Ramai la curent!

Politica

Trei comune din județul Brașov, pe lista localităților din Regiunea Autonomă Ținutul Secuiesc

Publicat

in

Liderii celor trei partide maghiare din România, Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), au semnat luni la Cluj o declarație comună prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală pentru Ținutul Secuiesc.  Rezoluția a fost semnată după ce si Kulcsár-Terza József-György, președintele organizației Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), ales deputat pe listele UDMR a depus la Parlament, în 22 decembrie 2017, un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. (vezi AICI proiectul înregistrat la Camera Deputaților).

Potrivit proiectului depus de deputatul UDMR, Regiunea Autonomă Ținutul Secuiesc ar urma să aibă un președinte, un Legislativ propriu denumit Consiliul de Autoadministrare format din 77 de aleși, un Executiv, denumit  Comisia de Autoadministrare. Regiunea va fi formată din 8 scaune (echivalentul județelor) în care vor exista Consilii Scaunale, Comisii Scaunale și președinți ai scaunelor. De asemenea, vor exista municipii, orașe și comune, în care vor exista foruri deliberative și primari.

În Anexa 1 a proiectului de lege sunt prezentate și cele opt scaune: Scaunul Micloșoara, Scaunul Ciuc, Scaunul Gheorghieni, Scaunul Kezdi, Scaunul Mureș, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi și Scaunul Odorhei. În Scaunul Micloșoara, cu reședința la Baraolt, sunt incluse și trei comune din județul Brașov, respectiv Apața, Racoș și Ormeniș.

Poliție proprie, bugete locale „echilibrate” de la bugetul de stat

Potrivit hotnews.ro,  Regiunea Autonomă Ținutul Secuiesc ar urma să aibă o poliție proprie, care „trebuie să reflecte compoziția națională a regiunii pe care o deservește”.

De asemenea, capitolul X al proiectului de lege este dedicat „problemelor financiare”, în care se prevede că 90% din volumul impozitelor pe venit devine parte componentă a bugetului local, precum și 80% din volumul impozitelor și taxelor. Aceste venituri ar urma să fie completate și cu transferuri de la bugetul de stat, scopul fiind „garantarea funcționării autorităților de autoadministrare”. De asemenea, la articolul 111 al proiectului de lege se arată că „autoritățile de autoadministrare locală, scaunală și regională au putere de decizie asupra utilizării mijloacelor financiare provenite de la bugetul de stat”.

„E nevoie de o amendare a Constituţiei”

 „Noi credem că cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…); autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat – noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018- discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ. (…) E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comuna, municipiul şi oraşul, nu regiunile şi nu alte forme. (…) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, luni, în timpul semnării rezoluției comune UDMR, PPMT, PCM, citat de Agerpres.

 

TEXTUL INTEGRAL AL REZOLUȚIEI

Rezoluția comună a organizațiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, la 25 de ani de la Declarația de la Cluj-Napoca

La o sută de ani după adoptarea Rezoluției de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate națională puternică și generatoare de valori, care dorește să își păstreze identitatea națională și patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorității guvernelor românești din diferitele perioade istorice. Deși eforturile de apărare a identității au consumat energii și resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât și proporțional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural și economic, dacă vom reuși să creăm cadrul politic, juridic și administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunității.

Pe baza experienței din ultimii o sută de ani, după 25 de ani după nașterea Declarației de la ClujNapoca ne exprimăm ferm convingerea că: păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei. Autonomia este, de asemenea, și în interesul majorității românești, deoarece o comunitate care se simte în siguranță contribuie semnificativ la progresul întregii țări.

La o sută de ani după Rezoluția de la Alba Iulia, suntem pregătiți pentru un nou început: în interesul dezvoltării țării și al viitorului nostru comun, vrem să găsim împreună soluții pentru problemele care dezbină comunitățile noastre. Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar știm, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorității – propunem un parteneriat în acest sens și ne dorim să fim respectați.

Noi, reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, reprezentanți responsabili și legitimi ai comunității maghiare, stabilim de comun acord următoarele principii fundamentale pentru a armonizarea conceptelor de autonomie:

  1. Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară și autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
  2. Considerăm că autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
  3. Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
  4. Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.

Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.

Avem convingerea că un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania și în vederea obținerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunității maghiare.

În abordarea problemelor concrete vom continua cooperarea în spiritul celor de mai sus.

