Connect with us

Investitii

Făgărașul și Sibiul vor să-și facă un drum de legătură, apelând la fonduri europene. „Credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând bani“

Published

on

Primarii localităţilor din judeţele Braşov şi Sibiu par să fi renunţat la ideea că statul va construi curând o autostradă sau un drum expres între cele două reşedinţe de judeţ şi vor să construiască un drum de mare viteză între Mândra (jud. Braşov) şi Şelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni, scrie turnulsfatului.ro.  



 

Acesta este unul dintre proiectele pe care le va promova Microregiunea Țara Făgărașului, recent înființată cu scopul de a atrage fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi.

„Acest drum este cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm – ne interesează foarte mult finanţarea drumului Mândra-Şelimbăr, care este şi în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii şi vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mişcăm repede aici cu implementarea proiectului şi cu scrierea documentaţiei”, a spus Mariana Câju, manager de proiect.

Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Braşov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Şelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a adăugat primarul de Făgăraş, Gheorghe Sucaciu.

Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiţie teritorială integrată după ITI Delta Dunării. 

Din Microregiunea Țara Făgărașului fac parte 33 de localităţi,  respectiv oraşele Făgăraş şi Victoria din judeţul Braşov şi Avrig şi Tălmaciu din judeţul Sibiu, precum şi 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din judeţul Braşov (Beclean, Cincu, Drăguş, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) şi zece din judeţul Sibiu (Cârţişoara, Cârţa, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racoviţa, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roşia).



 

Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Ţara Făgăraşului să se încadreze în exerciţiul financiar 2021-2027.

„Această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat şi în viitoarele programe operaţionale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe cei cu care am discutat astăzi (luni – n.n) să prezinte această strategie în regim de urgenţă Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene şi Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetăţenilor şi care, după părerea mea, ar merita să fie introdusă în următoarele programe operaţionale şi să poată fi implementate încă de la 1 ianuarie 2021. (…) M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeaşi voce şi vorbesc în aceeaşi direcţie. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voinţă comună, indiferent de culoarea politică”, a îndemnat comisarul european Corina Creţu, prezentă la începutul săptămânii la Făgăraș.

 

Investitii

Pod modern la Budila, în 11 luni: lucrările au fost atribuite unei firme cu 3 subcontractori

Published

on

Lucrările pentru construirea unui nou pod în comuna Budila vor începe în perioada următoare, după ce luni, 2 martie, președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, a semnat contractul de achiziție publică pentru obiectivul „Proiect Tehnic + Execuție Pod pe DJ 103B, km 9+450”.

Contractul a fost atribuit firmei SC Dacia Faber SRL, care va asigura demolarea actualului pod, construirea noii structuri și serviciile de asistență tehnică pe toată durata execuției, conform prevederilor din caietul de sarcini. În implementarea proiectului vor fi implicați și subcontractorii SC Ritmoteh SRL, SC Empo Consult SRL și SC Total Construct SRL, a transmis administrația județeamă. Durata de execuție este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Valoarea totală a contractului se ridică la 3.945.514,99 lei. Din această sumă, 3.698.446,97 lei sunt destinați execuției propriu-zise, 183.664,02 lei acoperă cheltuielile pentru relocarea și protecția rețelelor electrice și de telecomunicații, iar 63.404 lei reprezintă costurile serviciilor de asistență tehnică din partea proiectantului și verificatorului, inclusiv întocmirea documentației „As built”.

Finanțarea este asigurată în principal din bugetul propriu al județului, completată de suma de 1,7 milioane de lei alocată din Fondul de intervenție al Guvernului pentru remedierea efectelor calamităților. În aceste condiții, investiția nu a mai fost inclusă în proiectul REGIO prin care vor fi modernizate mai multe tronsoane de drumuri județene din Brașov.

Actualul pod, situat pe DJ 103B Săcele – Cărpiniş – Tărlungeni – Budila – Teliu – limită județ Covasna, traversează pârâul Zizin la kilometrul 9+450, în localitatea Budila. Construit în anii 1972-1973, podul are o lungime de 30 de metri și două deschideri de câte 14 metri. În urma degradărilor provocate de intemperii, expertiza tehnică a indicat necesitatea înlocuirii complete a structurii.

Noul pod va fi realizat din beton, va avea o lungime de 38,5 metri, două benzi de circulație cu o lățime a carosabilului de 7,80 metri și trotuare de câte un metru pe fiecare sens, asigurând condiții moderne de trafic și siguranță.

„În perioada imediat următoare dăm startul lucrărilor construcţie a unui pod nou în comuna Budila, ca parte a demersurilor noastre privind îmbunătăţirea calităţii infrastructurii rutiere de interes judeţean. Acest pod nu este doar un simplu obiectiv de investiții, ci asigură o legătură esenţială pentru mobilitatea locuitorilor din zonă. Rămânem dedicați strategiei noastre de a moderniza reţeaua de drumuri județene aflată în administrarea noastră. În acest an vom deschide mai multe şantiere, în toate zonele judeţului, deoarece ne dorim să rezolvăm problemele de conectivitate a comunităţilor locale din mediul rural cu principalele căi de comunicaţie şi centre urbane”, a menţionat preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

Continue Reading

Investitii

58 de străzi din cartierele Bartolomeu și Tractorul vor fi reabilitate, din bani europeni

Published

on

Continue Reading

Investitii

Municipiul Codlea se extinde spre DN 1 și Vlădeni: mii de locuințe noi și un cartier dedicat tinerilor

Published

on

Municipiul Codlea intră într-o nouă etapă de dezvoltare urbană, cu planuri clare de extindere spre o zonă pitorească aflată pe marginea DN 1, în direcția satului Vlădeni, comuna Dumbrăvița. Anunțul a fost făcut miercuri, 4 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Compania Apa, de către viceprimarul municipiului Codlea, Ștefan Ciolan, care a vorbit, în acest context, despre 4500 de locuințe noi.

Extinderea orașului se va realiza pe baza mai multor Planuri Urbanistice Zonale aflate deja în lucru, care vizează atât dezvoltarea rezidențială, cât și o mai bună organizare urbanistică a zonei dintre Codlea și Popasul Căprioarei.

„Avem în lucru 16 Planuri Urbanistice Zonale”, a spus viceprimarul în contextul investițiilor în rețelele de apă și canalizare. „Unele PUZ-uri și pentru zona imobiliară, pentru că ne dorim să ne extindem până la Popasul Căprioarei (pe DN 1, între Codlea și Vlădeni, n.r.). Vor fi undeva la 4.500 de persoane care vor avea posibilitatea de a-și cumpăra locuințe noi în zona respectivă”, a declarat reprezentantul Primăriei Codlea.

Cartier nou pentru tineri, pe 10 hectare

Pe lângă dezvoltarea rezidențială destinată populației generale, autoritățile locale pregătesc și un cartier special dedicat tinerilor. Acesta va fi amplasat între municipiul Codlea și Popasul Căprioarei, pe un teren cu o suprafață de 10 hectare, după cum a precizat viceprimarul Ștefan Ciolan. Proiectul prevede amenajarea a 250 de loturi, fiecare cu o suprafață de aproximativ 300 de metri pătrați. Terenurile vor putea fi accesate de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile stabilite de legislația în vigoare.

Locuințele construite în acest cartier vor avea un regim de înălțime redus – parter, un etaj și mansardă – iar toate construcțiile vor respecta reguli stricte de arhitectură. Sunt prevăzute elemente tradiționale și acoperișuri tip șarpantă, pentru o integrare armonioasă în peisajul natural al zonei.

Continue Reading

Trending