Ramai la curent!

Investitii

Scripcaru explică suspendarea dezbaterilor pentru actualizarea Planului Urbanistic General al Brașovului Brașovului: a fost făcut din birou, după date vechi ale Google. Ce neconcordanțe au fost constatate

Publicat

in

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a explicat joi, într-o conferinţă de presă, că a suspendat dezbaterea publică privind proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) lansată de fostul primar USR Allen Coliban, deoarece a descoperit o serie de nereguli în document, care demonstrează „fie incompetenţă, fie necunoaşterea situaţiei reale din teren”.

Scripcaru: Noul PUG nu are la bază niciun studiu de trafic, nici un studiu cadastral

Scripcaru susţine că noul PUG al Braşovului nu are la bază nici un studiu de trafic şi nici unul cadastral, se bazează pe date din 2018, iar reprezentanţii firmei bucureştene care l-au realizat „au lucrat după Google” şi nu au făcut nicio vizită în teren.

Potrivit edilului liberal, în documentația propusă la final de mandat de fostul primar, clădiri construite în ultimii ani sau unele care au primit recent autorizaţii de construire – cum este cazul unei grădiniţe – sunt spaţii verzi, artere care traversează oraşul sunt transformate în drumuri naţionale, deşi în privinţa dezvoltării infrastructurii rutiere nu a fost consultată Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, sunt pasaje şi poduri „care nu duc nicăieri”, iar proiectele unor parcări supra sau subterane nu au fost incluse în documentaţie.

Suprafeţe din oraş au fost scoase în extravilan

De asemenea, Scripcaru a menţionat, printre altele scoaterea unor suprafeţe importante din intravilanul oraşului în extravilan – ca de exemplu terenul viitorului Spital Regional (de pe strada Institutului din Bartolomeu) sau zona zona străzii Albinelor din cartierul Stupini, unde sunt edificate locuințe de multe zeci de ani.

Primarul a constatat şi probleme legate de Poiana Braşov, prin faptul că proiecte care au beneficiat, în ultimii patru ani de autorizaţii de construire sunt, practic, anulate, pe locul acestora figurând zone verzi.

Potrivit primarului, contractul cu firma respectivă este în valoare de peste 800.000 de euro, iar facturile au fost plătite la zi.

Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef, așteptată de primar

Cum este semnat contractul și a fost livrată deja prima formă a Planului Urbanistic General, primarul a menționat că va continua colaborarea cu firma din București, însă cu niște condiții:

„Am solicitat firmei să se prezinte la Braşov pentru a discuta toate aceste detalii şi pentru a face modificările. De asemenea, consultantul va trebui să-și înființeze un punct de lucru la Brașov”.

Până la întâlnirea cu reprezentanții consultantului, el a spus că va avea o discuție și cu Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef al Brașovului, după ce aceasta se va întoarce dintr-o delegație.

„Am vrut să discut astăzi cu Marilena Manolache, care îndeplinește atribuțiile Arhitectului – Șef. Este plecată în Germania, pe un proiect – Food Clic. Adică, Arhitectul – Șef al Brașovului este implicat într-un proiect de mâncare și timp de o săptămână este în deplasare, în Germania, la Berlin. Cum pot eu să gestionez o problemă de o asemenea anvergură, fără să am o discuție care să îmi răspundă la întrebări și să clarifice lucruri?”, a spus Scripcaru.

Totodată, vor fi începute discuții cu primarii localităților învecinate, cu reprezentanții Consiliului Județean Brașov, cu cei ai CNAIR, CFR și cu alte instituții ce au proiecte în derulare.

Lista neconconcordanțelor și problemelor din PUG:

  1. Limitele administrative, precum și componenta planurilor au fost întocmite prin vectorizarea planurilor cadastrale existente raportat la un ortofotoplan întocmit în baza unui zbor din 2018.
  2. Nu rezultă din conținutul documentației deplasarea personalului specializat pe teren.
  3. Zona Carierei-Cărămidăriei – propunerea de extravilan nu ține cont de documentele urbanistice emise de departamentele de specialitate (sunt emise certificate de urbanism), în schimb terenul agricol (proprietatea publică a Statului aflată în administrarea Institutului Cartofului) este în intravilan cu destinația „A1 – unități agrozootehnice, construcții pastorale”.
  4. Zona Stupini – str. Albinelor – unde există locuințe edificate înainte de 1989 și unde sunt emise certificate de urbanism, este propusă în extravilan.
  5. Nu este prevăzută extinderea domeniului schiabil.
  6. În zona str. Vasile Goldiș, unde sunt emise documentații de urbanism pentru construirea de locuințe (Aviz de oportunitate din 2023, certificat de urbanism din 2022), este propusă pădure urbană.
  7. În Poiana Mică (Poiana de Jos), unde sunt emise documentații de urbanism aflate în diverse faze de avizare, sunt prevăzute păduri-parc.
  8. Terenul de 235 ha din Stupini (proprietatea Municipiului Brașov) este nevalorificat, fiind prevăzut ”pășune”.
  9. Zona Căii Feldioarei – CFR – există documentații de urbanism emise care nu mai sunt valabile, dar care au creat efecte (Plan Urbanistic Zonal nr. 486/2018).
  10. Toate fostele platforme industriale sunt definite ca ”zonă de reconstrucție ecologică prioritară”, fără a fi explicitată funcțiunea.
  11. Zona verde V3 este prevăzută pe amplasamentul Sălii Polivalente.
  12. Zona grădiniței din Avantgarden (autorizată cu A.C. nr. 410/2024) este prevăzută ca funcțiune ”spațiu verde pentru sport și agrement”.
  13. Pe terenurile private ce au făcut obiectul P.U.Z. nr. 982/2008 (Adams), este prevăzută zona V1 ”suprafețe plantate publice”.
  14. Studiul de trafic nu este preluat în totalitate în P.U.G. (plan urbanistic general).
  15. Trecerile rutiere peste calea ferată (str. Lungă, str. De Mijloc) sunt prevăzute ca poduri rutiere.
  16. Deși în tema de proiectare se face referire la importanța la nivelul metropolitan și la relația Brașovului cu localitățile satelit (Hărman, Stupini, Ghimbav), această relație nu este tratată deloc prin propunerea PUG. Mai mult, nici măcar proiectele existente nu sunt incluse în studiu.
  17. Un punct foarte important de studiat, cerut de tema de proiectare, este relația Municipiului cu zona metropolitană: această legătură nu a fost deloc studiată, iar în timp ce în Brașov – orașul magnet, motorul zonei metropolitane – se dorește micșorarea intravilanului, localitățile din jur (Ghimbav, Sânpetru, Hărman, Săcele) își propun mărirea intravilanului lor și dezvoltarea necontrolată. Acest lucru va crește presiunea pe rețeaua stradală a Municipiului, pe serviciile de învățământ, medicale, de cultură, fără ca propunerea PUG să arate ce măsuri se impun la nivelul Municipiului și relației acestuia cu Zona Metropolitană. Această stare de fapt va duce la încărcarea Brașovului cu locuitori din Zona Metropolitană fără nici un control sau reglementare din partea Municipiului.
  18. Propunerea de dezvoltare spațială a Municipiului este nerealistă din punctul de vedere al tramei stradale și naivă din punct de vedere urbanistic, aceasta presupunând înființarea unor noi echipamente de interes județean. Acestea deja există, fiind vorba de Sala Polivalentă și Spitalul Regional.
  19. Propunerea de dezvoltare turistică vizează Poiana Brașov, o stațiune turistică de interes național, deja consacrată și dezvoltarea turismului în Cartierul Noua, fără să existe reglementări urbanistice care să permită construirea de clădiri turistice. În timp ce stațiunile montane din Europa și din lume se gândesc la extinderea activității, în condițiile schimbării climatului, în PUG se dorește micșorarea intravilanului, oprind posibilitățile de dezvoltare a noi activități.
