Ramai la curent!

Investitii

Cetatea Făgăraș, de la fortificație de lemn la monument restaurant cu bani europeni

Publicat

acum 8 ani

in

Una dintre cele mai impunătoare cetăți din Transilvania, cea de la Făgăraș va intra într-o amplă restaurare, proiect pentru care autoritățile locale au obținut o finanțare europeană. Deocamdată, este în derulare licitația pentru proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor, contract cu o valoare estimată de 17.098.559 lei, fără TVA. Ofertele pot fi depuse până la data de 29 ianuarie, iar evaluarea acestora se va încheia cel mai târziu în 30 martie. După semnarea contractului, proiectul trebuie finalizat în 30 de luni, termenul estimat pentru deschiderea „noii cetăți” fiind luna septembrie a anului 2019.

Cetatea de la Făgăraș, inclusă pe lista monumentelor de importanță națională, a mai fost restaurată în mai multe perioade. Astfel, între anii 1960 – 1977, după ce a fost desființată închisoarea comunistă care a funcționat aici în perioada 1948 – 1960, la cetate s-au efectuat lucrări de consolidare. Atunci, printre altele, s-au realizat planșee din lemn și planșee din beton armat. Atunci a fost înființat Muzeul Cetăţii Făgăraşului şi Biblioteca a oraşului. Totuși, restaurarea din respectiva perioadă nu au mai fost terminată.

Lucrări s-au mai executat și după anul 2000, iar în anul 2012  monumentul a fost preluat în administrare de Consiliul Județean Brașov, care a atribuit firmei Ramb Sistem (la momentul respectiv un „client fidel” al administrației  județene) contractul de lucrări pentru proiectul „Reabilitarea, Consolidarea și amenajarea Cetății Făgăraș – etapa a I-a”. Conform raportului de expertiză ce face parte din dosarul procedurii de achiziție a lucrărilor pentru care Primăria a obținut fonduri europene, în baza contractului din anul 2011 s-au făcut unele consolidari și restaurări, care nu au mai fost terminate.

Alte lucrări s-au mai realizat și în perioada 2014 – 2015, în luna iunie a anului 2015 fiind redeschisă și Sala Tronului.

Umezeală, ziduri crăpat, ciment și alte probleme

În urma expertizării Cetății Făgăraș, specialiștii au descoperit probleme în aproape toate zonele, umezeala din ziduri fiind cea mai des amintită în raport. De asemenea, printre altele, în unele zone au fost descoperite tencuieli din ciment pe suprafețe mari de zid, guri de tragere sau aerisire acoperite, precum și crăpături în ziduri. Totodată, în multe locuri s-au desprins au apărut goluri în ziduri, în alte zone cărămida nu mai este fixată cu mortar. Unele corpuri de clădire sunt acoperite cu tablă, iar în alte zone în care nu au fost terminate lucrările de consolidare constructorii au lăsat „moștenire” stâlpi metalici care susțin boltele sau tavanele. 

Practic, toate aceste probleme vor trebui rezolvate, iar în raportul de expertiză se precizează că trebuie aplicate soluții tehnice care să nu afecteze valoarea istorică și arhitecturală a monumentului.

De asemenea, după ce se va termina restaurarea, în Cetate vor fi amenajate spații care vor permite organizarea de festivaluri, expoziţii şi ateliere meşteşugăreşti.

La început a fost o cetate de lemn… arsă de tătari. Cetatea de piatră nu a mai fost cucerită  prin forţa armelor

De-a lungul existenţei sale, cetatea Făgăraşului a avut un rol deosebit de important în apărarea Transilvaniei, fiind cea mai bine apărată fortificaţie din sudul Transilvaniei. A fost asediată de turci, maghiari, români, austrieci, dar cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forţa armelor, doar în câteva cazuri fiind nevoită să cedeze datorită trădărilor. De asemenea, cetatea a reprezentat în secolul al XVII – lea şi reşedinţa principilor Transilvaniei, aici ţinându-se numeroase Diete ale Transilvaniei, dintre care cea mai importantă fiind cea din 1688, când s-a hotărât alipirea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic. Tot în cetate au fost primite de către principi numeroase delegaţii internaţionale, ale turcilor, austriecilor, trimiși ai Papei, etc.

Istoria cetăţii Făgăraşului începe în sec XII – XIII, când, pe locul actualei fortificații de piatră, a fost construită una din lemn şi pământ, înconjurată cu un val de pământ şi palisadă. Despre această primă fortificaţie există puține informații, şi acelea în urma unor săpături arheologice care au scos la iveală trunchiurile de copaci din care era alcătuită palisada. Urmele cetăţii de lemn păstrează toate dovada unui incendiu care se pare că a distrus această fortificaţie. Acest incendiu poate fi pus în legătura cu marea invazie tătară de la 1241, când trupele mongole au pătruns în sudul Transilvaniei prin pasul Turnu Roşu de unde au înaintat spre Braşov şi Sibiu.

Construcţia cetăţii de piatră din Făgăraş a început în anul 1310, când Ladislau Kan (Apor), voievod al Transilvaniei, a început realizarea primului turn al cetăţii (Turnul Roşu), care va avea rolul de donjon. După această construcţie nu mai există date sigure privind următoarele faze de extindere ale cetăţii până în sec. XVI, deoarece cetatea a fost sub sub stăpânirea domnilor Ţării Româneşti.

În anul 1528, Ţara Făgăraşului, deci şi cetatea, intră în stăpânirea lui Ştefan Mailat, nobil român din Comăna şi Ţânţari, (sate din Ţara Făgăraşului), care va începe transformarea cetăţii în castel. Ştefan Mailat va investi masiv în construcţia cetăţii Făgăraşului deoarece avea nevoie de un sprijin puternic pentru a-şi putea pune planul de a ajunge principe al Transilvaniei în aplicare. Astfel, Ştefan Mailat înconjoară cetatea cu un nou zid de apărare în care înglobează şi turnul barbacană (turnul porţii), transformând astfel fostele spaţii de apărare în spaţii luxoase de locuit. De asemenea el a construit nivelul 2 al laturii de sud, care a primit denumirea „casele lui Mailat”. Urmaşii săi au continuat dezvoltarea cetăţii: familia Bathory, care s-a înrudit cu Ştefan Mailat prin alianţă, a început construcția nivelului 2 de pe latura de nord şi de asemenea, va construi nivelul 3 de pe latura de sud. Tot în timpul bathoreştilor a început construcţia bastionului „Toboşarului” , în colţul de sud-est, bastion care a primit numele „Bathory”.

În timpul lui Mihai Viteazul, cetatea a trecut în stăpânirea acestuia, care a donat-o soţiei sale, Doamna Stanca. Aceasta a stăpânit Cetatea Făgăraşului un an de zile, iar după moartea lui Mihai Viteazul a rămas încă o perioadă prizonieră în cetate.

Ultimele faze ale construcţiei cetăţii au loc în secolul al XVII – lea. Astfel, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, este cel care a construit încă 3 bastioane şi termină unele construcţii începute de bathoreşti. Familia Rakoczy este ultima familie de principi ai Transilvaniei care aduce modificări substanţiale Cetăţii Făgăraşului, construind corpul de gardă de pe latura de sud, reamenajând lacul (care a fost pietruit) şi construind o casă a husarilor (grajduri) în afara cetăţii.

Începând cu sec al XVIII, Transilvania, deci şi Ţara Făgăraşului, intră sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Începând cu acest moment va începe declinul Cetăţii Făgăraşului, fosta reşedinţă princiară fiind transformată în garnizoană militară. După 1918 cetatea a fost tot garnizoană militară, singura modificare fiind că armata austriacă a fost înlocuită cu cea română.

După al –II – lea Război Mondial cetatea Făgăraşului cetatea a transformată în închisoare politică comunistă până în 1960. În această perioadă, între zidurile care odată găzduiau Dietele și balurile Transilvaniei, s-a strecurat tortura şi moartea.

