Ramai la curent!

Cotidian

Proprietarii clădirii Muzeului Civilizației Urbane ar putea fi obligați să plătească o parte a investiției în restaurare. Procesul va fi judecat de ÎCCJ

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov va încerca să obțină de la actualii proprietari ai imobilului din Piața Sfatului suma de 444.593 euro, reprezentând suma investită în perioada 2001-2009 reabilitarea.

Procesul a fost deschis încă din anul 2011, iar acum a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), după ce speța a fost judecată de Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov. Pentru a-i susținută cauza în fața ÎCCJ, administrația județeană a  achiziționat deja serviciile juridice, hotărârea de Consiliu Județean în acest sens fiind aprobată în ultima ședință de plen. 

Tribunalul Brașov a respins cererea, Curtea de Apel Brașov a decis ca proprietarii să plătească 265.852 euro

Conform actului normativ al forului deliberativ județean, Tribunalul Brașov a respins cererea, motiv pentru care Consiliul Județean a făcut recurs. Curtea de Apel a admis cererea Consiliului Județean, proprietarii fiind obligaţi să plătească suma de 256.852 euro, suma reprezentând contravaloarea investițiilor.
 Împotriva acestei decizii, s-a formulat recurs de către proprietari, dar și de către Consiliul Județean Brașov, iar cauza va fi judecată de magistrații ÎCCJ.
Proprietarii nu vor să achite suma stabilită de Curtea de Apel, iar Consiliul Județean apreciază că aceasta este mult prea mică. Valoarea investițiilor se calculează prin raportare la data care a fost depusă cererea de notificarea, iar Curtea de Apel a luat în considerare data de 10 octombrie 2005. Consiliul Județean susține că la această instituție, notificare prin care proprietarii solicită retrocedarea imobilului a fost înregistrată în data de 18 octombrie 2006. Cum între cele două date s-au mai efectuat lucrări la imobil, administrația județeană consideră că ar trebui să primească suma de 444.593 euro, reprezentând valoarea investițiilor realizate în perioada  11 decembrie 2001 – 18 octombrie 2006. 
În cazul în care Consiliul Județean va câștiga procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, valoarea investiției în reabilitarea clădirii Muzeului Civilizației Urbane va fi luată în calcul în negocierea unei eventuale cumpărări a clădirii de la proprietari. 

O investiție așa cum se făcea odinioară

În 2009 conducerea Consiliului Județean Brașov inaugura Muzeul Civilizației Urbane (secție a Muzeului de Etnografie), în jumătate unui imobil din Piața Sfatului, atestat arheologic încă din secolele XIII-XIV, inclus în Lista monumentelor istorice de importanță națională. Numai că această clădire a avut și alți proprietari în afara statului sau a administrației județene, iar urmașii acestora și-au cerut casa înapoi, iar în anul 2009 era semnată dispoziția Președintelui Consiliului Județean prin care imobilul era restituit în natură.  

Restaurarea imobilului din Piața Sfatului a început, încă din 1991, când proprietar era Statul român,  și au fost încheiate în 2009. Banii necesari efectuării lucrărilor au fost alocați de Ministerul Culturii, de Consiliul Județean și dintr-o finanțare obținută prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). În perioada 1997-2004, lucrările au stagnat. La începutul anilor 2000, a fost realizat un nou proiect ce presupunea consolidarea clădirii, refacerea elementelor de arhitectură și a picturilor, apoi a fost organizată și licitația pentru efectuarea lucrărilor. Înainte de redeschiderea șantierului, în clădire erau două familii care stăteau în chirie, iar pentru relocarea lor s-au mai cheltuit aproape 1,2 miliarde de lei vechi. În timpul lucrărilor din perioada 2004-2009, în interior, au fost descoperite picturi murale cu o valoare istorică deosebită. 

Lucrările au fost finalizate de Ramb Sistem, firmă care a obținut și alte contracte de la Consiliul Județean Brașov în mandatul lui Aristotel Căncescu.  

Între timp, au apărut și urmașii proprietarilor, Alexandru Vătășan, Alexandra Ionela Mihăescu și Orghidan Georgeta. Au depus o notificare la Prefectura Brașov în 2001, dar care a ajuns la Consiliul Județean abia în 2006, când lucrările erau în plină desfășurare. În 2009,  președintele Consiliului Județean a emis decizia de restituire în natură, document atacat în instanță de conducerea Muzeului de Etnografie, însă procesul a fost pierdut. 

Cât costă clădirea? 

Potrivit unor rapoarte de evaluare transmise de proprietar, în anul 2007, imobilul a fost evaluat la 1,84 milioane de euro, în 2009, valoarea acestuia a crescut la 2,5 milioane de euro, iar un an mai târziu,  potrivit unei expertize comandate de Consiliul  Județean Brașov, valoarea imobilului în care funcționează Muzeul Civilizației Urbane a fost stabilită la 1,25 milioane de euro. Nici una dintre evaluări nu a luat în considerare lucrările de restaurare.