  20. Pe toate zonele industriale s-a propus reconversia funcțională, fără niciun detaliu despre ce funcțiuni necesare dezvoltării orașului ar trebui să se regăsească în aceste zone.
  21. În ceea ce privește spațiile verzi, nu există o structură a acestora sau un studiu privind necesitățile, singurele propuneri fiind un spațiu verde în Stupini, dincolo de centura Brașov și un spațiu verde, pe fosta Platformă Rulmentul, proiect cu o vechime de minim 4 ani.
  22. Singurele poduri propuse în Brașov sunt în capătul străzilor Lungă (lângă cea mai veche construcție din oraș – Sf. Bartolomeu) și De Mijloc, în timp ce la funcțiune de interes județean Spitalul Regional, este propusă o trecere la nivel de cale ferată.
  23. În Cartierul Stupini, toată zona este inundabilă, conform studiilor de fundamentare și, deși există multe construcții de locuințe în zonă, propunerea PUG nu prevede lucrări de protecție ci preferă abandonarea cartierului.
  24. Se propune realizarea unor inele artere majore de legături, de importanță regională, pe trama stradală de categorii inferioare, de exemplu: străzile Dobrogeanu Gherea, Calcarului, traversând și situl UNESCO în comuna Prejmer.
  25. Nu sunt studiate nodurile importante de intersecție cu arterele principale ale Municipiului.
  26. Nu sunt respectate reglementările și recomandările din documentele de urbanism deja aprobate: strada Institutului (PUZ spitalul Regional) – Funcțiune de interes județean, unde se propune trecerea la nivel în loc să fie respectată soluția avizată.
  27. Corelarea soluțiilor propuse de Regionala CF în zona pasajului superior DN1 spre Codlea nu este preluată în PUG între Str. Institului și Lânii, este propusă o legatură spre N-V, pasaj rutier fără studiu prealabil și fără consultarea DRDPBV privind legatura spre aeroport.
  28. Cu toate ca s-a amintit de obligativitatea preluării Studiului de Trafic propus, nu există o legatură cu realitățile din teren. Nu s-a întocmit un nou studiu și nu s-a ținut cont de studiile deja existente care au produs efecte prin autorizări.
  29. Propuneri de trama stradală contrar prevederilor studului de trafic cu implicarea demolărilor masive, de ex: Prelungire Strada Buzești – Grigore Ureche – prin Prodlacta spre Calea Feldioarei.
  30. Propunerea de legătură Centru cu cartierul Tractorul prin pasaj hobanat nu a fost preluată în PUG, dar apare o propunere nestudiată prin pasaj în prelungirea străzii Ceferiștilor.
  31. Trama stradală propusă în zona dintre Str. Calea București, liniile CF București – Brașov și Timișul Sec nu respectă legislația în vigoare privind densitatea tramei stradale, distanța între intersecții și traversarea liniilor CF. În studiul de trafic aprobat există prevederi clare și justificate cu care propunerea PUG este în contradicție.
  32. Traseele Drumurilor Naționale nu au facut obiectul unui protocol cu DRDPBV – CNAIR și sunt propuneri cu impact negativ care nu pot fi puse în aplicare cu respectarea legislației. Ex: Scoaterea sectorului din intravilan al DN1H, cu propuneri de suprapuneri de trasee pe arterele principale ale Municipiului: 15 Noiembrie, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu.
  33. Parcările subterane și pasajele pietonale nu fac obiectului studiului în PUG (nu regăsim propuneri în acest sens).
  34. Magistrala de Căi Ferate propusă se suprapune pe traseele Metropolitane, în acest sens Regionala de Căi Ferate nu a fost consultată.
  35. Instalațiile de transport pe cablu nu se regasesc ca și propuneri privind noile legături.
  36. Park & Ride apare cu o singură sugestie de localizare, care oricum este deja luată în calcul și este în curs de execuție.
  37. Tot în curs de execuție este reabilitarea DN73 cu legături spre Str. Cucului, soluțiile nefiind preluate și tratate în PUG.

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending