Ramai la curent!

Investitii

Pe hârtie, în Aeroportul Internațional Brașov s-au investit 25 de milioane de euro. O felie din tort i-a revenit și actualului consilier județean liberal Kadas – Iluna Andrei – Marius

Publicat

in

Vicepreședintele Consiliului Județean Brașov, Mariana Câju, a spus miercuri într-o conferință de presă, cã administrația județeană are mari probleme cu gardul aeroportului Brașov, care nu dă de nici o culoare la socoteală. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean a afirmat că problema finanţării şi a găsirii unui partener care se implice este strict legată de situaţia în care se află aeroportul.

„Cu gardul nu ne iese nicicum socoteala”

Marina Câju: „Cu gardul nu ne iese nicicum socoteala”

„În momentul în care te asociezi cu cineva, toată lumea ştie că fiecare parte contribuie. Scriptic, avem nişte cheltuieli de 25 de milioane de euro. Situaţia pe teren arată altfel. Cei care vor veni, cred că primul lucru pe care trebui să îl facă este să realizeze o evaluare a ceea ce se află în acest moment la aeroport. Am găsit că gardul a fost făcut de vreo patru ori şi nu prea este gard în momentul acesta. Cu gardul nu ne iese nicicum socoteala. Tot măsurăm. Ar trebui să avem garduri pentru patru aeroporturi, dar nu avem nici pentru unul”, a declarat Mariana Câju.

Gardul, a continuat vicepreședintele CJ, a fost făcut de mai multe firme. „Prima oară a fost  Gotic (firma fostului deputat Ion Diniță, trimis în judecată pentru fapte de corupție alături de fostul președinte al CJ, Aristotel Căncescu – n.red. ), a doua oară Intel Kasim Emaka și a treia oară Kasim și nu mai știu cum… ”, a declarat Mariana Câju.

Gardul a fost montat și remontat de vreo patru ori...

Gardul a fost montat și remontat de vreo patru ori…

De asemenea, vicepreședintele Consiliului Județean a confirmat că Vectra (care, în anul 2012 a obținut contractul privind realizarea pistei aeroportului) a subcontractat lucrări la pistă firmei Kasim Emaka.

Kasim Emaka este firma care în 2004 a câştigat licitaţia pentru îngrădirea suprafeţei Aeroportului Braşov pentru suma de 6,5 milioane de lei, apoi, în 2011 a mai obținut un contract de lucrări la aeroport.

In epoca de aur a proiectului

In epoca de aur a proiectului

Potrivit ziuanews.ro, în anul 2014, societatea este deţinută de Mihai Aurel Oaneş cu 60%, Andrei Marius Kadas-Iluna cu 20% şi Emanoil Alexa cu 20% și este administrată de o societate specializată în insolvenţe. Cu toate acestea, în 2014, aflată în insolvență, societatea Kasim Emaka a primit, prin atribuire directă, de la Ministerul de Interne, două contracte extrem de profitabile. (Vezi AICI).

Un profesionist în administrația publică

Acum, Kadas-Iluna Andrei-Marius este unul dintre cei 16 consilieri județeni liberali.  De altfel, liderii PNL Brașov au fost întrebați de mai multe ori ce l-a recomandat pe Kádas-Iluna Andrei-Marius să ocupe funcția de consilier județean. De fiecare dată au oferit un răspuns similar: „Avem o echipă de profesioniști cu o vastă experiență în administrația locală”, apoi erau enumerate persoanele din fruntea listei, printre care Adrian Veștea, Claudiu Coman sau Adrian Gabor.

Nici Curții de Conturi nu i-au ieșit socotelile cu aeroportul

În perioada 2010-2014, auditorii Curții de Conturi au descoperit mai multe alocări financiare cu probleme pentru aeroport.

Astfel,  în urma auditului financiar asupra conturilor de execuţie bugetară întocmite  pentru exerciţiul bugetar 2010, Camera de Conturi Brașov a constatat „neîntocmirea documentelor de recepţie a lucrărilor executate în cadrul obiectivului «Proiectare, execuţie şi operare Aeroport Internaţional Braşov Ghimbav – organizare de şantier», evidenţiate în contabilitate şi plătite executantului”. În acest caz, valoarea abaterii s-a ridicat la 960.936 de lei.

