Făgărașul și Sibiul vor să-și facă un drum de legătură, apelând la fonduri europene. „Credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând bani“

Primarii localităţilor din judeţele Braşov şi Sibiu par să fi renunţat la ideea că statul va construi curând o autostradă sau un drum expres între cele două reşedinţe de judeţ şi vor să construiască un drum de mare viteză între Mândra (jud. Braşov) şi Şelimbăr (jud. Sibiu) cu bani europeni, scrie turnulsfatului.ro.  

Acesta este unul dintre proiectele pe care le va promova Microregiunea Țara Făgărașului, recent înființată cu scopul de a atrage fonduri europene pentru proiecte benefice unor zone mai largi.

„Acest drum este cel mai important proiect pe care vrem să-l realizăm – ne interesează foarte mult finanţarea drumului Mândra-Şelimbăr, care este şi în Master Planul de Transport, dar noi credem că Guvernul Românei nu va aloca prea curând banii şi vrem să-l facem cu fonduri europene. Noi ne mişcăm repede aici cu implementarea proiectului şi cu scrierea documentaţiei”, a spus Mariana Câju, manager de proiect.

„Noi credem că această strategie va fi implementată înainte ca Guvernul să aloce fonduri pentru acest drum de viteză mare Braşov-Sibiu, iar traseul care trece prin microregiune, de la Mândra la Şelimbăr, să-l putem realiza cu fonduri alocate microregiunii”, a adăugat primarul de Făgăraş, Gheorghe Sucaciu.

Dacă va fi adoptată această strategie, va fi al doilea proiect de investiţie teritorială integrată după ITI Delta Dunării. 

Din Microregiunea Țara Făgărașului fac parte 33 de localităţi,  respectiv oraşele Făgăraş şi Victoria din judeţul Braşov şi Avrig şi Tălmaciu din judeţul Sibiu, precum şi 29 de comune: 19 dintre acestea sunt din judeţul Braşov (Beclean, Cincu, Drăguş, Hârseni, Lisa, Mândra, Părău, Comăna, Recea, Şercaia, Şinca, Şinca Nouă, Sâmbăta de Sus, Şoarş, Ucea, Viştea, Voila, Jibert, Ticuş) şi zece din judeţul Sibiu (Cârţişoara, Cârţa, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos, Avrig, Racoviţa, Turnu Roşu, Tălmaciu, Şelimbăr, Boiţa, Bruiu, Roşia).

Comisia Europeană a semnat Acordul de Parteneriat cu România pentru perioada 2014 – 2020, urmând ca Ţara Făgăraşului să se încadreze în exerciţiul financiar 2021-2027.

„Această strategie trebuie inclusă în viitorul acord de parteneriat şi în viitoarele programe operaţionale în perioada 2021-2027, iar decizia este la nivelul Guvernului României, de aceea i-am încurajat pe cei cu care am discutat astăzi (luni – n.n) să prezinte această strategie în regim de urgenţă Guvernului, în special Ministerului Fondurilor Europene şi Dezvoltării Europene, pentru că este o strategie care răspunde nevoilor cetăţenilor şi care, după părerea mea, ar merita să fie introdusă în următoarele programe operaţionale şi să poată fi implementate încă de la 1 ianuarie 2021. (…) M-am bucurat să văd că aici primarii au aceeaşi voce şi vorbesc în aceeaşi direcţie. Poate că succesul acestei strategii de dezvoltare este tocmai această voinţă comună, indiferent de culoarea politică”, a îndemnat comisarul european Corina Creţu, prezentă la începutul săptămânii la Făgăraș.