KELEMEN Hunor – președinte UDMR

BIRO Zsolt – președinte PCM

SZILAGYI Zsolt – președinte PPMT

Politica

Războiul motorinei: Sorin Grindeanu îl acuză de „cinism” pe Ilie Bolojan

Publicat

in

Disputa dintre PSD și PNL privind măsurile menite să țină sub control prețurile la carburanți a continuat și ieri, la Brașov. Astfel, președintele PSD, Sorin Grindeanu, le-a reproșat partenerilor liberali din Coaliție că amână nepermis de mult aplicarea măsurilor propuse de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Acum patru săptămâni, Bogdan Ivan a prezentat un set e măsuri pentru reducerea șocului creșterii prețurilor la carburanți. Luni a fost o ședință a Coaliției, în care s-a decis consituirea unui grup de lucru. Toată această întârziere mi se pare ciudată. Dacă prețul este mai mare, statul încasează mai mult. Eu cataloghez lipsa de decizie ca fiind una cinică. Ăsta e cinism, nu bună guvernare”, a declarat Grindeanu.

Totodată, el liderul social-democrat l-a criticat pe Ilie Bolojan, care respinge reducerea TVA pe motiv că România ar putea intra în infrigement.

„Aproape toate țările UE au luat măsuri pentru atenuarea creșterii sau reducerea prețurilor la pompă. Polonia și Spania au redus TVA și nu au intrat în infrigement”, a încheiat Grindeanu.

Citește mai departe

Politica

Ce își reproșează Sorin Grindeanu în relația cu Bolojan și actualul Guvern: „Era de datoria mea să anticipez…”

Publicat

in

Aflat la Brașov într-un tur de forță pentru întâlnirea cu liderii social-democrați din regiunea Centru, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că unul dintre lucrurile pe care și le reproșează personal în relația tensionată de acum cu Guvernul și cu premierul este faptul că nu a anticipat suficient de bine modul în care Ilie Bolojan și actualul Executiv aveau să gestioneze problemele economice și impactul acestora asupra populației.

Liderul social-democrat a făcut la Brașov o serie de declarații critice la adresa actualei guvernări, dar a vorbit și despre propriile „erori de evaluare” în relația politică și administrativă cu premierul Ilie Bolojan.

Grindeanu: „Nu am intuit foarte bine lipsa acestuia de cunoștințe economice”

Sorin Grindeanu a spus deschis că regretă faptul că nu a evaluat corect, încă de la început, capacitatea lui Ilie Bolojan de a gestiona teme economice sensibile.

„Nu am intuit foarte bine această lipsă de cunoștințe economice ale lui Ilie Bolojan. Dacă aș fi știut, probabil că altfel am fi discutat atunci. Nu am intuit nici că acea lipsă de empatie pe care o știm cu toții, va avea efecte în viața de zi cu zi a românilor. Aceste lucruri mi le reproșez personal. Era de datoria mea să anticipez aceste lucruri. Nu am făcut-o”, a declarat Sorin Grindeanu.

Declarația este una dintre cele mai directe formulate până acum de liderul PSD la adresa actualului șef al Guvernului.

PSD vrea să vină cu propuneri economice după discuțiile de la Brașov

În același context, Grindeanu a precizat că, în timpul vizitei la Brașov, a discutat și cu mai mulți antreprenori locali, care i-au prezentat o serie de măsuri pe care le consideră utile pentru mediul economic. Potrivit liderului social-democrat, o parte dintre aceste propuneri ar putea fi preluate de PSD și transformate în inițiative legislative sau acte normative.

Grindeanu: PSD nu vrea funcția de premier mai devreme

În final, Sorin Grindeanu a ținut să sublinieze că PSD nu urmărește să forțeze preluarea funcției de prim-ministru înainte de termenul prevăzut în protocolul politic semnat cu PNL, USR și UDMR.

Potrivit acestuia, obiectivul social-democraților nu este schimbarea premierului înainte de termen, ci corectarea direcției economice și îmbunătățirea situației din România.

Declarațiile făcute de Sorin Grindeanu la Brașov pot fi interpretate și ca un semnal politic important în interiorul coaliției, în contextul în care tensiunile dintre partenerii de guvernare au devenit tot mai vizibile în ultima perioadă.

Citește mai departe

Politica

Social-democrații din Regiunea Centru, consultați la Brașov, de conducerea centrală a PSD. Sorin Grindeanu. „Am făcut o autoevaluare și o evaluare a Guvernului. În 20 aprilie, prin vot, va fi stabilită calea pe care o urmăm”

Publicat

in

Organizația Județeană PSD Brașov a găzduit o întâlnire regională de lucru a Partidului Social Democrat, parte a unui amplu proces de consultare internă pe care conducerea partidului îl desfășoară în aceste zile în toate regiunile țării. La reuniunea organizată la Brașov au participat reprezentanți ai conducerii naționale a Partidului Social Democrat, miniștri social-democrați și lideri politici și administrativi din regiune, într-un moment important de consultare și poziționare politică pentru perioada următoare.

