Legea „Majoratului Digital” a trecut de Senat și așteaptă votul deputaților: Copiii cu vârste sub 16 ani nu-și vor mai face conturi pe social media fără acordul părinților

Senatul României a adoptat luni, cu 123 de voturi pentru și 6 abțineri, Legea Majoratului Digital, un proiect care introduce noțiunea de „maturitate digitală” la vârsta de 16 ani și stabilește obligații clare pentru părinți, platformele online și furnizorii de servicii digitale. Propunerea legislativă, inițiată de senatoarea Nicoleta Pauliuc (PNL), urmează să fie dezbătută și de Camera Deputaților, care va avea rol decizional.

Proiectul urmărește, potrivit inițiatoarei, să ofere părinților instrumente concrete pentru protecția copiilor în mediul virtual.

„Copiii României au dreptul să fie protejați și în lumea digitală, nu doar în cea reală. Legea Majoratului Digital nu interzice și nu cenzurează, ci oferă părinților instrumente pentru a-și proteja copiii”, a declarat Nicoleta Pauliuc în plenul Senatului, citată de Agerpres.

Conturi pe social media doar cu acordul părinților

Noua lege prevede că minorii cu vârste sub 16 ani își vor putea face conturi online doar cu acordul expres al părinților. Tot părinții vor putea solicita suspendarea sau ștergerea conturilor copiilor, dar și eliminarea conținutului dăunător. Astfel, dacă legea trece și de Camera Deputaților, platformele digitale vor fi obligate să implementeze filtre de vârstă, verificări de identitate, etichetări de conținut și restricții pentru publicitatea personalizată destinată minorilor.

„România face astăzi un pas decisiv spre o societate digitală responsabilă. Nu putem lăsa algoritmii să crească generația noastră de copii”, a mai spus senatoarea liberală.

Nicoleta Pauliuc a precizat că legea se inspiră din reglementările europene, dar este adaptată „realităților românești”.

Sancțiuni pentru lipsa verificării vârstei

Actul normativ prevede amenzi pentru companiile care nu verifică vârsta utilizatorilor, precum și interdicții pentru publicitatea targetată către minori. De asemenea, se introduc cerințe de transparență privind colectarea și utilizarea datelor copiilor.

Următorul pas va fi stabilirea normelor de aplicare, care vor detalia modul în care autoritățile vor colabora cu platformele digitale.

România se aliniază tendințelor europene

Măsuri similare sunt deja implementate în Franța, iar alte state — precum Spania, Italia, Danemarca și Irlanda — pregătesc reglementări aproape identice. În Grecia, guvernul testează aplicația „Kids Wallet”, care blochează automat accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, potrivit Educație Privată.

La nivel european, Digital Services Act (DSA) obligă deja marile platforme să reducă expunerea minorilor la conținut dăunător și să raporteze anual măsurile adoptate.

„Părinții, nu algoritmii, ar trebui să se ocupe de creșterea copiilor”, a declarat recent președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunțat noi inițiative la nivelul UE pentru protejarea minorilor online.

Australia, primul stat care a interzis rețelele sociale copiilor

În noiembrie 2024, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis complet accesul copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Conform legii, giganți precum Meta și TikTok riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni dacă nu împiedică accesul minorilor. Măsura va intra complet în vigoare în 2026, după o perioadă de testare a sistemelor de verificare.