Ramai la curent!

Politica

Adrian Oprică: Cea mai corectă variantă pentru autostrada Comarnic – Brașov este construirea din fonduri europene

Publicat

in

Preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Braşov, Adrian Oprică, a declarat  că este în asentimentul europarlamentarului susţinut de PNL Braşov la alegeri, Siegfried Mureşan, în ceea ce priveşte finanţarea autostrăzii Comarnic – Braşov, şi anume că trebuia făcută cu fonduri europene nerambursabile.

Adrian Oprică: „Fără doar şi poate, cea mai corectă variantă de finanţare pentru autostrada Comarnic – Braşov este cea din fonduri europene nerambursabile. PNL a tras de multă vreme acest semnal de alarmă, şi anume că România pare incapabilă să îşi rezolve parte din problemele pe care le are în infrastructură, cu fonduri europene nerambursabile, alegând de cele mai multe ori soluţii extrem de costisitoare pentru români. Dacă aceste fonduri europene nu ar exista, guvernul PSD – ALDE poate că ar mai avea o scuză, pe când aşa, să pierzi atât de mulţi bani europeni doar pentru că nu ai reuşit să atragi în partid oameni capabili să le acceseze, mi se pare revoltător şi arată cel mai clar calitatea acestui guvern”.

 

Liderul Organizaţiei Municipale nu are încredere că România va avea curând autostradă între Comarnic şi Braşov, la cât de greu merg lucrurile cu actuala guvernare: „Vorbim despre autostrada Comarnic – Braşov de prea mulţi ani. Este o reală problemă naţională lipsa unui astfel de drum de acces către munte, iar actuala guvernare s-a trezit abia acum să declare autostrada de interes naţional sau de infrastructură critică, dorind să o construiasă din fonduri guvernamentale. Sincer, am mari îndoieli că acest lucru se va întâmpla şi că vom ajunge să circulăm prea curând pe o autostradă, pe acel tronson de drum naţional. Însă, dincolo de faptul că autostrada nu există şi sunt şanse extrem de mici să existe curând, trist cu adevărat este că România a ratat prea mulţi bani europeni care ar fi putut fi investiţi în infrastructură”. 

 

Adrian Oprică a mai subliniat că speră ca România să scape curând de actualul guvern şi să poate repara ce mai poate fi reparat în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene.

„Siegfried Mureşan, unul dintre cei mai capabili europarlamentari pe care îi are România la Bruxelles a explicat cel mai bine cum stau lucrurile. În campania electorală, europarlamentarul PNL a explicat românilor că în mai bine de 5 ani, România a cheltuit doar 16% din banii alocaţi prin POIM, adică 1,7 miliarde de euro, dintr-un buget total al programului de 10,8 miliarde de euro şi că mai are la dispoziţie mai puţin de 5 ani să cheltuiască restul de 84%, şi asta doar fiindcă, în mod excepţional, se aplică regula N + 3, adică România mai poate atrage banii încă trei ani după încheierea cadrului financiar. Este adevărat că este aproape imposibil să reuşească acest lucru cu actualul guvern, astfel că ţara noastră va ajunge la pierderi mari  de fonduri europene alocate pentru infrastructura rutieră. În loc să ne vedem de treabă şi să căutăm cele mai puţin costisitoare soluţii pentru români şi România, noi ne creăm singuri probleme reale la bugetul de stat, refuzând să acceptăm şi să ne asumăm ca ţară o astfel de finanţare, poate şi pentru că aceasta ar aduce de la sine şi un altfel de control al cheltuirii banilor, cu care în mod cert guvernul nostru nu este obişnuit”.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Autostrada Comarnic-Braşov nu se va construi în parteneriat public-privat, ci va fi declarată în prima şedinţă CSAT de importanţă naţională şi va fi construită din fonduri guvernamentale. La finele anului trecut, Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător.

 

Politica

Demisie în direct, în plenul Consiliului Local Făgăraș. Președintele PNL Făgăraș și-a depus mandatul, în semn de protest

Publicat

in

Ședința extraordinară a Consiliului Local de marți, în care a fost aprobat bugetul local al municipiului, a fost una destul de tensionată. Imediat după ce a fost făcută prezența, primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, a declarat că din cotele defalcate din impozitul pe venit și din sumele din TVA, Făgărașul a primit mai puțini bani.

