va forma o echipă cu o susţinere solidă în Parlament.

„Îmi doresc un guvern politic care să-şi asume reforme reale şi care să menţină România pe direcţia pro-occidentală. Noi suntem a şasea ţară din Europa şi trebuie să punem un accent major pe dezvoltare, ceea ce voi face din prima zi. De asemenea, voi avea o politică axată pe priorităţi ce ţin de urgenţele României, precum finalizarea proiectelor din PNRR, accederea în OCDE şi operacionalizarea programului SAFE pentru a ne consolida securitatea”, a anunţat Veştea.

„Siguranţa românilor şi bunăstarea lor sunt obiectivele mele. Plec la drum cu gândul la toţi primarii din această ţară cu care am lucrat, cu gândul la toţi românii pe care doresc să-i servesc cu loialitate şi responsabilitate. Sunt deschis să discut cu formaţiunile politice, democratice, pro-occidentale, din Parlamentul României”, a mai afirmat Adrian Veștea.

Redeschide Veștea ușa PSD-ului?

Rămâne de văzut spre ce formațiuni politice se va îndrepta Adrian Veștea pentru formarea noului Guvern al României, având în vedere că el este unul dintre liderii naționali ai PNL care nu s-a opus continuării unei colaborări cu PSD, atunci când formațiunea condusă de Ilie Bolojan a impus o rezoluție prin care excludea orice parteneriat cu social-democrații.

Suspiciunea că se pregătește o nouă alianță PNL-PSD a fost lansată, imediat după anunțul lui Nicușor Dan, chiar de către liderul PNL, Ilie Bolojan.

Pe de altă parte, în relația cu USR, Adrian Veștea este cunoscut pentru poziția nu foarte „prietenoasă”, el acuzând (cu mici excepții) la reuniunile naționale ale partidului, lipsa de colaborare a acestora, la nivelul județului Brașov. Mai mult, și liderul USR Brașov, Irineu Darău, l-a acuzat public pe Veștea că „înfige cuțitul în spatele lui Bolojan”.

Citește mai departe

Politica

Femeile din PSD și-au ales noile structuri de conducere. Noii lideri sunt… vechii lideri, dar fără fosta președintă Camelia Bertea

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales noua conducere. Ioana Adriana Henegar a obținut un nou mandat la nivel municipal, iar deputatul Ariana Bucur a fost aleasă președinte al organizației județene.

Publicat

in

Organizația Femeilor Social Democrate Brașov și-a ales, la data de 12 iunie 2026, noile echipe de conducere în cadrul Conferinței de alegeri, în cadrul unui eveniment la care au participat membre ale organizației, reprezentanți ai PSD Brașov și lideri ai structurilor social-democrate din municipiu și județ.

OFSD Municipiul Brașov, tot sub coordonarea Ioanei Henegar

În urma votului exprimat, Ioana Adriana Henegar, consilier local la Brașov, a fost realeasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Municipiul Brașov. Biroul Permanent Municipal al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ioana Adriana Henegar, în calitate de președinte, funcția de prim-vicepreședinte este ocupată de Raluca-Cristina Dan, iar funcția de secretar de Andreea-Gabriela Suciu.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Elena-Loredana Pleșcan, Ștefania-Florentina Simon, Nicoleta-Claudia Ilie, Margareta Szekely și Corina-Maria Preda.

Membre ale Biroului Permanent Municipal sunt Antonia Richea, Paula-Bianca Drăgoi, Diana Chioșa, Elena Varză-Drăghici, Lavinia Fătu, Valentina Tănase, Ioana Matei, Geanina Climescu și Laura Ghibea.

OFSD județul Brașov va fi condus de Ariana Bucur

De asemenea, în cadrul reuniunii de vineri, Ariana Bucur, deputat, a fost aleasă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate Județul Brașov.

La nivel județean, Biroul Permanent Județean al Organizației Femeilor Social Democrate Brașov este condus de Ariana Bucur, în calitate de președinte.

Funcțiile de prim-vicepreședinte sunt ocupate de Alexandra Ioana Crivineanu și Ioana Adriana Henegar.

Din echipa de vicepreședinți fac parte Nicoleta Ilie, Laura Ghibea, Corina Preda, Paula Drăgoi, Geanina Climescu, Alina Iftene, Ștefania Simon, Laura Bratosin, Aurora Divile, Adriana Mihalache, Luminița Radu, Nicoleta Voicescu, Liliana Vlad, Gabriela Pelei, Raluca Bucșa, Alexandra Poparad, Oana Marcu, Luminița Vlaicu, Nicoleta Moldovan, Loredana Moldovan, Larisia Găitan, Tatiana Radu și Galina Secrieru.

Funcția de secretar executiv al Organizației Județene a Femeilor Social Democrate Brașov este ocupată de Alexandra Maria Chivu.

Camelia Bertea nu se mai regăsește în Biroul Politic Județean

De remarcat este că, potrivit comunicatului de presă transmis de PSD după alegerile din OFSD la nivelul județului Brașov, în niciuna dintre structurile de conducere nu se regăsește Camelia Bertea.

În urmă cu doi ani, primarul orașului Victoria a făcut pasul dinspre USR Brașov, înscriindu-se în PSD Brașov cu puțin înainte de alegerile locale. Ulterior, în iulie 2024, Camelia Bertea prelua funcția de președinte al OFSD Județul Brașov, într-o structură de conducere în care în funcțiile de prim-vicepreședinți a fost alese, ca și acum, Alexandra Crivineanu și Ioana Henegar.

Citește mai departe

Cotidian

La 36 de ani de la Mineriadă, o expoziție cu documente desecretizate arată cum a fost privită în lume intervenția violentă din iunie 1990

La 36 de ani de la Mineriada din iunie 1990, Ministerul Afacerilor Externe expune documente diplomatice desecretizate care arată cum au fost percepute în străinătate violențele din București. Dosarul Mineriadei rămâne și astăzi fără o soluție definitivă.

Publicat

in

Au trecut 36 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, unul dintre cele mai controversate și violente episoade din România postcomunistă. Cu această ocazie, Ministerul Afacerilor Externe prezintă publicului, în premieră, într-un eveniment public sub forma unei expoziții, documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost percepute în străinătate evenimentele care au zguduit Bucureștiul la doar câteva luni după Revoluție.

Expoziția este organizată după declasificarea unor documente emise de Ministerul Afacerilor Externe în cursul anului 1990, în baza unei hotărâri de Guvern adoptate în luna mai.

„Am avut ocazia de a studia documentele, în contextul pregătirii lor pentru a fi prezentate în cadrul expoziției. Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere”, a declarat șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu, pe pagina de socializare a MAE.

Protestul care a transformat Piața Universității într-un simbol

Evenimentele care aveau să fie cunoscute ulterior sub numele de Mineriada din iunie 1990 au început, de fapt, pe 22 aprilie, când în Piața Universității s-a format unul dintre cele mai ample proteste civice din perioada de după căderea regimului comunist.

Participanții cereau aplicarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care prevedea interzicerea accesului în funcții publice pentru foști activiști comuniști și cadre ale Securității. Manifestanții au numit zona „liberă de neocomunism”, în timp ce președintele de atunci, Ion Iliescu, i-a catalogat drept „golani”.

Cum au degenerat evenimentele din 13 iunie 1990

În dimineața zilei de 13 iunie, forțele de ordine au intervenit pentru evacuarea Pieței Universității. Operațiunea a fost urmată de confruntări violente în centrul Capitalei. Au fost atacate și incendiate mai multe instituții, printre care sediul Poliției Capitalei, Ministerul de Interne și Televiziunea Română.

A doua zi, pe 14 iunie, mii de mineri din Valea Jiului au ajuns în București și au fost direcționați către principalele puncte considerate focare ale protestului: Piața Universității, Universitatea București, Institutul de Arhitectură, sedii ale partidelor de opoziție și redacții critice la adresa puterii.

La Universitatea din București și în Institutul de Arhitectură, minerii au lovit studenți și alte persoane aflate în clădiri, au devastat spații și au distrus bunuri. Alte grupuri au mers la sediile partidelor de opoziție, inclusiv PNȚCD și PNL, precum și la redacții considerate critice față de Frontul Salvării Naționale.

Au urmat agresiuni asupra protestatarilor, studenților, jurnaliștilor și trecătorilor, precum și numeroase arestări și rețineri.

Pe 15 iunie, minerii veniți din Valea Jiului la chemarea șefului statului de atunci, au fost adunați la Romexpo, unde au fost întâmpinați de președintele Ion Iliescu, care le-a mulțumit public pentru intervențiile în forță din București.

Ce dezvăluie documentele desecretizate ale MAE

Noua expoziție organizată de Ministerul Afacerilor Externe oferă acum o perspectivă mai puțin cunoscută asupra acelor zile.

Vizitatorii pot consulta instrucțiuni transmise de centrala MAE către ambasadele României, rapoarte diplomatice și telegrame primite din capitale occidentale, documente care surprind reacțiile internaționale după imaginile violente difuzate din București.

Potrivit MAE, documentele evidențiază îngrijorarea exprimată de partenerii externi ai României față de evoluțiile politice din țară și față de viitorul procesului democratic aflat atunci la început. De asemenea, se poate vedea că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar în mai multe state occidentale au avut loc și manifestații de solidaritate cu victimele violențelor.

O rană deschisă a istoriei recente

Mineriada din iunie 1990 rămâne unul dintre cele mai disputate momente ale tranziției postcomuniste. Potrivit datelor oficiale, patru persoane au fost împușcate și au murit atunci, peste 1.388 au fost rănite, iar aproximativ 1.250 de persoane au fost ridicate de pe stradă și duse în spații de detenție.

La 36 de ani de la evenimente, Dosarul Mineriadei nu are nici astăzi o soluție definitivă, iar responsabilitățile pentru violențele din acele zile continuă să fie analizate în instanță și în spațiul public.

Expoziția dedicată evenimentelor din iunie 1990 poate fi vizitată în acest weekend, între orele 11.30 și 19.30, la sediul Biroului de Informare al Ministerului Afacerilor Externe de pe Calea Victoriei nr. 88 din București.

Citește mai departe

Trending