În momentul instaurării regimului comunist, proprietari erau Savu Gh. Maria (jumătate din imobil), și Savu I. Maria (cealaltă jumătate), văduvă după Savu Ilie, fără descendenți direcți, care au solicitat retrocedarea în natură a imobilului, printr-o notificare depusă în anul 2001 la Prefectura Județului Brașov. Documentul s-a plimbat pe la mai multe instituții până în anul 2006, când a ajuns la Consiliul Județean Brașov. Proprietarii susțin că la momentul respectiv au atenționat Consiliul Județean, prin notificarea înregistrată sub nr. 5849 din 31.07.2006, să sisteze imediat renovarea, respectiv să ne restituie imobilul în natură. În 25 ianuarie 2007 proprietarii au înaintat administrației județene o ofertă de înstrăinare a imobilului, după restituirea în natură, cu prețul de 850.000 de euro. Oferta a fost analizată de o comisie de evaluare, negociată în ședințe la care a participat și directoarea Muzeului de Etnografie Brașov, Ligia Fulga. În final s-a căzut de acord asupra prețului de 797.000 de euro. La data de 15 aprilie 2008, văzând că lucrările de renovare continuă și restituirea nu are loc, proprietarii susțin că au notificat  din nou Consiliul Județean să sisteze lucrările. 

Prin Dispoziția nr. 12/14.01.2009, Consiliul Județean Brașov a retrocedat în natură imobilul din Piața Sfatului nr. 15. noii proprietari au deschis rolul fiscal, iar dreptul de proprietate s-a intabulat la data de 17.02.2009.

În 2009 și  2010, proprietarii au derulat procedura de oferire spre vânzare a imobilului către Ministerul Culturii, Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov. Ministerul Culturii și-a transferat dreptul de preemțiune către autoritățile locale. Prin Hotărârea nr. 238/23.07.2010, Consiliul Județean Brașov a aprobat exercitarea dreptului de preemțiune în vederea cumpărării imobilului. Prin HCJ nr. 313/02.11.2010, legislativul județean  a aprobat cumpărarea imobilului cu prețul de 1.253.640 de euro, iar prin hotărârea nr. 418/21.12.2010 au fost aprobate clauzele contractului de vânzare-cumpărare, potrivit cărora Muzeul de Etnografie renunța la procese, iar Consiliul Județean, după achiziționare, urma să acorde dreptul de administrare operativă Muzeului de Etnografie. Contractul ar fi trebuit să fie semnat în data de 15 martie 2011, însă directoarea Muzeului de Etnografie Brașov, Ligia Fulga, a refuzat să accepte clauzele, astfel că tranzacția ca căzut. 

 

Cotidian

Trenul chinezesc al CRRC, care a câștigat în instanță prezența în România, intră pe șine în această vară. Primele curse sunt anunțate spre Brașov

Trenul produs de compania chineză CRRC și operat de Astra Trans Carpatic a obținut autorizațiile necesare pentru punerea pe piață. După ani de litigii și controverse, garnitura este la un pas de primele curse comerciale, iar Brașovul se află printre destinațiile vizate

Publicat

in

Operatorul Astra Trans Carpatic va începe din vara acestui an, cel mai probabil, operarea trenului fabricat de CRRC Sifang, China pe Valea Prahovei, anunță Club Feroviar.

Un tren chinezesc care a stat ani la rând în centrul unei dispute juridice și politice este la un pas să intre în circulație în România. Compania Astra Vagoane Călători din Arad a obținut recent autorizațiile de tip și de punere pe piață din partea Autorității de Siguranță Feroviară Română (ASFR), astfel că momentul în care garnitura produsă de gigantul chinez CRRC va transporta primii pasageri este tot mai aproape.

Primele curse comerciale ar urma să fie operate de Astra Trans Carpatic, iar Brașovul se află printre primele destinații vizate pentru introducerea noului tren.

Pentru ca garnitura să poată intra efectiv în exploatare, mai este necesară obținerea certificatului de entitate responsabilă cu întreținerea, susține Clubferoviar.ro. Operațiunile de mentenanță vor fi realizate la uzina Astra Vagoane Călători din Arad, unde a fost deja amenajată o hală specializată, echipată cu infrastructura necesară pentru întreținerea trenurilor furnizate de constructorul chinez.

Reprezentanții companiei estimează că toate formalitățile ar putea fi finalizate în cursul lunii iulie.

„Sperăm ca aceasta să se întâmple în cursul lunii iulie. Pentru început trenul va fi pus în operare spre Brașov”, a declarat Marian Mihail Călin, director de dezvoltare al grupuluim, citat de clubferoviar.ro.

Brașovul, printre primele destinații ale noului tren

Dacă ultimele avize vor fi obținute conform calendarului estimat de operator, călătorii care circulă spre Brașov ar putea fi printre primii din România care vor testa noua garnitură.

Trenul este unul complet compatibil cu standardele europene de interoperabilitate (STI), ceea ce îi permite să circule pe rețeaua feroviară europeană în condițiile impuse de legislația comunitară.