„Anul trecut, din banii cuveniți, ni s-au luat aproape 2,5 milioane de euro. Anul acesta, mai mult decât cele 6 milioane discutate în comisii (nu a precizat dacă este vorba de lei sau de euro – n.red), ni s-au luat aproximativ două milioane de euro. Cum să echilibrezi un buget, față de anul 2024, când ai un minus de 4,5 milioane de euro, bani care ni se cuveneau? Acești bani sunt plătiți de fiecare dintre dumneavoastră către Trezoreria statului, iar o cotă de 63% din impozitul pe venit ar fi trebuit să vină la bugetul local”, a declarat Sucaciu, care a menționat că vinivat pentru această situație este premierul Ilie Bolojan.

Consilierul demisionar nu și-a asumat bugetul local pe anul 2026

După această intervenție a luat cuvântul consilierul local Cristian Urs, care este și președinte al PNL Făgăraș, a solicitat să ia cuvântul.

Alesul a menținat că bugetul propus de primar „rostogolește datorii” și nu există susținere financairă pentru cheltuielile propuse.   

„Am asistat la ședința comisiilor de specialitate și am avut câteva amendamente ce vizau lucrări neterminate, pentru care nu există finanțări. De asemena, am ridiat problema datoriilor acumulate în ultimii zece ani, pe care actuala administrație nu și le asumă. Responsabilitatea este a fiecăruia dintre consilierii locali și trebuie să votați fără niciun fel de întrebare. Eu nu îmi asum acest buget, părăsesc această sală și vă rog să luați act de demisia mea din Consiliul Local. Vă urez succes”, a declarat Urs.

Conform notificării de demisie ce a fost depusă la registratură, renunțarea la mandat și-a produs efectul începând cu data de 19 mai 2026, ora 15.20.  

Citește mai departe

Cotidian

Sistemul de Management al Deșeurilor în Județul Brașov, în pericol din cauza disputelor politice. Administratorul public al județului Brașov: „În ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice”

Consiliul Județean Brașov riscă să piardă finanțarea europeană pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, după ce unele primării întârzie semnarea contractelor de asociere necesare depunerii proiectului.

Publicat

in

Consiliul Județean Brașov mai are la dispoziție aproximativ o lună pentru a depune cererea de finanțare pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brașov. În mare, dosarul este pregătit, însă, conform administratorului public al Județului Brașov, Szenner Zoltan, mai trebuie obținute câteva semnături, din partea unor primării, iar unele autorități locale încă se mai gândesc.

Valoarea totală a proiectului, pentru care Consiliul Județean Brașov, după aproape 2 ani de consultări, modificări și completări ale documentațiilor, a obținut acordul JASPERS (o etapă premergătoare obținerii finanțării europene), se ridică la 185 de milioane de euro cu TVA, iar proiectul va viza toate localitățile din județ. Pentru acest proiect, primăriile nu vor avea de suportat cofinanțări.

Totul este pregătit, mai puțin contractele de asociere

„Există locațiile pentru investiții, au fost date Hotărâri de Consiliu Local prin care comunele și-au exprimat acordul referitor la realizarea investițiilor, am obținut toate avizele, iar PUZ-urile au fost aprobate prin noi Hotărâri de Consiliu Local. A fost finalizat Studiul de Fezabilitate cu toate anexele lui, toate studiile de specialitate, și este în curs emiterea Acordului de mediu de către Direcția Județeană de Mediu. Înaintea depunerii cererii de finanțare mai trebuie doar să semnăm Contractul de asociere între Consiliul Județean și toate Unitățile Administrativ Teritoriale, toate localitățile, din județul Brașov. Pentru că nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă. Avem totul pregătit, termenul final de depunere a Cererii de finanțare este luna iunie. Și totuși, mai sunt localități unde încă se mai gândesc. Chiar și acum, în ceasul al doisprezecelea, sunt unii care încearcă să ne împiedice. În ultimele săptămâni atât eu, cât și colegii de la ADI ISO MEDIU Brașov, inclusiv președintele Consiliul Județean Brașov, Adrian Ioan Veştea, am mers și am discutat cu primari, secretari, administratori publici, consilieri locali, am participat la ședințe de consiliu, am vorbit la telefon non-stop, ca să le oferim detalii și să le răspundem la întrebări. În majoritatea localităților au înțeles importanța proiectului, au răspuns prompt la apelul nostru și le mulțumesc pentru asta. Este ultimul tren, pe care nu ne permitem să îl pierdem”, a declarat administratorul public al județului, Senner Zoltan, care coordonează proiectul.

Totodată administratorul public al județului, a făcut un apel către toate partidele politice, cărora le-a solicitat să se implice în continuarea acestui proiect.

