Ramai la curent!

Investitii

Decizia Consiliului Județean Brașov: „Continuăm noi lucrările la aeroport, apoi mai vedem”

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov și-a asumat marți, în mod oficial, finalizarea aeroportului prin forțe proprii, aleșii votând o hotărâre cu două articole în care se arată că „se aprobă finanțarea din fonduri publice o alte surse atrase și construirea de către Consiliul Județean (CJ) Brașov a obiectivului de investiții «Aeroport Internațional Brașov Ghimbav», până la darea în folosință a acestuia, urmând ca într-o etapă ulterioară să se ia decizia privind operarea viitorului aeroport, ținând cont fie de scenariul nr. 1, fie de scenariul nr. 4.3”.

Mai exact, conform acestui act normativ, operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1) sau această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3).

Proiectul a fost aprobat de 29 dintre cei 31 de consilieri prezenți la ședință. Ceilalți doi, respectiv Ionel Spinean și Nicolae Postolache (ambii de la PER), s-au abținut.

Tot marți a fost aprobată și o hotărâre privind contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei, din care 155 de milioane de lei (aproximativ 33,69 milioane de euro) urmează a fi alocată pentru lucrările la aeroport. Sumei de 155 milioane lei i se adaugă cele aproximativ 4,86 milioane de euro din împrumutul CEC Bank contractat în urmă cu mai mulți ani, astfel că, pentru aeroport ar fi disponibilă suma de 38,55 milioane de euro. 

 

 

Cât costă, de fapt, aeroportul și cât își poate permite Consiliul Județean?

Potrivit președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, pentru a se finaliza lucrările la aeroport ar fi nevoie de suma totală de aproximativ 57,5 milioane euro (conform studiul de fezabilitate aprobat în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov din 6 decembrie 2016), astfel că administrația județeană va trebui să mai găsească încă 18,45 milioane de euro.

Acest efort financiar al Consiliului Județean este, însă, unul optimist, pentru că potrivit studiului de fundamentare, realizat de Reliance Travel & Consulting și ONV LAW „valoarea totală a investițiilor pentru Etapa III (până la darea în folosință a aeroportului) se ridica la aproximativ 65,4 milioane  euro (inclusiv TVA), compusă din suma de 57,5 milioane euro prevăzută în studiul de fezabilitate pentru Etapa III (IPTANA SA) plus 7,9 milioane euro, valoarea unor investiții obligatorii pentru autorizarea aeroportului, dar neincluse în studiul de fezabilitate menționat”.

Practic, luând în calcul cele menționate în studiul de fundamentare, pe lângă cei 38,55 milioane euro din credite, Consiliul Județean va mai trebui să facă rost de 32,22 milioane de euro (aproximativ 147,2 milioane de lei), iar probabilitatea ca această sumă să fie obținută tot dintr-un credit este destul de mică, având în vedere că în eventualitatea obținerii împrumutului de 200 de milioane de lei, Consiliul Județean se va apropia de gradul maxim de îndatorare prevăzut de lege.

Calculele s-ar putea complica dacă administrația județeană nu va reuși să identifice un concesionar care să investească în dezvoltarea aeroportului, pentru că în acest caz, Consiliul Județean va trebui să investească și în extinderea aeroportului.

Președintele Adrian Veștea, acuzat că sacrifică județul

Discuțiile din Consiliul Județean Brașov privind aeroportul și împrumutul de 200 de milioane de lei au fost destul de aprinse tocmai din cauza dorintei CJ de face pe forte proprii investitia. Radu Mitric (PSD) și Ionel Spinean (PER) au afirmat că Județul Brașov nu are forța financiară de a finaliza aeroportul prin forțe proprii. De altfel, ambii au insistat ca administrația județeană să se asocieze cu Municipiul Brașov și cu alte unități teritorial administrative (Primăria Ghimbav sau Consiliul Județean Covasna fiind două dintre propunerile lor).  

O astfel de variantă ar lua foarte mult timp, a declarat Adrian Veștea: „A fost pusă problema asocierii. Acest lucru s-ar putea face prin înființarea unei societăți pe acțiuni. Când aloci bani de la bugetul local pentru o astfel de societate se consideră că ar fi ajutor de stat. Consiliul Concurenței ne-a spus că am intra în competiție cu alte entități similare, unele private. De asemenea, pentru o astfel de variantă trebuie să obținem aviz de la Comisia Europeană, iar demersurile ar putea dura doi ani”.