Teme similare:
Citește mai departe
1 Comentarii

1 Comentarii

  1. Pingback: Cu o întârziere de aproape un an, Cetatea Făgărașului va intra anul acesta în ultima etapă de restaurare    – Brașov Metropolitan

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Primaria Brașov a obținut banii europeni după ce a imbunătățit proiectul skate park-ului de la Fartec. Ce probleme avea proiectul inițial

Publicat

acum o oră

in

15/05/2026

De

Primăria Brașov a obținut decontarea lucrărior la skate park-ul de la Fartec, după ce proiectul a fost corectat și îmbunătățit, astfel încât să fie eligibil prin Programul Regiunea Centru 2021 – 2027. Contractul de finanțare a fost semnat zilele trecute, iar din valoarea totală a proiectului, respectiv 21.181.011 lei, din care 19.469.002 lei este asistența nerambursabilă. Restul de 1.712.008,85 lei reprezintă valoarea neeligibilă, sumă acoperită din bugetul local. 

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat că finanțarea a fost obținută după ce au fost corectate greșelile proiectului inițial, pregătit înainte de anul 2024.

„Din păcate, în perioada anterioară s-au cheltuit bani de la bugetul local pentru un proiect realizat greșit. Am reușit însă să rezolvăm aceste probleme, să finalizăm proiectul și să depunem cererea pentru obținerea unei finanțări nerambursabile”, a declarat primarul Brașovului.

Taluzuri care nu susțineau terenul

Purtătotul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea, ne-a declarat că o problemă a parcului inițial era legată de situația juridică a terenului. Mai exact, acesta a precizat că parcul se întindea pe o suprafață mai mare de teren, iar unele parcele nu erau incluse în documentele cadastrale.  

„Din punct de vedere tehnic au fost niște niște probleme legate de accesibilitatea persoanelor cu dizabilități. Nu existau amenajări de tip «mama și copilul», iar realizarea unei astfel de amenajări ne-a ajutat și foarte mult să obținem finanțarea europeană. De asemenea, cea mai grea o problemă era legată de niște ziduri de sprijin. Inițial erau prevăzute niște taluzuri care care nu ar fi rezistat, astfel că au fost realizate alte amenajări. După ce au fost operatate modificările cadastrale și au fost actualizate documentațiile tehnice, a fost obținută o nouă autorizație de construire și au putut fi terminate lucrările”, a declarat Toarcea.

Skate-park-ul de la Fartec este amenajat sub cele două pasaje din zonă. Acesta inclide amenajări pentru practicarea sporturilor urbane, dar și zone de relaxare.

Citește mai departe

Investitii

FOTO Închiderea rampei de deșeuri de la Timiș-Triaj a intrat în linie dreaptă. Fosta rampă va fi transformată în zonă de agrement

Lucrările de închidere și ecologizare a rampei de deșeuri menajere de la Timiș-Triaj au ajuns la 85%, iar Primăria Brașov anunță că va începe în curând și închiderea celei de-a doua rampe. Zona urmează să fie transformată într-un spațiu verde.

Publicat

acum 2 zile

in

13/05/2026

De

La aproape trei decenii după ce activitatea de depozitare a fost oprită, rampele de deșeuri de la Timiș-Triaj sunt aproape de a fi transformate în zonă de parc. Municipalitatea anunță că lucrările de închidere și ecologizare a depozitului de deșeuri menajere au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 85%, la prima rampă, iar în paralel pregătește demararea lucrărilor și pentru cea de-a doua rampă, aflată în continuarea actualului amplasament.

În această perioadă, pe șantier se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, a drumurilor perimetrale, la realizarea rigolelor și a bazinului de retenție pentru apele pluviale. Reprezentanții constructorului care lucrează la proiectul de reamenajare spun că vremea nefavorabilă din ultimele luni a încetinit ritmul lucrărilor, însă proiectul rămâne în grafic.

