Cetățuia Brașovului, de pe Dealul Straja este oficial proprietatea Statului Român, iar din acest moment acesta ar putea dispune oricând de monumental istoric. După ce anul trecut a câștigat monumental în instanța de fond, iar decizia a fost menținută și după apel, Statul Român și-a înscris provizoriu dreptul de proprietate asupra cetății, în Cartea Funciară, folosindu-se de o prevedere legală potrivit căreia sentința Curții de Apel este definitivă. Demersul îi conferă noului proprietar drepturi depline asupra imobilului și posibilitatea de a cere oricând SC Aro Palace SA, să predea, prin proces verbal de predare-primire, monumentul de pe Dealul Straja.

Totuși, monumentul este încă în litigiu, dosarul Cetățuii fiind acum la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se va judeca recursul intentat de Aro Palace.

Primăria Brașov, interesată de reabiliteze Cetățuia și să o introducă în circuitul turistic

Decizia Oficiului de Cadastru a ajuns la sfârșitul lunii aprilie și la Primăria Brașov, cea care a inițiat întregul proces de readucere a Cetățuii, din proprietatea privară a SC Aro Palace SA, în proprietatea publică- fie a municipiului Brașov, fie a Statului Român. De altfel, în acest proces, Statul Român și municipiul Brașov au făcut front comun pentru proprietatea asupra Cetățuii: municipiul Brașov și-a asumat cercetarea arhivelor, care a stat la baza intentării și câștigării procesului, precum și achitarea taxei de timbru, iar Statul Român, reprezentat de Ministerul de Finanțe, a susținut demersul, din punct de vedere procesual.

Acum, după de Statul Român, prin Ministerul de Finanțe a devenit proprietar, prin înscrierea provizorie în CF, Primăria Brașov și-a manifestat disponibilitatea de a lua în administrare monumental, pentru a-l reabilita și a-l reintroduce în circuitul turistic.

„Statul Român s-a alăturat demersului nostru în instanță, început în 2015, susținându-l din punct de vedere procesual.  În final, pentru noi, nu este relevant dacă monumentul a ajuns în proprietatea Statului Român sau în proprietatea municipiului Brașov, atâta timp cât el este în proprietate publică. Din acest moment însă, sperăm să existe o înțelegere între noi și să găsim o soluție prin care Cetățuia să fie redeschisă publicului. Vom avea o discuție cu Ministerul Finanțelor și așa cum am mai declarat, suntem dispuși să luăm în administrare monumentul, pentru a-l reintroduce în circuit. Este o parte din istoria Brașovului aici și cred că trebuie să protejăm și să o prezentăm tuturor celor care ne vizitează“, a spus primarul George Scripcaru.

Cum a ajuns Cetățuia în proprietatea Aro Palace?

Cercetările în documentele de arhivă făcute în acest dosar au arătat că inițial, Cetatea a fost înscrisă în Cartea Funciară de către  Trezoreria Regală Ungară, care a dat-o în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial. În baza unui decret regal, Cetățuia a ajuns, în 1927, în proprietatea Statului Român. Ulterior, 1932, Ministerul Armatei, care administra Cetățuia a fost autorizat să o cedeze municipiului Brașov, la schimb cu cazarma „Regele Ferdinand“ (actuala Unitatea Militară de pe strada Mihai Viteazu). În 1938, printr-un decret, Cetățuia a revenit la Statul Român, pentru ca în 1940 să fie repartizată Ministerului Apărării Naționale (Ministerul Forțelor Armate, la acea vreme), alături de alte imobile. Atunci a fost intabulată cu titlu de expropriere. Municipiul Brașov a atacat decizia, însă demersul a fost respins în instanță.  În 1952, în plin regim comunist, Ministerul Apărării Naționale dă în folosință Cetățuia către Ministrul Afacerilor Interne, care îl va folosi ca închisoare militară

Totuși, această trecere de la MApN la MAI nu a fost înscrisă niciodată în Cartea Funciară, după cum arată cercetările de arhivă. Ulterior, în 1974, printr-un ordin al Ministerului de Interne și o adresă a Oficiului Național de Turism Carpați Brașov, imobilul este dat în administrarea ONT, care amenajează, chiar în inima cetății, un restaurant, „unde în anii 80, potentații vremii își petreceau timpul liber în serbări bahice“, după cum au arătat avocații angajați din Primăria Brașov. După 1990, ONT Carpați Brașov devine SC Postăvarul SA, iar mai multe imobile, printre care și „Complex Cetate de pe strada Cetății nr. 5“ (adică Cetățuia), sunt în proprietatea societății.

Momentul din 1975, al trecerii Cetățuii, de la MAI, la ONT (care apoi l-a acordat unei societăți private) este cel pe care l-au contestat avocații ce au mers în instanță pentru a cere Cetățuia. „Acest act de dispoziție apare ca fiind unul nelegal, întrucât folosința asupra imobilului în speță, acordată Ministerului Afacerilor Interne, nu a fost intabulată niciodată în Cartea Funciară. Astfel, MAI a transmis în administrarea Ministerului Turismului (la ONT Carpați Braşov) un imobil care nu-i aparținea şi care, conform evidențelor se afla la momentul transmiterii în proprietatea Statului Român şi în administrarea operativă a Ministerului Apărări Naționale, și care nu mai avea destinația pentru care inițial, în 1952, îl primise în folosință (închisoare militară)”, au arătat avocații angajați de Primăria Brașov.