„O soluţie ar fi asocierea cu Municipiul Braşov, despre care domnul preşedinte spunea că necesită un timp îndelungat. Mă iertaţi, dar eu îl contrazic: în Grecia au fost realizate aeroporturi similare, pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul ca două sau mai multe unităţi teritorial-administrative să realizeze investiţia. Această variantă nu trebuie exclusă, mai ales că Municipiul Braşov are suficienţi bani, mai ales că are un excedent de peste 110 milioane de lei, din anul 2017. Au constituit o comisie la nivelul Municipiului Braşov, condusă chiar de preşedintele Organizaţiei Municipale Braşov a PNL, Adrian Oprică. Nu s-a dorit această asociere. Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov a anunţat că trebuie să eliminăm orgoliile, dar se pare că tocmai dumnealui nu face acest lucru. Cealaltă variantă era o concesiune, prin care investitori privaţi suportau lucrările.  Ei puteau face un aeroport mai mare, iar Consiliul Judeţean nu avea nici o obligaţie. Banii investiţi până acum puteau fi folosiţi pentru a deveni asociat în acest proiect. Nu se putea problema pierderilor. În schimb, dacă se va ocupa administraţia judeţeană de operare, va trebui să acopere pierderile din primii ani. De asemenea, creditul pe care va dori să în contracteze preşedintele Consiliului Judeţean va avea o perioadă de graţie de 3 ani, şi va trebui plătit în următoarele mandate (după anul 2020, când vor fi alegerile locale – n.r.). Va urma o perioadă în care judeţul nu se va mai putea împrumuta, nu va mai putea face investiţii în drumuri sau alte proiecte importante. Concesiunea sau asocierea cu Municipiul Braşov reduceau presiunea asupra judeţului Braşov”, a declarat Ionel Spinean. 

„Toți vrem ca aeroportul să se termine cât mai repede. Propunerea noastră este să luăm în calcul asocierea cu Municipiul Brașov cu alte unități teritorial-administrative, chiar dacă acest lucru nu îl vom face de la început. Municipiul Brașov cred că e cel mai important partener pentru acest proiect”, a spus și Radu Mitric. De altfel, Mitric a vorbit despre aeroport și înaintea ședinței de plen, în timpul unei conferințe de presă: „Trebuie să luăm în calcul că la CJ alocăm bani pentru întreg județul. Riscăm să ne ducem, financiar, în cap, cu această investiție, prin concentrarea pe acest împrumut. Vom vota pentru orice finanțare a aeroportului, pentru că ne dorim foarte tare acest obiectiv. Atragem însă atenția că este important să fie continuată discuția cu primarul Brașovului. Ar fi păcat să avem un județ cu două viteze, neglijând investiții în periferia lui, pentru că dirijăm majoritatea banilor într-un obiectiv pe care l-am putea face în comun cu alții”.

Pe de altă parte, după ședința Consiliului Județean, Adrian Veștea a afirmat că va încerca să atragă și Municipiul Brașov în proiect: „Noi am considerat că este important ca această iniţiativă de a face procedurile de achiziţie, fiindcă sunt foarte greoaie dar, în paralel ne vom preocupa ca atât Municipiul Braşov cât şi alte entităţi care-şi doresc, să facem o notificare comună, pe care să o înaintăm Comisiei Europene, care să ne-o aprobe”.

Investitii

Consultanță de peste 200.000 de lei pentru găsirea unor soluții de modernizare a fântânilor arteziene din Brașov. Pe listă este și cea din Piața Sfatului

Publicat

in

Municipalitatea brașoveană are în plan să modernizeze fântânile arteziene din oraș. Un prim pas în acest plan este contractarea unui consultant care să le evalueze să să propună soluții tehnice pentru modernizaea lor. Pentru aceste servicii, municipalitatea brașoveană este dispusă să plătească 206.612 lei, fără TVA, dar a primit o ofertă în valoare de 250.000 de lei, fără TVA.

Amplasamentele care fac obiectul contractului de consultanță se află în Parcul Trandafirilor, Pietonal Valea Cetății, Casa Armatei Rudolf, Piaţa Sfatului, Intersecție str. Toamnei – str. Zizinului, Parc Ursu Valea Cetății, Scuar Astra Uranus, B-dul 15 Noiembrie Patria, Parcul Tractorul, B-dul 15 Noiembrie Registrul Comerțului, B-dul Victoriei – Rapid, Parcul N. Titulescu, Lac Noua, Lac Poiana Braşov, sensuri giratorii unde sunt rețele de utilități.