În același an, specialiștii au mai descoperit inexistenţa fizică a unor bunuri achiziţionate de executant şi decontate prin situaţii de lucrări, constatată cu ocazia inspecţiei efectuată pe teren în vederea stabilirii realităţii realizării lucrării de investiţii  „Refacerea terenului în zona balastierelor şi împrejmuirea de securitate, proiectare şi execuţie” etapă în realizarea obiectivului de investiţii „ Aeroport Internaţional Braşov – Ghimbav”. Valoarea abaterii a fost de 222.643  de lei.

O altă descoperire auditorilor a fost „Plata fără bază legală de la cheltuieli de capital pentru realizarea lucrării de investiţie «Refacerea terenului în zona balastierelor şi împrejmuirea de securitate, proiectare şi execuţie» urmare a cuprinderii în situaţiile de lucrări a unor lucrări neexecutate în fapt”, iar în acest caz valoarea abaterii financiar-contabile a fost de 352.889de lei.

În timpul auditului din anul 2012, Camera de Conturi Brașov  mai descoperit câteva probleme. „Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Braşov nu a înregistrat în evidenţa contabilă terenurile expropriate în anul 2012, pentru construirea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav şi pentru care au fost efectuate plăţi cu titlu de despăgubire”, se arată în raportul Camerei de Conturi. Valoarea abaterii, calculată de auditori, a fost de 9.647.000 de lei.

În același an, Camera de Conturi a constatat „Plata dreptului de superficie pentru un teren aparţinând SC IAR SA Ghimbav şi care numai este necesar Unităţii Administrativ–Teritoriale Judeţul Braşov pentru construirea Aeroportului Internaţional Braşov – Ghimbav, conform hotărârii autorităţii deliberative judeţene”. Valoarea sumelor achitate în acest scop a fost de 304.000 de lei. De altfel, în această situație, auditorii au solicitat „stabilirea în condiţiile legii, a întinderii prejudiciului produs bugetului judeţului Braşov în urma plăţii dreptului de superficie aferent contractului nr. 1550/09.11.2010, de la data când studiul revizuit de fezabilitate, respectiv  referatul nr. 12489/15.12.2011 în baza căruia a fost aprobată  HCJ Braşov nr. 579/16.12.2011, în care se arată că suprafaţa de teren aferentă contractului de superficie nu mai este necesară, înregistrarea în evidenţa contabilă şi recuperarea acestuia. Reanalizarea clauzelor contractului de superficie încheiat cu SC IAR SA Ghimbav, în condiţiile în care terenul nu mai este necesar şi UATJ Braşov are în proprietate aproximativ 60 ha de teren în apropierea aeroportului”.

 

 

Investitii

Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare din Fondul pentru modernizare. Banii vor fi folosiți pentru amenajarea unui parc fotovoltaic cu baterie de stocare

Publicat

in

 Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav a obținut cea mai mare finanțare acordată în cadrul celui de-al doilea apel de proiecte dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor, inclusiv sisteme de stocare a energiei. Programul este derulat prin Fondul pentru modernizare (FM), administrat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de organism delegat pentru gestionarea fondurilor alocate României.

Proiectul depus de Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav prevede construirea unui parc fotovoltaic și baterie de stocare pentru autoconsum și va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 21.138.433 lei, reprezentând cel mai mare nivel de finanțare acordat în cadrul  acestui apel de proiecte. Prin realizarea acestui parc fotovoltaic, aeroportul va reduce semnificativ costurile cu energia electrică și va fi afectat mai puțin de fluctuația de prețuri la energie.

De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a declarat:

„Acest proiect consolidează componenta de sustenabilitate și eficiență energetică a infrastructurii aeroportuare și demonstrează capacitatea noastră de a valorifica oportunitățile de finanțare europeană în beneficiul comunității”.

La rândul său, directorul general al aeroportului, Daniel Ștefan Micu, a declarat:

Faptul că am obținut cea mai mare finanțare în cadrul acestui apel confirmă munca noastră, viziunea pe termen lung și încrederea de care ne bucurăm în dezvoltarea unui aeroport modern și sustenabil. Această reușită aparține tuturor celor implicați – colegilor din aeroport, partenerilor instituționali și Consiliului Județean Brașov, care ne-a sprijinit în fiecare etapă”.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov a obținut acordul de mediu. Investiția este estimată la 7,7 miliarde de lei

Publicat

in

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a obținut acordul de mediu pentru proiectul Autostrăzii Brașov – Făgăraș. Cererea pentru obținerea acestui document a fost depusă la Direcția Județeană de Mediu Brașov în luna decembrie a anului 2022, iar acordul a fost eliberat după ce au fost incluse în documentația tehnică toate măsurile de protecția mediului cerute de legislație.

Conform proiectului, autostrada Brașov – Făgăraș va intersecta două arii protejate și va trece prin apropierea altor 10.

Ecoduct și panouri anticoliziune pentru protecția animalelor

Astfel, printre altele, pe traseul autostrăzii, cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri va fi realizat un ecoduct în zona Perșani, astfel încât șoseaua să nu fragmenteze habitatul animalelor. De asemenea, pe mai multe porțiuni vor fi amplasate panouri fonoabsorbante (pentru a limita zgomotul) dar și panouri anticoliziune, al căror rol va fi evitarea accidentării animalelor.

De asemenea, proiectanții autostrăzii au acordat o atenție deosebită zonei de luncă dintre Mândra și Șercaia, unde există risc de inundații.

Trei noduri rutiere

Autostrada Brașov – Făgăraș va avea lungimea de 49,3 km și va trece pe teritoriul administrativ al localităților Codlea (unde se va intersecta cu autorstrăzile Brașov – Bacău și Brașov – Ploiești), Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra, unde se va uni cu sectorul de autostradă Sibiu – Făgăraș.   Pe traseul autostrăzii Brașov – Făgăraș se vor amenaja trei noduri rutiere (Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia); 49 poduri, pasaje și viaducte; un spațiu de servicii tip S3; o parcare de scurtă durată; un centru de întreținere și coordonare; două tuneluri de tip cut and cover și o structură tip polată.

Valoarea proiectului este estimată la 7,7 miliarde de lei, iar finanțarea lucrărilor va fi asigurată din fonduri europene.

Citește mai departe

Investitii

Birocrația AFM, test de răbdare pentru autoritățile locale. Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani pentru a obține o finanțare

Publicat

in

Obținerea unei finanțări nerambursabile este departe de a fi o procedură simplă și de scurtă durată, iar una dintre instituțiile care finanțează diferite proiecte, Administrația Fondului de Mediu (AFM) este un exemplu elocvent în ceea ce privește birocrația stufoasă și enervantă.

Astfel, pentru a obține o finanțare de la AFM pentru reabilitarea și extinderea canalizarării orașului, Primăria Victoria a avut nevoie de doi ani.

„După doi ani de muncă, documentații, clarificări și multă răbdare, am semnat, în sfârșit, contractul de finanțare pentru proiectul de reabilitare și extindere a rețelei de canalizare a orașului Victoria. Prin Administrația Fondului pentru Mediu am obținut o finanțare de 20 de milioane de lei pentru aproximativ 11 kilometri de rețea de canalizare”, a declarat primarul orașului Victoria, Camelia Bertea.

Ea a precizat că orașul Victoria are în total aproximativ 22 de kilometri de rețea de canalizare, iar proiectul amintit  acoperă jumătate din necesarul orașului.

Primăria așteaptă noile apeluri de proiecte

„Ne pregătim deja pentru următoarele sesiuni de finanțare, astfel încât să depunem și proiectul pentru diferența de aproximativ 11 kilometri rămași, cu obiectivul clar ca întregul oraș să beneficieze de o infrastructură modernă și conformă cu standardele actuale”, a precizat Camelia Bertea.

Pentru modernizarea sistemului de canalizare a orașului, Primăria Victoria are în derulare un proiect ce vizează realizarea unei stații moderne de epurare, o investiție de aproximativ 3 milioane de euro.

Citește mai departe

Trending