Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

„Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi desemnarea europarlamentarului Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, într-un moment pe care l-a descris drept decisiv pentru stabilitatea politică și economică a țării. Anunțul a fost făcut la Palatul Cotroceni, în prezența lui Eugen Tomac, în prezent europarlamentar și consilier onorific al șefului statului.

„Desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul din poziția de premier. Este un moment important”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele și-a justificat decizia prin blocajele apărute în interiorul coaliției aflate la guvernare și prin dificultatea partidelor parlamentare de a ajunge la un consens asupra viitorului Executivului.

„Pentru că partidele nu se înțeleg între ele, singura soluție posibilă este un prim-ministru care să fie independent de partidele din Parlament, care să reușească prin discuții individuale cu fiecare dintre aceste partide să ducă România în direcția în care o doresc românii”, a declarat șeful statului.

Potrivit președintelui, la un an de la formarea coaliției de guvernare, imaginea externă a României și încrederea partenerilor internaționali s-au îmbunătățit, însă tensiunile politice dintre partidele aflate la putere au ajuns să afecteze funcționarea alianței.

„Am ajuns, din păcate, ca pentru mulți politicieni să prevaleze interesul de partid interesului național pe care cu toții l-am asumat în urmă cu un an”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că viitorul Guvern trebuie să continue proiectele asumate de România, printre priorități fiind finalizarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, pregătirea bugetului pentru anul 2027, digitalizarea administrației și reducerea corupției.

Nicușor Dan: „Are independența și eperiența și valorile pentru poziția de prim-ministru”

Explicând alegerea făcută, președintele a afirmat că Eugen Tomac are profilul necesar pentru a negocia cu toate forțele politice reprezentate în Parlament.

„Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament, dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament. Eugen Tomac are și independența, și experiența, și valorile care îl definesc pentru poziția de prim-ministru”, a spus Nicușor Dan.

Urmează negocierile pentru Guvern

La rândul său, Eugen Tomac a mulțumit pentru încrederea acordată și a anunțat că intenționează să propună un executiv format din specialiști, nu din reprezentanți politici.

„Sunt onorat de această nominalizare și conștient de responsabilitatea pe care o presupune. Voi prezenta un Guvern tehnic, nu unul politic”, a declarat Tomac.

În perioada următoare, premierul desemnat va începe consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea unei majorități care să susțină noul Cabinet în Parlament.

Cine este Eugen Tomac și pe la ce partide a trecut varianta „tehnocrată”/ independentă de premier

Deși este prezentat ca un premier tehnocrat sau independent, Eugen Tomac are o biografie strict legată de partide politice din care a făcut parte și chiar le-a condus.

Eugen Tomac și-a construit cariera aproape exclusiv în zona relației cu diaspora și cu Republica Moldova. A intrat în prim-planul politicii naționale în cadrul Partidul Democrat Liberal (PDL), partid din partea căruia a candidat în 2008 pentru Camera Deputaților în colegiul destinat românilor din Europa de Est și Asia. În aceeași perioadă a fost consilier personal al fostului președinte Traian Băsescu pentru relația cu românii de pretutindeni.

În 2012 a fost ales deputat din partea PDL, candidând în colegiul Diaspora care includea și Republica Moldova, iar ulterior a preluat conducerea Comisiei pentru comunitățile românești din afara granițelor țării din Camera Deputaților. În iulie 2013 a părăsit PDL pentru a se alătura Partidul Mișcarea Populară, formațiune pe care ulterior a și condus-o.

Tomac a revenit în Parlamentul României după alegerile din 2016, obținând un nou mandat de deputat din partea PMP. În 2019 a demisionat din Camera Deputaților după ce a fost ales europarlamentar pe lista PMP, alături de Traian Băsescu. În Parlamentul European, Eugen Tomac a activat în grupul politic Partidul Popular European și a făcut parte din mai multe comisii și delegații importante, inclusiv cele pentru ocuparea forței de muncă, drepturile omului, combaterea ingerințelor străine și relațiile cu Republica Moldova și Serbia.

În 2024, Tomac a fost reales europarlamentar, iar în octombrie 2025 a fost numit și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni.