FOTO&VIDEO. STORY: Noul „pod NATO” de la Voila, o provocare tehnică și birocratică. Acesta a fost inaugurat după 10 ani de la expertiza prin care a fost constatată starea precară a celui vechi
Inaugurat în 4 iulie 2025, noul „pod NATO” de la Voila are, în spate, o poveste de 10 ani, mare parte din această perioadă fiind alocată birocrației. Au fost făcute și refăcute studii, inginerii s-au „contrat”, proiectele au fost modificate. Într-un final, a fost construit și podul, unul care are o durată de viață de 100 de ani.
Vechiul pod de la Voila avea 70 de ani vechime
Vechiul pod de pe râul Olt, amplasat pe DJ 105, între Voila și Cincșor a fost construit a fost construit în anul 1956, când în zona respectivă cursul de apă nu era regularizat. Podul avea o lungime totală de 133,05 m și o durată de exploatare de 59 de ani, iar în anul 2015 a fost instituită o restricție de tonaj (maxim 12 tone), care nu a fost respectată. Tot în anul 2015, în urma unor expertize tehnice, a fost luată decizia demolării și construirii unui nou pod.
Ulterior, timp de doi ani au fost căutate sursele de finanțare pentru construirea noului pod. Apoi, cu ajutorul Ministerul Apărării Naționale, Consiliul Județean Brașov (care are în administrare DJ 105, inclusiv podul) a obținut în anul 2017 o finanțare de la bugetul de stat, Planul Național de Dezvoltare Locală.
Cum arăta vechiul pod și cum arată noul „pod NATO” de la Voila
Constructorii au ocolit proiectul
După ce a obținut banii, Consiliul Județean Brașov a început să pregătească documentațiile tehnice, apoi, în anul 2019 a lansat prima licitație. Deși valoarea estimată a contractului era destul de mare, 16.571.503 lei cu tot cu TVA, constructorii nu se înscriau la licitații. Președintele Consiliului Județean Brașov a spus la momentul respectiv că firmele cereau plăți în avans, pentru a putea achiziționa componentele metalice.
Abia în anul 2020 a fost găsi un constructor, Asocierii SC Con-A SRL – SC Con-A Operations SRL – SC Drum Inserv SRL, iar în luna ianuarie a anului 2021 a fost predat amplasamentul. După ce au trecut de această etapă, reprezentanții Consiliului Județean Brașov sperau că „greul a trecut”, iar lucrările la noul pod vor fi terminate într-un an.
Prima dispută: cum îl demolăm?
Noul constructor a început să se pregătească de lucrări și a comandat grinzile metalice, care au fost produse destul de repede și aduse pe șantier. Însă, au apărut prima problemă: demolarea vechiului pod.
Constructorul a optat pentru soluția cea mai rapidă și mai puțin riscantă: dinamitarea, însă compania Hidroelectrica, deținătoarea amenajării hidroelectrice de la Voila, care include și canalul de fugă ce trece pe sub pod nu a fost de acord. Specialiștii acestei companii propuneau demolarea manuală, bucată cu bucată, dar constructorul a spus că această soluție este costisitoare, de durată și riscantă pentru muncitori.
Această dispută a durat aproximativ doi ani, până când Hidroelectrica a fost de acord cu demolarea prin implozie (dinamitare). În luna septembrie a anului 2023, vechiul pod a fost aruncat în aer, apoi molozul a fost recuperat din canalul de fugă.
Mediere pentru fundații
Demolarea vechiului pod nu a fost singura dispută. Pentru proiectarea noului pod a fost contractat un consultant, care a propus ca fundațiile vechiului pod să fie consolidate. Propunerea constructorului a fost ca aceste fundații (aflate pe malurile râului) să fie refăcute de la zero. Această dispută, cum construim fundațiile au durat câțiva ani. Consiliul Județean Brașov a încercat să medieze această dispută, însă inginerii nu erau dispuși să renunțe la opiniile lor. Abia după e a fost demolat vechiul pod și au fost făcute expertize suplimentare la fundații, care erau mai degradate decât se credea inițial, a fost luată decizia finală: fundațiile vor fi reconstruite.
Cum era vorba de o lucrare suplimentară, Consiliul Județean Brașov a organizat o nouă licitație, în urma căreia a semnat, în vara anului 2024 un contract în valoare de aproximativ 11 milioane de lei, cu Asocierea SC CON-A Operations SRL – SC Prinfo SRL.
Lucrările propriu-zise au durat mai puțin de un an
În luna august a anului trecut, Consiliul Județean Brașov a emis ordinul de începere a lucrărilor la fundații, care au fost finalizate în toamna anului trecut. În luna noiembrie a început montarea arcelor metalice (fiecare cu o lungime de aproximativ 77 m). Operațiunea a fost una complicată, pentru ridicarea și fixarea structurilor metalice fiind adusă pe șantier o macara cu o capacitate de 750 de tone. Macaraua a fost transportată cu ajutorul a 20 de camioane și asamblată apoi pe șantier.
Montarea arcelor
Ulterior, lucrările au avansat repede: au fost montate toate elementele metalice, a fost turnată placa de beton, iar la final a fost turnat asfaltul. În luna iunie a acestui, podul a fost testat cu ajutorul a șase camioane încărcate, care, împreună cântăreau 264 de tone, iar în 4 iulie, podul a fost inaugurat.
Locuitorii din Cincșor au ieșit de mai multe ori în stradă
Modul în care a fost implementat acest proiect a stârnit nemulțumirea locuitorilor din Cincșor. În anul 2021, podul a fost închis traficului și a fost stabilită o rută alternativă pe la Dridif, pe un drum de exploatare care trecea pe barajul lacului de acumulare. Cum, după închiderea podului nu se lucra nimic, oamenii au protestat. La un moment dat, ei au înlăturat panourile de beton de la capetele podului și au trecut cu mașinile pe el. De altfel, în timpul discuțiilor cu locuitorii, Consiliul Județean Brașov a decis în anul 2021 să suspende temporar închiderea traficului pe pod. După câteva luni, podul a fost închis definitiv, iar traficul deviat pe ruta ocolitoare.
O veche problemă, readusă în discuție: un drum care să ocolească satele Cincu și Cincșor
Odată inaugurat noul pod, locuitorii din Cincu și Cincșor sunt mulțumiți că nu mai trebuie să meargă pe drumul plin de gropi care trece pe la baraj. Însă, ei au și un motiv de îngrijorare, pe care l-au prezentat de nenumărate ori autorităților județene: traficul greu. Mai exact, odată deschis podul, tehnica militară grea pentru Baza militară de la Cincu va fi adusă cu trenul până la Voila, urcată pe platforme și transportată pe cale rutieră. Transporturile speciale, de zeci de tone, vor trece prin cele două sate (așa cum s-a întâmplat mulți ani, când vechiul pod era deschis) și, pe bună dreptate, oamenii sunt nemulțumiți. De altfel, sâmbătă dimineața, la o zi după inaugurarea noului pod, locuitorii din Cincșor spun că prin sat au trecut numeroase convoaie militare.
Autoritățile au promis de mulți ani că această problemă va fi rezolvată, prin amenajarea unui drum care să ocolească cele două sate. Însă, acest proiect este în etapa proiectelor și studiilor iar un termen pentru începerea lucrărilor la noul drum nu poate fi estimat.
Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare
Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.
Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.
De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:
„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.
La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:
„Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport,partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.
Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.
Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor
Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.
De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.
Trei noduri rutiere
Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș. Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.
Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.
Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.
Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.
„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.
Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit acoperă jumătate din necesarul orașului.
Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte
„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.
Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.
Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login