La evenimentul de la Brașov au fost prezenți Sorin Grindeanu- președintele Partidului Social Democrat și președinte al Camerei Deputaților, Claudiu Manda – secretar general al PSD și europarlamentar, Marius Alexandru Dunca- vicepreședinte PSD și președinte al Organizației Județene PSD Brașov, Marian Neacșu- viceprim-ministru, Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Victor Negrescu- prim-vicepreședinte al PSD și vicepreședinte al Parlamentului European, precum și Ionuț Pucheanu – prim-vicepreședinte al PSD, primar al municipiului Galați.

Alături de aceștia, la consultările regionale au participat și reprezentanți ai Birourilor Permanente Județene din organizațiile PSD Brașov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureș și Alba.
În cadrul reuniunii regionale de la Brașov, social-democrații au discutat deschis și aplicat despre cele trei scenarii aflate în analiza partidului pentru perioada următoare: continuarea actualei formule de guvernare, reconfigurarea coaliției guvernamentale într-o formulă mai funcțională sau asumarea unei poziționări în opoziție.

Mesajul transmis la Brașov: Oamenii nu mai acceptă măsuri care le afectează viața de zi cu zi

Analiza a pornit de la realitatea resimțită tot mai puternic în societate și de la nevoia ca orice formulă politică viitoare să fie una capabilă să ofere echilibru, predictibilitate și măsuri concrete pentru cetățeni și economie.

De altfel, Marius Alexandru Dunca, vicepreședinte PSD și președinte al Organizației Județene PSD Brașov, a declarat:

„Această întâlnire regională a fost necesară pentru că trăim o perioadă în care nemulțumirea oamenilor nu mai poate fi ignorată și nici tratată ca zgomot de fond”.

Totodată, liderul social-democrat a arătat că presiunea economică este resimțită tot mai clar atât de populație, cât și de administrațiile locale și de mediul economic.

„Românii resimt direct scumpirile, lipsa de predictibilitate și presiunea economică tot mai mare. Administrațiile locale resimt blocajele și întârzierile. Mediul de afaceri transmite semnale serioase de îngrijorare. Iar în multe comunități, oamenii simt tot mai clar că nivelul lor de trai este pus sub presiune”, a adăugat Marius Dunca.

În opinia sa, mesajul venit din organizațiile PSD din Regiunea Centru este unul foarte clar și nu mai poate fi ignorat.

„Oamenii nu mai acceptă măsuri care le afectează viața de zi cu zi, decizii luate fără perspectivă și fără o preocupare reală pentru ceea ce trăiesc familiile, antreprenorii, fermierii și administrațiile locale”, a mai transmis președintele PSD Brașov.

Marius Dunca a subliniat, de asemenea, că PSD are obligația de a rămâne partidul care apără interesele cetățenilor și echilibrul social: „PSD are obligația să spună lucrurilor pe nume și să rămână partidul care apără echilibrul social, investițiile, dezvoltarea locală și puterea de cumpărare a românilor”.

Președintele PSD: Stabilitatea nu poate însemna stagnare

La rândul său, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat, a subliniat că aceste reuniuni regionale reprezintă un demers important pentru consolidarea unei viziuni politice coerente și conectate la nevoile reale ale societății.

„Atunci când aproape 80% dintre cetățeni consideră că România merge într-o direcție greșită, vorbim despre un semnal extrem de serios, care nu poate fi ignorat fără o gravă lipsă de responsabilitate”, a declarat Grindeanu.

Acesta a arătat că România traversează deja o perioadă economică dificilă, resimțită direct de populație și de mediul economic. De asemenea, el a menționat că invocarea stabilității politice nu este un argument în momentul în care economia este într-o continuă scădere.

„Stabilitatea nu poate însemna stagnare. Stabilitatea este bună când aduce bunăstare. Nu putem accepta o recesiune care apasă tot mai greu pe economie și pe viața de zi cu zi a oamenilor. În Bulgaria nu a fost stabilitate politică în ultimii ani, dar are un raiting de țară mai bun decât al României”, a adăugat președintele PSD.

Orice scenariu este posibil

Referindu-se la consultările interne, Sorin Grindeanu a precizat că partidul analizează toate opțiunile politice.

„PSD a analizat cele trei scenarii posibile: continuarea actualei formule de guvernare, reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție”, a declarat Grindeanu, care a menționat, însă, că nu ia în calcul o colaborare cu partidele extremiste.

În opinia sa, mesajul din teritoriu este clar: actuala direcție trebuie corectată.

„Lucrurile nu mai pot continua în aceeași manieră. Este nevoie de o schimbare de direcție, cu accent pe protejarea cetățeanului, susținerea economiei și echilibru social”, a mai transmis Sorin Grindeanu.

Acesta a subliniat că PSD își va decide parcursul în mod democratic, în funcție de interesul public:

„Vom lua o decizie responsabilă, cu gândul la oameni și la viitorul României. Schimbarea de direcție este necesară”.

Citește mai departe

Trending