Sisteme de pulverizare a apei, în mai multe zone ale orașului

În caietul de sarcini aferent achiziției se arată că achiziția serviciilor de consultanță este necesară pentru inventarierea şi evaluarea stării de funcționare a fântânilor existente, dar şi a locațiilor în care pot fi amenajate sisteme de pulverizare a apei sau de asigurare a oxigenării apelor stătătoare.

De asemenea, consultantul va trebui să identifice soluțiile tehnice și să estimeze costurile necesare asigurării unor sisteme moderne din punct de vedere arhitectural, dar și din punct de vedere al eficienței energetice și a costurilor de funcționare.

În documentul amintit se mai arată că documentațiile tehnice care fac obiectul contractului trebuie predate în termen de 90 de zile de la data emiterii ordinului de începere a serviciilor, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2026.

Fântâna de la Rapid, din nou pe listă

Un aspect interesant al acestei achiziții este prezența pe lista obiectivelor ce sunt luate în calcul pentru modernizare a fântânii de la Rapid, care a fost umplută de mai bine de un an cu pietriș, după ce locuitorii din zonă reclamau că aceasta era folosită pe post de piscină de către oamenii străzii. De altfel, această fântână este și pe lista artezienelor ce trebuie întreținute în acest an.

Citește mai departe

Investitii

Unul dintre cele mai aglomerate drumuri din zona Brașovului intră în faza de proiectare. Se pregătește lărgirea DJ103A spre Tărlungeni

Asociația de Transport Brașov a început demersurile pentru lărgirea DJ103A dintre Brașov și Tărlungeni. Proiectul prevede patru benzi de circulație, pasaj denivelat la centură, piste pentru biciclete și măsuri pentru prioritizarea transportului public. Investiția ar putea ajunge la 40 de milioane de euro.

Publicat

in

Asociația de Transport Brașov a început demersurile pentru unul dintre cele mai importante proiecte rutiere din zona metropolitană: lărgirea drumului județean DJ103A între Brașov și Tărlungeni. Deocamdată, proiectul se află în faza pregătirii studiului de fezabilitate.

Orele de vârf, un calvar pentru circulația dintre Tărlungeni și Brașov

Asociația a lansat o consultare de piață pentru a afla cât va costa realizarea documentației tehnice necesare investiției. Inițiativa vine în contextul în care circulația între Brașov și Tărlungeni este afectată de traficul intens de la orele de vârf, ceea ce se reflectă inclusiv în întârzierile autobuzelor de transportul public metropolitan. Uneori, acestea acumulează întârzieri chiar de până la 30-40 de minute, în timp ce coloanele de mașini se întind frecvent pe mai mult de un kilometru în zona intersecției cu Varianta Ocolitoare a Brașovului.

Acest discumfort vine pe fondul dezvoltării rezidențiale din ultimii ani, în zona cartierului izvor, de la intrarea în Tărlungeni.

Ce include Studiul de Fezabilitate pentru DJ103A

DJ103A reprezintă principala legătură rutieră dintre cartierul Izvor din comuna Tărlungeni și municipiul Brașov, traversând și teritoriul administrativ al municipiului Săcele. Potrivit reprezentanților Asociației de Transport Brașov, studiul de fezabilitate va analiza o modernizare amplă a acestui coridor rutier.

„Studiul de fezabilitate va include obligatoriu următoarele: lărgire la 2 benzi de circulație pe sens pe întreaga lungime (aproximativ 8 km); pasaj rutier denivelat la intersecția DJ103A cu Varianta Ocolitoare a municipiului Brașov; soluție de racordare a cartierului Izvor la DJ103A; piste pentru biciclete pe întreaga lungime; măsuri / amenajări pentru prioritizarea transportului public metropolitan. De asemenea, documentația tehnică va include optimizarea intersecție între străzile Zizinului și Timișul Sec. Proiectul de lărgire este inclus în lista proiectelor prioritare din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Municipiul Brașov și Zona Metropolitană Brașov. Investiția urmează să se realizeze în baza parteneriatului încheiat între Asociația de Transport Brașov, Consiliul Județean Brașov, municipiul Brașov, municipiul Săcele și Comuna Tărlungeni”, au precizat reprezentanții Asociației de Transport Metropolitan Brașov.