Un proiect care a declanșat unul dintre cele mai controversate litigii din transportul feroviar

Drumul trenului CRRC către România a fost însă departe de a fi unul simplu. În 2021, asocierea formată din Astra Vagoane Călători și producătorul chinez CRRC Qingdao Sifang a participat la licitația organizată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru achiziția a 20 de trenuri interregionale, contract extins ulterior la 37 de unități.

La scurt timp după depunerea ofertelor, Guvernul a adoptat o ordonanță care limita accesul companiilor din state terțe la anumite proceduri de achiziții publice finanțate din fonduri europene și naționale. În baza acestei reglementări, asocierea româno-chineză a fost exclusă din competiție. Decizia a fost contestată în instanță, iar disputa a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La acel moment, premier al României era Florin Cîțu (PNL), iar ministru al transporturilor, Cătălin Drulă (USR).

Curtea de Justiție a UE a dat câștig de cauză companiei chineze

Judecătorii europeni au stabilit că România nu putea introduce unilateral o astfel de restricție într-un domeniu reglementat la nivel comunitar. Hotărârea Curții Europene de Justiție a devenit punctul de plecare pentru reluarea procesului în România, unde Curtea de Apel București a analizat legalitatea excluderii asocierii CRRC – Astra Vagoane Călători din procedura de achiziție.

După mai multe amânări și aproape doi ani și jumătate de procese, instanța a decis anularea raportului prin care oferta fusese exclusă din licitație. Decizia este definitivă și confirmă faptul că eliminarea companiei din procedură nu a respectat cadrul legal aplicabil la acel moment.

Citește mai departe

Cotidian

Programul RABLA 2026. Buget mai mare și mai multe modificări

Programul Rabla va avea un buget mai mare în 2026, însă viitorii beneficiari ar putea descoperi că nu toate mașinile vor mai putea fi cumpărate cu sprijin de la stat. Ministerul Mediului pregătește criterii noi, care favorizează producția europeană și ar putea exclude unele dintre cele mai populare modele de pe piață.

Publicat

in

Programul Rabla va continua și în 2026, cu un buget mai mare decât cel prevăzut inițial. Potrivit informațiilor prezentate de ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, alocarea destinată persoanelor fizice va ajunge la 300 de milioane de lei, cu 100 de milioane peste varianta discutată anterior.

„Rabla” doar pentru mașini produse în Europa?

Dincolo de bani, schimbarea care atrage cea mai mare atenție vizează criteriile de eligibilitate. Mai exact, Ministerul Mediului analizează introducerea unei reguli prin care finanțarea să fie acordată doar pentru autoturisme produse sau asamblate în Europa.

Dacă această condiție va fi inclusă în forma finală a programului, așa cum este acum în discuție, efectele se vor vedea imediat în oferta de mașini disponibile prin Rabla. Modelele electrice fabricate în China, inclusiv unele dintre cele mai accesibile variante de pe piață, riscă să fie eliminate de pe lista vehiculelor finanțate. Asta în condițiile în care analiștii piețelor economice anunțat cu puțin timp în urmă că cererea mărcile auto din China a crescut de aproape cinci ori intr-un an, pe fondul unui interes tot mai mare pentru vehiculele electrice si al unui declin al preferintelor pentru motorizarile diesel.

Mașinile produse în Maroc sau Turcia, încă sub semnul întrebării

În același timp, rămân mai multe necunoscute. Autoritățile nu au precizat încă dacă vor fi eligibile mașinile produse în țări precum Maroc sau Turcia, unde sunt fabricate modele importante pentru piața românească. De răspunsul la această întrebare depinde inclusiv situația unor modele Dacia și Ford foarte căutate de clienți.

O altă temă aflată în discuție este tipul motorizărilor care vor putea beneficia de sprijin. Ministerul nu a clarificat dacă programul va include în continuare mașinile mild-hybrid sau cele cu motoare convenționale, ori dacă accentul va fi pus aproape exclusiv pe vehiculele cu emisii reduse.

Detaliile finale ar urma să fie cunoscute după aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu și publicarea ghidului oficial al programului. Atunci vor fi anunțate valoarea ecotichetelor, criteriile tehnice și lista completă a modelelor care vor putea fi achiziționate prin Rabla 2026.

Citește mai departe

Cotidian

Compania Apa Brașov curăță canalizarea pluvială din zona Gării. Intervențiile sunt programate în această săptămâna

Publicat

in

Compania Apa Brașov va curăța în această săptămână gurile de canalizare pluvială din mai multe zone ale orașului. Pe lista de intervenții este și una dintre „zonele inundabile”, mai exact intersecția Bulevardului Gării cu Bulevardul Victoriei.

Tot în această săptămână vor fi curățate canalizările pluviale de pe străzile Mihail Kogălniceanu, Traian, Săcelelor și Sfinții Arhangheli.

Intervențiile se vor face cu utilajul special achiziționat de operator la finalul anului trecut, care permite curățarea a 35 de guri de canalizare pe zi.

Citește mai departe

Trending