Consiliul Județean Brașov și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu” Brașov încearcă de mai multe luni să-i convingă pe consilierii locali din Părău să voteze acordul de asociere pentru implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) din Judeţul Braşov. De altfel, Părăul este singura localitate din județ care nu a aprobat prin hotărâre de Consiliu Local acordul de asociere, iar administrația județeană le cere acum consilierilor locali din comună să nu îi „condamne” pe locuitori.

Dacă aleșii locali nu vor aproba asocierea, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a avertizat că Părăul va trebui ca, după finalizarea investițiilor incluse în SMID, să gestioneze de una singură deșeurile, cu niște costuri mari, ce vor fi suportate de populație.

„Proiectul de 185 de milioane de euro pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Brașov merge înainte, cu sau fără dezinformările propagate în spațiul public de persoane ale căror acțiuni sunt contrare interesului public. Nu ne mai permitem să pierdem timp și finanțări europene din cauza jocurilor politice sau a minciunilor sfruntate. Părău este, din păcate, singura localitate din cele 58 ale județului care, chiar și acum, pe ultima sută de metri, încearcă să blocheze un proiect vital pentru viitorul comunităților noastre. Manipularea vehiculată în zonă, potrivit căreia la Părău va fi o «groapă de gunoi», sfidează rațiunea. Oricine a avut disponibilitatea de a consulta proiectul poate înțelege că documentația prevede doar realizarea unei infrastructuri moderne de prelucrare a deșeurilor – cu tot ce înseamnă transfer, sortare și tratare, la standarde ecologice riguroase”, a declarat Adrian Veștea.

De asemenea, președintele Consiliului Județean Brașov a avertizat că cine refuză asocierea își condamnă propriii cetățeni la costuri insuportabile. Și asta pentru că fără integrarea în SMID, tarifele la serviciul de salubritate din Părău riscă să crească de până la 3 ori în următorii ani. În plus, deșeurile din comună vor trebui transportate individual pe distanțe mari, direct pe cheltuiala localnicilor.

„Vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar opozanților proiectului: dacă rațiunea nu va învinge la nivelul decidenților locali din Părău, SMID Brașov se va realiza excluzând această comună din proiect. Îi invit să conștientizeze faptul că responsabilitatea pentru modul în care locuitorii comunei Părău își vor rezolva problemele de mediu le aparține întru totul. Nu vom permite sub nicio formă ca manipulările unor grupuri de interese să pună în pericol o finanțare europeană de 185 milioane de euro destinată întregului județ. Brașovul merită un mediu curat, o gestionare civilizată a deșeurilor și prețuri corecte pentru oameni”, a mai spus Veștea.

Pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), Consiliul Județean Brașov va solicita o finanțare europeană prin Programul Dezvoltare Durabilă. Una dintre condițiile impuse prin Ghidul de finanțare este încheierea unui acord de asociere în vederea implementării SMID de către primăriile din județ.

Medicii de familie, în special cei aflați la început de carieră, continuă să evite deschiderea unor cabinete în mediul rural, iar una dintre principalele cauze este lipsa sprijinului din partea administrațiilor locale. Semnalul de alarmă este tras de președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov, dr. Ana Șestacova, care a declarat pentru AGERPRES că doar două sau trei primării din județ au ales să ofere facilități pentru atragerea medicilor.

Trei localități din județ nu au niciun medic de familie

Potrivit datelor Casei de Asigurări de Sănătate Brașov, numărul localităților complet lipsite de medic de familie s-a redus în ultimii ani la trei comune: Ticuș, Șoarș și Beclean. Cu toate acestea, problema nu este rezolvată. Lista localităților deservite doar parțial sau prin puncte secundare include încă nouă comune din zona Țării Făgărașului. În urmă cu trei ani, toate cele 12 localități figurau fără niciun medic de familie.

Facilități prevăzute de lege, dar rareori acordate

Dr. Ana Șestacova a amintit că Legea Sănătății definește medicina primară drept un serviciu de utilitate publică, ceea ce permite autorităților locale să sprijine medicii prin diverse facilități, inclusiv plata chiriei sau a utilităților pentru cabinete.

„Însă legea spune că ei ‘pot’ să acorde aceste facilități și aceasta este problema: ar putea, dar nu o fac”, a declarat președintele Patronatului Medicilor de Familie Brașov.

Lipsa unor măsuri concrete din partea administrațiilor locale reduce interesul medicilor tineri pentru comunitățile rurale, unde investițiile inițiale și provocările profesionale sunt considerabile.

Costuri mari și dificultăți în atragerea pacienților

Chiar și atunci când un medic decide să se stabilească într-o comună cu deficit de personal medical, provocările nu dispar. Conform legislației, medicii nou-veniți au la dispoziție șase luni pentru a atinge numărul minim de pacienți necesar semnării unui contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. În multe cazuri însă, locuitorii sunt deja înscriși pe listele unor medici din localitățile învecinate și ezită să își schimbe doctorul.

La această problemă se adaugă costurile pentru amenajarea și dotarea cabinetului, care pot varia de la câteva mii la câteva zeci de mii de euro, precum și dificultățile legate de navetă sau relocare. Astfel, s-a ajuns în situații precum cea din comuna Șoarș, care nu poate fi eliminată de pe lista localităților cu deficit de medic de familie, chiar dacă, la un moment dat, o tânără doctoriță a încercat să-și deschidă cabinet, dar a renunțat după câteva luni.

Cum încearcă autoritățile să atragă medici: venituri garantate și stimulente financiare

În încercarea de a compensa dificultățile întâlnite în zonele rurale, Comisia Paritară CAS Brașov – DSP acordă sporuri la punctajul cabinetelor medicale, în funcție de condițiile geografice și de dispersia populației. Aceste majorări variază între 30% și 100%, iar medicilor care aleg să profeseze în astfel de localități le este garantat un venit minim de aproximativ 36.000 de lei pe lună pentru fiecare cabinet.

De asemenea, aceștia beneficiază de o perioadă de grație de șase luni pentru a atinge pragul minim de 800 de pacienți prevăzut de lege, prag care poate fi redus în anumite situații.

Datele aferente anului 2025 arată că în județul Brașov activau 287 de medici de familie aflați în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Dintre aceștia, 226 își desfășurau activitatea în mediul urban și doar 61 în mediul rural. Totodată, vârsta medie a medicilor de familie din județ era de 55 de ani, un indicator care ridică semne de întrebare privind înlocuirea generațiilor și asigurarea serviciilor medicale în comunitățile rurale pe termen

Primăria Râșnov a început un proiect pilot ce include zona Glăjerie, unde una aflată în expansiune. Astfel, autoritățile locoale au pregătit un ortofotoplan ce include o suprafață de 1.200 de hectare, iar datele obținute vor fi surapuse cu cele incluse în sistemul GIS al Consiliului Județean Brașov.

„Prin suprapunerea ortofotoplanului cu sistemul GIS, care include datele referitoare la planuri urbanistice zonale vom vedea care construcții au fost edificate legal și care nu. Apoi, în baza acestor date, vom vedea care construcții vor putea intra în legalitate și care nu vor trebui să intre în legalitate”, a declarat primarul orașului Râșnov, Horia Motrescu.

Acesta a precizat că demersul este absolut necesar, pentru că, în caz contrar, numărul construcțiilor ilegale ar putea scăpa de sub control.

Potrivit edilului, în zona studiată, până la strada Plopilor, sunt construite, în principal, locuințe individuale. Dincolo de această stradă mai sunt edificate și case de vacanță (unele folosite ca locuințe rezidențiale) sau unități turistice.

Pentru realizarea ortofotoplanului, zona a fost survolată cu drona înainte ca arborii să intre în vegetație.