Finanțarea viitoarei investiția nu a fost încă stabilită. Șantierul, la câțiva ani distanță

Deși proiectul este inclus în lista investițiilor prioritare pentru zona metropolitană, sursa de finanțare nu este stabilită încă. Potrivit reprezentanților asociației, sunt analizate două variante: Programul Național „Anghel Saligny”, în cazul în care acesta va fi relansat, sau Programul Regiunea Centru, prin care pot fi accesate fonduri europene.

Până la începerea efectivă a lucrărilor, autoritățile trebuie să finalizeze studiul de fezabilitate, proiectarea și procedurile de finanțare, ceea ce înseamnă că șantierul este încă la câțiva ani distanță.

Citește mai departe

Investitii

Primăria Brașov analizează instalarea unor baterii pentru energia produsă la parcul fotovoltaic din Stupini. Investiția inițială este deocamdată întârziată

Primăria Brașov a contractat un studiu de fezabilitate pentru instalarea unor baterii de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic din Stupini. În paralel, proiectul centralei, care trebuia finalizat încă din 2024, se apropie de etapa testelor tehnice.

Publicat

in

Primăria Brașov analizează posibilitatea de a instala baterii pentru stocarea energiei produse de viitorul parc fotovoltaic din Stupini. Această investiție ar permite utilizarea mai eficientă a electricității generate de centrală și ar reduce presiunea asupra rețelei energetice în perioadele de producție ridicată. Deocamdată, proiectul bateriilor de stocare se află într-o fază preliminară.

Municipalitatea a contractat servicii de consultanță pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care să stabilească dacă investiția în baterii este oportună și care ar fi costurile implementării. Contractul pentru elaborarea documentației are o valoare de 140.000 de lei, la care se adaugă TVA.

Energia produsă la Stupini ar putea fi stocată în baterii

În ultimii ani, sistemele de stocare a energiei au devenit o componentă importantă a proiectelor bazate pe surse regenerabile. Bateriile permit acumularea energiei produse în perioadele cu consum redus și utilizarea acesteia atunci când cererea crește. Soluția este promovată tot mai frecvent la nivel european, în contextul în care producția mare de energie solară poate genera dezechilibre în rețelele electrice, mai ales în zilele cu radiație solară intensă.

Prin studiul de fezabilitate comandat acum, Primăria Brașov încearcă să determine dacă o astfel de investiție poate fi integrată în proiectul centralei fotovoltaice de la Stupini și care ar fi beneficiile economice ale acesteia.

Parcul fotovoltaic trebuia finalizat anul trecut

Analiza privind instalarea bateriilor vine în timp ce proiectul centralei fotovoltaice înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul stabilit inițial. Primăria Brașov a obținut în 2023 finanțare europeană pentru construirea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de aproape 20 MW, fără sisteme de stocare a energiei.

Contractul de proiectare și execuție a fost semnat în decembrie 2023, valoarea investiției fiind de peste 75 de milioane de lei fără TVA. Din această sumă, aproximativ 40,4 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Conform documentelor contractuale, implementarea proiectului trebuia să dureze 120 de zile, dintre care 30 de zile pentru proiectare și 90 de zile pentru execuția lucrărilor. În aceste condiții, centrala ar fi trebuit să fie finalizată și pusă în funcțiune încă din 2024.

Termenele inițiale nu au fost respectate de constructor, (asocierea condusă de Synergy Construct SRL), astfel că și punerea în funcțiune a centralei a fost amânată.

Pentru a evita pierderea finanțării europene, municipalitatea a fost nevoită să prelungească perioada de implementare a proiectului printr-un act adițional semnat în noiembrie 2025.

Potrivit administrației locale, centrala fotovoltaică se apropie acum de etapa testelor tehnice, care ar urma să înceapă în perioada următoare.

O nouă investiție, după finalizarea centralei

Dacă studiul de fezabilitate va demonstra că soluția este rentabilă, Primăria Brașov va trebui să identifice sursa de finanțare pentru achiziția și instalarea sistemelor de stocare. Costul unei astfel de investiții nu este cunoscut deocamdată, acesta urmând să fie stabilit prin documentația aflată acum în elaborare.

Citește mai departe

Trending