Consiliul Județean și primăriile nu pot suporta costurile

„Fac un apel către partidele politice, către primari, către consilierii locali să înțeleagă importanța acestui moment și să se mobilizeze, astfel încât să putem semna contractul de asociere la timp. Nu este un proiect al Consiliului Județean Brașov. Este proiectul întregului județ, de care vor beneficia toți locuitorii, infiferent de simpatiile lor politice”, a continuat Szenner Zoltan.

Reprezentantul administrației județene a avertizat că, în cazul în care este pierdută finanțarea europeană, Consiliul Județean sau primăriile ar fi puse în situația de a finanța investițiile din fonduri proprii:

„Nici Consiliul Județean Brașov, nici toate autoritățile locale la un loc nu vor dispune de banii necesari pentru gestionarea problemei deșeurilor în județul Brașov”.

În Sitemul de Management Integrat al Deșeurilor sunt prevăzute trei investiții principale: o instalaţie integrată de sortare şi tratare a deşeurilor reciclabile colectate separat şi reziduale, în vederea reciclării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor la Măieruş; un centru de sortare şi tratare a deşeurilor pentru reciclarea şi valorificarea deşeurilor, de capacitate mai redusă la funcţiona la Părău; o staţie de transfer, la Hoghiz.

Citește mai departe

Politica

Augustin Hagiu (deputat PSD Brașov): Introducem în legislație conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor. Pentru că motocicleta nu are culoare politică

Publicat

in

Camera Deputaților se pregătește să voteze în plen modificările aduse Codului Rutier prin care se introduce, pentru prima dată în legislația românească, conceptul de „spațiu de siguranță” la semafor: o zonă marcată de 3 metri, plasată în fața coloanei de mașini la intersecțiile semaforizate și la trecerile cu calea ferată. Acolo, motocicliștii și mopediștii se vor putea poziționa legal în fața autoturismelor când semaforul e pe roșu. Este exact modelul aplicat de ani buni în marile capitale europene, cunoscut sub numele de „advance stop box”, un model european cu rezultate dovedite în fluidizarea traficului și creșterea siguranței rutiere. În plus, motocicliștii vor avea dreptul să se strecoare printre coloanele de mașini oprite la roșu sau la calea ferată, cu condiția să nu depășească 20 km/h, să păstreze o distanță laterală suficientă și să nu îi încurce pe ceilalți participanți la trafic. Practic, filtering-ul, manevra pe care orice motociclist o cunoaște din capitalele europene, devine o practică legală și în România. Un alt câștig important este că motocicletele și mopedele vor putea circula pe banda dedicată mijloacelor de transport în comun, în condițiile stabilite de administratorul drumului.

De ce contează asta pentru toți șoferii, nu doar pentru motocicliști

„Sunt aproape 225.000 de motociclete și peste 6.600 de mopede înmatriculate în România. Vorbim de o comunitate mare, nu de o nișă. Iar fiecare motociclist care alege să meargă pe două roți în loc de patru este o mașină în minus la semafor”, a explicat deputatul Augustin Hagiu (PSD Brașov).

Datele arată că Bucureștiul este, de ani buni, cea mai aglomerată capitală din Uniunea

Europeană. În 2025, un șofer bucureștean a pierdut, în medie, 171 de ore în trafic, cu 15% mai mult decât în 2024, conform TomTom Traffic Index. Un studiu belgian citat de inițiatorii proiectului arată că, dacă 10% dintre șoferi ar renunța la mașină în favoarea unui scuter sau a unei motociclete, timpul mediu de așteptare în trafic ar putea scădea cu până la 40%.

„Le dăm celor care vor să meargă pe motocicletă reguli normale, care funcționează deja în toată Europa. Iar de asta vor beneficia toți cei care rămân pe patru roți, pentru că vor avea mai puține mașini în față la semafor. Vreau să le mulțumesc, pe această cale, colegilor din Comisia pentru transporturi și infrastructură pentru sprijinul acordat acestui proiect și pentru amendamentele care au îmbunătățit forma finală a textului. A fost o muncă serioasă, făcută responsabil, dincolo de orice calcul politic. Vreau, însă, să spun un lucru foarte clar: o asemenea schimbare cere maturitate și responsabilitate din partea tuturor, cel puțin în primii ani de la aplicare. Șoferii au nevoie de timp să se obișnuiască cu motocicletele care vin în față la semafor, iar motocicliștii trebuie să înțeleagă că noul cadru legal nu este o invitație la abuz. Cei 20 km/h, distanța de siguranță și respectul față de ceilalți participanți la trafic nu sunt detalii, sunt chiar fundamentul acestei reforme. Doar așa o regulă europeană bună va funcționa și pe străzile din România”, a încheiat deputatul

Citește mai departe

Trending