Ramai la curent!

Investitii

Muzeul Județean de Istorie a primit o finanțare nerambursabilă de 59.436 lei pentru „Războaie în Bastionul Țesătorilor”

Publicat

in

După 26 de ani de la înființare,  Muzeul  Județean de  Istorie  Brașov a  câștigat  prima sa finanțare nerambursabilă în calitate de solicitant. Proiectul „Războaie în Bastionul Țesătorilor”, depus în parteneriat cu Asociația Forums, a fost declarat câștigător de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), la aria ,,Patrimoniu Imaterial”, cu al doilea punctaj din concurs (93,67), fiind  unul dintre cele șase proiecte  câștigătoare  din 86  proiecte depuse.

Finanţarea nerambursabilă AFCN este în valoare de 59.436 lei.    Scopul proiectului este să aducă țesători în Bastionul Țesătorilor și războaie de țesut într-un spațiu cunoscut mai mult pentru funcția sa războinică decât pentru meșteșugul breslei țesătorilor.  Astfel, ,,Războaie  în  Bastionul  Ţesătorilor” îşi propune  aducerea în atenţie a patrimoniului imaterial, reprezentat de străvechea tehnică a ţesutului la război, prin transcederea acesteia în lucrări de artă contemporană.

Două ateliere creative mixte între șase cunoscători și păstrători ai tehnicii tradiționale de țesut la război, din zona Branului, și șase artiști vizuali contemporani vor duce la crearea unor lucrări ce vor fi expuse în Bastionul Țesătorilor și Complexul Muzeal Astra din Sibiu, în perioada august – octombrie 2016. Expoziţia va pune în valoare atât elementele de patrimoniu care au fost folosite ca sursă de inspiraţie cât şi lucrările de artă contemporană realizate utilizând tehnica ţesutului la război.

Documentarea  proiectului  este  realizată de o echipă de specialiști în patrimoniu imaterial, coordonată de etnograful dr. Ovidiu Calborean de la Direcția judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Sibiu. Experții proiectului în artă contemporană sunt Oana Ioniță Năsui (trainer formare culturală, responsabil comunicare program Sibiu – Capitala Culturală Europeană 2007, coordonator Strategia culturală și creativă a Bucureștiului), și Cosmin Năsui, curatorul expoziției (cercetător, expert evaluator artă contemporană, președinte al departamentului de artă contemporană al Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de artă din România în perioada 2013 – 2015, curator de expoziții la PostModernism  Museum

București, Manifesta 2014 Sankt Petersburg, Corke Art Gallery, Liverpool, Dorothy Contemporary Center Paris etc). Managerul de proiect este Ioana Șchiopu, specialist în finanțări proiecte culturale. În prezent este deschis apelul la nivel național pentru candidaturi din partea artiștilor contemporani, debutanți și profesioniști (doi dintre cei șase artiști selectați vor fi artiști debutanți). Termenul limită de înscriere este 25 iunie 2016. Atelierele se vor desfășura în Bastionul Țesătorilor, în două echipe de câte șase membri (trei artiști, trei artizani), timp de 9 zile/echipă, în luna iulie. Proiectul ,,Războaie în Bastionul Ţesătorilor”, proiect cultural cofinanțat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, mai cuprinde realizarea unei arhive digitale documentare, un film tip tutorial și două filme scurte tip teaser. În contextul proiectului AFCN, Muzeul Județean de Istorie Brașov va organiza o expoziție despre breasla țesătorilor din Brașov și istoria Bastionului Țesătorilor, activitate realizată de muzeografii instituției, și ateliere de reconstituire istorică despre urzitul pe război vertical în două și trei ițe, realizate de membri ai asociației de reenactment istoric ,,Terra Dacica Aeterna” din Cluj Napoca.

 

Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending