Decizia Consiliului Județean Brașov: „Continuăm noi lucrările la aeroport, apoi mai vedem”

Consiliul Județean Brașov și-a asumat marți, în mod oficial, finalizarea aeroportului prin forțe proprii, aleșii votând o hotărâre cu două articole în care se arată că „se aprobă finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”.

Mai exact, conform acestui act normativ, operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1) sau această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3).

Proiectul a fost aprobat de 29 dintre cei 31 de consilieri prezenți la ședință. Ceilalți doi, respectiv Ionel Spinean și Nicolae Postolache (ambii de la PER), s-au abținut.

Tot marți a fost aprobată și o hotărâre privind contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane de lei (aproximativ 33,69 milioane de euro) urmează a fi alocată pentru lucrările la aeroport. Sumei de 155 milioane lei i se adaugă cele aproximativ 4,86 milioane de euro din împrumutul CEC Bank contractat în urmă cu mai mulți ani, astfel că, pentru aeroport ar fi disponibilă suma de 38,55 milioane de euro. 

 

 

Cât costă, de fapt, aeroportul și cât își poate permite Consiliul Județean?

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, pentru a se finaliza lucrările la aeroport ar fi nevoie de suma totală de aproximativ 57,5 milioane euro (conform studiul de fezabilitate aprobat în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 6 decembrie 2016), astfel că administrația județeană va trebui să mai găsească încă 18,45 milioane de euro.

Acest efort financiar al Consiliului Județean este, însă, unul optimist, pentru că potrivit studiului de fundamentare, realizat de Reliance Travel & Consulting și ONV LAW „valoarea totală a investițiilor pentru Etapa III (până la darea în folosință a aeroportului) se ridica la aproximativ 65,4 milioane  euro (inclusiv TVA), compusă din suma de 57,5 milioane euro prevăzută în studiul de fezabilitate pentru Etapa III (IPTANA SA) plus 7,9 milioane euro, valoarea unor investiții obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse în studiul de fezabilitate menționat”.

Practic, luând în calcul cele menționate în studiul de fundamentare, pe lângă cei 38,55 milioane euro din credite, Consiliul Județean va mai trebui să facă rost de 32,22 milioane de euro (aproximativ 147,2 milioane de lei), iar probabilitatea ca această sumă să fie obținută tot dintr-un credit este destul de mică, având în vedere că în eventualitatea obținerii împrumutului de 200 de milioane de lei, Consiliul Județean se va apropia de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege.

Calculele s-ar putea complica dacă administrația județeană nu va reuși să identifice un concesionar care să investească în dezvoltarea aeroportului, pentru că în acest caz, Consiliul Județean va trebui să investească și în extinderea aeroportului.

Președintele Adrian Veștea, acuzat că sacrifică județul

Discuțiile din Consiliul Județean Brașov privind aeroportul și împrumutul de 200 de milioane de lei au fost destul de aprinse tocmai din cauza dorintei CJ de face pe forte proprii investitia. Radu Mitric (PSD) și Ionel Spinean (PER) au afirmat că Județul Brașov nu are forța financiară de a finaliza aeroportul prin forțe proprii. De altfel, ambii au insistat ca administrația județeană să se asocieze cu Municipiul Brașov și cu alte unități teritorial administrative (Primăria Ghimbav sau Consiliul Județean Covasna fiind două dintre propunerile lor).  

O astfel de variantă ar lua foarte mult timp, a declarat Adrian Veștea: „A fost pusă problema asocierii. Acest lucru s-ar putea face prin înființarea unei societăți pe acțiuni. Când aloci bani de la bugetul local pentru o astfel de societate se consideră că ar fi ajutor de stat. Consiliul Concurenței ne-a spus că am intra în competiție cu alte entități similare, unele private. De asemenea, pentru o astfel de variantă trebuie să obținem aviz de la Comisia Europeană, iar demersurile ar putea dura doi ani”.

„O soluţie ar fi asocierea cu Municipiul Braşov, despre care domnul preşedinte spunea că necesită un timp îndelungat. Mă iertaţi, dar eu îl contrazic: în Grecia au fost realizate aeroporturi similare, pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul ca două sau mai multe unităţi teritorial-administrative să realizeze investiţia. Această variantă nu trebuie exclusă, mai ales că Municipiul Braşov are suficienţi bani, mai ales că are un excedent de peste 110 milioane de lei, din anul 2017. Au constituit o comisie la nivelul Municipiului Braşov, condusă chiar de preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică. Nu s-a dorit această asociere. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că trebuie să eliminăm orgoliile, dar se pare că tocmai dumnealui nu face acest lucru. Cealaltă variantă era o concesiune, prin care investitori privaţi suportau lucrările.  Ei puteau face un aeroport mai mare, iar Consiliul Judeţean nu avea nici o obligaţie. Banii investiţi până acum puteau fi folosiţi pentru a deveni asociat în acest proiect. Nu se putea problema pierderilor. În schimb, dacă se va ocupa administraţia judeţeană de operare, va trebui să acopere pierderile din primii ani. De asemenea, creditul pe care va dori să în contracteze preşedintele Consiliului Judeţean va avea o perioadă de graţie de 3 ani, şi va trebui plătit în următoarele mandate (după anul 2020, când vor fi alegerile locale – n.r.). Va urma o perioadă în care judeţul nu se va mai putea împrumuta, nu va mai putea face investiţii în drumuri sau alte proiecte importante. Concesiunea sau asocierea cu Municipiul Braşov reduceau presiunea asupra judeţului Braşov”, a declarat Ionel Spinean. 

„Toți vrem ca aeroportul să se termine cât mai repede. Propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Brașov cu alte unități teritorial-administrative, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Brașov cred că e cel mai important partener pentru acest proiect”, a spus și Radu Mitric. De altfel, Mitric a vorbit despre aeroport și înaintea ședinței de plen, în timpul unei conferințe de presă: „Trebuie să luăm în calcul că la CJ alocăm bani pentru întreg județul. Riscăm să ne ducem, financiar, în cap, cu această investiție, prin concentrarea pe acest împrumut. Vom vota pentru orice finanțare a aeroportului, pentru că ne dorim foarte tare acest obiectiv. Atragem însă atenția că este important să fie continuată discuția cu primarul Brașovului. Ar fi păcat să avem un județ cu două viteze, neglijând investiții în periferia lui, pentru că dirijăm majoritatea banilor într-un obiectiv pe care l-am putea face în comun cu alții”.

Pe de altă parte, după ședința Consiliului Județean, Adrian Veștea a afirmat că va încerca să atragă și Municipiul Brașov în proiect: „Noi am considerat că este important ca această iniţiativă de a face procedurile de achiziţie, fiindcă sunt foarte greoaie dar, în paralel ne vom preocupa ca atât Municipiul Braşov cât şi alte entităţi care-şi doresc, să facem o notificare comună, pe care să o înaintăm Comisiei Europene, care să ne-o aprobe”.