„Pedeapsa capitală”, pentru 6 urși din județul Brașov. Începe vânătoarea exemplarelor care „și-au găsit de treabă” prin localități, culturi sau cabane

După ce la începutul lunii septembrie a fost emis ordinul de ministru prin care au fost aprobate cotele de intervenție pentru carnivorele mari, administratorii fondurilor cinegetice din județul Brașov au început să solicite derogări de la măsurile de protecție a urșilor.  Cererile vin după animalele au început să creeze probleme în localități.

Cartierul Răcădău riscă să redevină „Valea Urșilor”

Potrivit șefului Compartimentului Vânătoare din cadrul Regiei Locale a Pădurilor Kronstadt Brașov, Cătălin Dida, regia a depus la Agenția pentru Protecția Mediului Brașov documentația prin care solicită derogarea pentru recoltarea a doi urși din zona Valea Cetății – Noua, cele două  exemplare „abonate” la gunoaiele din Răcădău venind în cartier să se hrănească aproape în fiecare seară. Tot din Valea Cetății a fost capturat recent un urs, care a fost mutat în alt județ, la o distanță de 20 – 25 de kilometri de cea mai apropiată localitate. Totodată, pentru a ține sub control situația Regia Locală a Pădurilor a solicitat operatorului de salubritate să ridice mai des deșeurile menajere.

Valea Cetății are un istoric bogat în ceea ce privește urșii problemă, la începutul anilor 2000 fiind celebră în toată Europa pentru urșii gunoieri, care, nu de puține ori, erau hrăniți chiar de către cei care veneau să îi vadă și să îi fotografieze. Pentru a rezolva problema, pădurarii au amenajat în pădure zone în care le lăsau mâncare, astfel că numărul animalelor care au coborât în oraș a scăzut. 

Anul trecut, pe un drum forestier de lângă Valea Cetății, un brașovean a fost atacat de un urs, animalul fiind împușcat după câteva zile, perioadă în care a mai atacat câțiva câini scoși la plimbare de brașoveni.

Pe de altă parte, potrivit directorului executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Sorin Hornoiu, Regia Locală a Pădurilor Kronstadt Brașov a solicitat și aprobarea derogării pentru un urs din zona Bunloc.

Urs recidivist în Poiana Brașov

Aceștia nu sunt singurii urși pentru care a fost solicitată recoltarea. Potrivit directorului executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Sorin Hornoiu, au fost depuse dosare pentru aprobarea derogării în vederea recoltării de către administratorii altor fonduri cinegetice din județ.

Astfel, Ocolul Silvic Râșnov a cerut derogare de recoltare pentru un exemplar care a ajuns chiar și în sala de mese a Cabanei Postăvarul din Poiana Brașov. „Animalul respectiv a mai fost mutat o dată, având și dispozitiv de monitorizare prin GPS”, a declarat Hornoiu. 

Cereri de aprobare a recoltării au fost depuse și pentru un urs din fondul Cinegetic Dumbrava Jibert, care a făcut ravagii în zona Jibert, iar goanele de împingere nu au avut efect. Tot recoltarea a fost solicitată și pentru un urs din fondul cinegetic Șercăița și pentru unul din fondul cinegetic Bârsa.

Până acum, Agenția pentru Protecția Mediului Brașov a emis puncte de vedere favorabile pentru recoltarea urșilor din Poiana Brașov și din Jibert.

Potrivit legislației, pentru a obține o derogare de recoltare sau relocare, la agențiile pentru protecția mediului trebuie dosare care să conțină inclusiv procesele-verbale de constatare a pagubelor, documentele fiind analizate de o comisie compusă din reprezentanți ai APM și ai Gărzii de Mediu. Agențiile pentru protecția mediului emit puncte de vedere, apoi dosarele ajung la Departamentul Biodiversitate din Ministerul Mediului, care emite decizia finală.

Ordinul de ministru, contestat de organizațiile de mediu

Potrivit ordinului de ministru amintit, la nivel național, anul acesta pot fi recoltate sau capturate în vederea relocării 144 de exemplare de urs. Ordinul respectiv este contestat de organizațiile de protecția mediului, care solicită „fie abrogarea acestuia, fie modificarea lui astfel încât să țină cont de recomandările noastre exprimate în cadrul procesului de dezbatere publică început în luna iunie a acestui an”. Una dintre prevederile contestate este cea potrivit căreia derogarea se poate acorda  „pentru prevenirea producerii unor daune importante, în special asupra culturilor agricole, animalelor domestice și pentru prevenirea producerii unor daune importante asupra altor bunuri”. Organizațiile de mediu, printre care WWF România,  Coaliția 2000, Milvus sau Carpathia susțin că această prevedere permite „recoltarea după metoda «la pândă» pentru a preveni daunele de tip economic, practic înainte de a se produce orice fel de pagubă și nu după înregistrarea de daune recurente. Pentru pagube singulare/ izolate ar trebui aplicate măsuri compensatorii, așa cum a recomandat de altfel și Comisia Europeană prin «Platforma UE pentru coexistența dintre oameni și carnivore mari»”.