„Se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, inclusiv la înierbare și plantări, dar și la realizarea drumurilor perimetrale împreună cu rigolele aferente. Totodată, este în execuție și bazinul de retenție pentru apele pluviale, acesta urmând să fie printre ultimele elemente finalizate, pentru a nu îngreuna desfășurarea celorlalte lucrări. Ritmul lucrărilor a fost influențat atât de perioada de iarnă, cât și de ploile din ultima perioadă, care au creat dificultăți în execuție. În ceea ce privește amenajarea peisagistică, vor fi plantați aproximativ 12.800 de arbuști din diverse specii. Alegerea plantelor a fost făcută astfel încât acestea să fie adaptate terenului și perioadelor de secetă și temperaturi ridicate. De asemenea, s-a ținut cont de orientarea terenului și de expunerea la soare, fiind selectate specii potrivite pentru fiecare zonă – est, vest sau nord. Întregul proiect de amenajare a fost gândit atât din punct de vedere estetic, cât și funcțional, pentru a asigura rezistența și dezvoltarea optimă a vegetației”, a explicat Elena Sava, manager de proiect.

Contestațiile la licitație au întârziat închiderea celei de a doua rampe de la Timiș-Triaj

Administrația locală susține că următorul pas va fi închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri, procedură întârziată în ultimele luni din cauza contestațiilor apărute în cadrul licitațiilor. Potrivit municipalității, aceste etape au fost însă depășite, astfel că lucrările ar urma să înceapă în perioada următoare.

„Urmează amenajarea zonelor adiacente, însă acestea vor fi realizate într-o etapă ulterioară. Important este că lucrările actuale sunt în grafic, iar odată cu finalizarea acestui proiect, sau chiar în paralel cu acesta, va începe și închiderea celei de-a doua rampe de deșeuri. Cea de-a doua rampă reprezintă, practic, o continuare a actualului amplasament destinat deșeurilor menajere. Procedurile sunt în etapa finală, existând întârzieri cauzate de licitații și contestații, însă acestea au fost depășite, iar lucrările vor putea începe în scurt timp. Prin implementarea acestui proiect, întreaga zonă va căpăta un aspect complet diferit, o să fie transformată într-un spațiu verde cu rol important în absorbția dioxidului de carbon. Pentru Brașov, acest proiect reprezintă un pas important în rezolvarea unei probleme de mediu aflate de mai mulți ani în atenția Comisiei Europene. Cele două rampe figurau ca neînchise, deși nu mai erau funcționale de mult timp, iar municipiul era inclus într-o procedură de infringement alături de alte localități din țară”, a declarat primarul George Scripcaru.

Activitatea de depozitare de la Timiș-triaj a fost oprită la începutul anilor ’90

Depozitele de la Timiș-Triaj au fost utilizate încă de la sfârșitul anilor ’40 pentru depozitarea deșeurilor industriale nepericuloase și a deșeurilor menajere, iar activitatea a încetat în 1992. Situația juridică a terenurilor a fost clarificată abia în perioada 2014-2016, ceea ce a permis ulterior accesarea finanțării pentru închiderea și ecologizarea amplasamentului.

Lucrările de închidere a depozitului de deșeuri menajere și amenajarea spațiului verde sunt realizate de S.C. Inoveco SRL, împreună cu subcontractantul S.C. Argif Proiect SRL. Contractul, care include proiectarea și execuția lucrărilor, are o valoare de 28.947.623, 62 lei fără TVA, iar durata estimată a lucrărilor este de 12 luni.

În paralel, închiderea depozitului de deșeuri industriale nepericuloase va fi realizată de asocierea S.C. Inoveco SRL și SC SOCOT S.A., în cadrul unui proiect finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021-2027.

Citește mai departe

Investitii

Interes mare pentru extinderea Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. 5 oferte pentru construirea noile „parcări” de aeronave

Publicat

acum 3 zile

in

12/05/2026

De

Cinci companii și asocieri de companii și-au arătat interesul pentru contractul scos la licitație de Regia Autonomă „Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav”, ce vizează extinderea zonei de îmbarcare/debarcare a aeroportului.

Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Brașov, până la termenul limită de depunere a ofertelor, Regia Autonomă „AIBG” a înregistrat documentații transmise de către un operator individual și de patru asocieri de firme, respectiv:

  • asocierea Concelex SRL, X-Way Infrastructure SRL.
  • Strabag;c
  • asocierea Aduro, BMF Grup Soluții Integrate;
  • asocierea Swietelsky Construct, Swietelsky Magyarorszag Kft, Viarom Construct;
  • asocierea ROMAIR Consulting SRL, BOG’ART;

Toate cele cinci oferte au intrat în etapa de evaluare.

Valoarea totală estimată a achiziției este de 55.820.750 lei fără TVA, fondurile urmând să fie asigurate din bugetul propriu al județului Brașov. 

Aceata este cea mai amplă achiziție, atât sub aspect financiar, cât și ca volum al lucrărilor prevăzute, demarată în cei trei ani de funcționare a celui mai tânăr aeroport al României și, totodată, cea care deschide drumul dezvoltării infrastructurii de transport aerian și transformării Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav într-un hub de importanță națională și europeană.   

„Mă bucur că, iată, la nici trei ani de la inaugurarea zborurilor am ajuns în etapa de extindere a infrastructurii aeroportului nostru. La cele trei locuri de parcare existente vom adăuga încă cinci, dintre care patru locuri destinate aeronavelor de categoria C şi o poziţie de categoria E. Obiectivul nostru este clar: mai multe zboruri, mai multe destinații și un confort sporit pentru pasageri. Această dezvoltare va crea condițiile pentru ca operatorii aerieni să-și stabilească baze operaționale la noi”, a menționat Daniel Micu, directorul general al Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav. 

Lucrările de proiectare și execuție se vor realiza conform Studiului de Fezabilitate și cuprind următoarele activități: 

  • Activitatea de proiectare și asistență tehnică; 
  • Execuție lucrări Obiect 1.1 – Extinderea platformei de îmbarcare/debarcare cu 4 poziţii categoria C şi o poziţie categoria E, plus calea de degajare rapidă (cale de rulare BRAVO – TWY B);
  • Execuție lucrări Obiect 1.2 – Canalizarea pluvială;
  • Execuție lucrări Obiect 1.3 – Instalaţii electrice şi de balizaj; 
  • Organizarea de șantier;
  • Probe, încercări, verificări, cu respectarea legislaţiei în vigoare; 
  • Pecepţia la terminarea lucrărilor; 
  • Asigurarea lucrărilor de intervenţie pe perioada de garanţie pentru lucrările executate; 
  • Recepția finală, după expirarea perioadei de garanție a lucrărilor. 

După parcurgerea etapelor de evaluare a ofertelor, în cazul în care procedura se va finaliza cu atribuirea contractului, termenul pentru implementarea tuturor lucrărilor de proiectare și execuție este de 12 luni de la transmiterea ordinului de începere de către autoritatea contractantă.

Aeroportul Internaţional Brașov-Ghimbav, primul construit în ultimii 50 de ani în România, este clasificat cod 4C şi deserveşte un număr de aproximativ patru milioane de locuitori.

„Prin această etapă de modernizare, județul Brașov își consolidează poziția pe harta logistică a României și a Europei de Est. Extinderea infrastructurii de transport aerian la o capacitate portantă suficientă pentru accesul tuturor tipurilor de aeronave din categoriile C-E va contribui la transformarea aeroportului nostru într-un nod de transport intermodal de călători şi marfă de interes european. Dezvoltarea sa nu doar că va facilita conexiunile internaționale, dar va acționa și ca un catalizator pentru mediul de afaceri local, stimulând investițiile străine și turismul montan prin reducerea timpilor de deplasare și creșterea accesibilității”, a declarat președintele Consiliului Județean, Adrian-Ioan Veștea.

Citește mai departe

Trending