Ramai la curent!

Investitii

Noul spital al Brașovului, primul din România construit printr-un parteneriat public-privat. Pentru ca unitatea să funcționeze, va trebui schimbată legislația

Publicat

acum 7 ani

in

Primăria Brașov a semnat marți acordul de asistenţă cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare în vederea pregătirii proiectului Spitalului Clinic Regional de Urgenţă Braşov. Noul spital al Brașovului va fi primul construit în România printr-un parteneriat public privat, dar se va încerca și obținerea unei finanțări europene. 
Acordul cu instituția de financiară a vor semnat în cadrul unui eveniment la care, pe lângă reprezentanții Primăriei și ai BERD, a participat și un reprezentanți ai Ministerului Sănătății, parlamentari sau oficiali locali, iar toți au amintit acest proiect a fost susținut de toate partidele politice. 
 

 În faza elaborării studiului de prefezabilitate 

Potrivit primarului Brașovului, George Scripcaru, implementarea proiectului este în grafic, fiind semnat și contractul pentru elaborarea studiului de prefezabilitate.  Totodată, reamintit că în zona în care se va construi unitatea sunt în derulare investiţii la reţelele de utilităţi, precum și faptul că Primăria Brașov pregătește un program de dezvoltare a infrastructurii rutiere.
Studiul de prefezabilitate pentru spital va fi realizată  Concept Realisation din Marea Britanie, directorul general al firmei, Nasser Massoud, anunțând că este familiarizată cu sistemul medical românesc, fiind implicată în acordare a de consultanţă pentru spitalele din Constanţa şi Bucureşti.  Pentru acest contract, firma britanică va încasa de la Primăria Brașov 154.000 lei,  cu tot cu TVA. 

Linie specială de finanţare pentru noul spital al Braşovului

Pe de altă parte, Susan Goeransson, Susan Goeransson, director pentru Infrastructură Municipală şi de Mediu în cadrul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare  a precizat că spitalul de la Braşov beneficiază de sprijinul băncii printr-o linie specială de finanţare. Aceasta  va permite finanţarea şi obţinerea consultanţei de specialitate pentru pregătirea proiectului şi elaborarea caietului de sarcini. Nu în ultimul rând, ea a amintit că „BERD a sprijinit construirea a 8 spitale în sistem public privat în Turcia, având deja o experienţă în acest tip de proiecte”. 
 

Bani europeni pentru investițiile realizate prin parteneriat public privat? 

Reprezentanta Ministerului Sănătăţii, Cristina Gafton, a promis că ministerul va susține acest proiect, dar, profitând de prezența la eveniment a europarlamentarului liberal Siegfried Mureșan, a ridicat problema finanțării europene: „Sperăm ca în ciclul bugetar european 2021 – 2027, în România să existe o linie specială de finanţare europeană pentru proiectele din domeniul sănătăţii”.
Ea a fost completată de deputatul Roxana Mînzatu (PSD): „Ar fi util ca în următorul ciclu bugetar european să se permită finanţarea pentru proiectele implementate în sistem public-privat”.

„În calitate de europarlamentar, voi negocia ca fondurile europene să fie alocate cât mai flexibil. Dacă se constată că benefică finanţarea unor proiecte implementate în sistem PPP, voi susţine o măsură în acest sens. De asemenea, în perioada de programare 2021 – 2027, Uniunea Europeană are în plan dublarea fondurilor pentru susţinerea cercetării și, prin acest proiect, Braşovul va avea oportunitatea de a obţine finanţări pentru cercetarea în domeniul medical”, a răspuns europarlamentarul, care a anunțat că 

 Și… „puțină istorie”

După ce va fi construit spitalul, acesta va trebui administrat, iar senatorul Florin Orţan a precizat că „în prezent, legislaţia reglementează numai realizarea unor investiţii prin parteneriat public privat. Administrarea activităţii medicale în unităţi realizate în acest sistem nu este reglementată şi va trebui să legiferăm acest aspect. Cred că prin acest proiect noi facem puțină istorie”.

 Sistemul sanitar din Brașov, reformat din temelii 

La semnarea contractului a participat și preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului, Dan Grigorescu, care a anunțat că după inaugurarea noului spital, sistemul public de sănătate va trebui complet reformat, inclusiv la nivelul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă.
Primii pași pentru realizarea spitalului regional de la Brașov au fost făcuți în anul 2016, de către Asociația Noul Spital al Brașovului, iar în scurt timp a primit susținerea politicienilor din Brașov. De altfel, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a amintit că încă din anul 2016, împreună cu primarul Braşovului şi cu preşedintele Asociaţiei Noul Spital al Braşovului a  fost la ministrul Sănătăţii din acea perioadă, Vlad Voiculescu, pentru a prezenta acest proiect.

Teme similare:
Citește mai departe
Adaugă comentariu

Trebuie sa te loghezi pentru a comenta Login

Lasa un comentariu

Investitii

Consiliul Județean Brașov va plăti cotizații de peste un milion de euro. Administrația județeană face parte din 19 asociații

Publicat

acum 15 ore

in

06/05/2026

De

Consiliul Județean Brașov va plăti în acest an cotizații în valoare totală de 5.351.101 lei (peste un milion de euro) către cele 19 asociații din care face parte.

Sumele pentru fiecare asociație vor fi aprobate în ședința de plen a Consiliului Județean Brașov de mâine, iar plata cotizațiilor se va efectua după transmiterea rapoartelor de activitate și a situațiilor financiare pe anul anterior, respectiv a bugetelor de venituri şi cheltuieli și a planurilor de activități pe anul în curs, aprobate în cadrul Adunărilor Generale ale membrilor.

Conform proiectului, cea mai mare sumă, 2.150.000 de lei, va fi încasată de Agenția pentru Dezvoltare Regională 7 CENTRU. De asemenea, sume consistente, vor fi încasate de Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Braşov – 1.749.168 lei și de ADI ISO Mediu Brașov – 650.000 de lei.

Cotizațiile ce vor fi plătite de Consiliul Județean Brașov în anul 2026:

  1. – Adunarea Regiunilor Europene – 30.000 lei;
  2. – Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Braşov – 1.749.168 lei;
  3. – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Județul Sibiu – 19.200 lei;
  4. – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Apei din Județul Braşov – 75.000 lei;
  5. – Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Transilvaniei – 1.000 lei;
  6. – Centrul Regional pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului – Ţara Făgăraşului – 63.000 lei;
  7. – ADI ISO MEDIU – 650.000 lei
  8. – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prahovei în Acţiune” – 0.00 lei;
  9. – Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ,„ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului” – 74.341 lei;
  10. – Uniunea Națională a Consiliilor Judetene din România – 165,000 lei;
  11. – Agenția pentru Dezvoltare Regională 7 CENTRU – 2.150.000 lei;
  12. – Asociația Microregiunea GAL Valea Sâmbetei – 40.366 lei;
  13. – Asociația Națională a Autorităților Teritoriale de Ordine Publică – 5.000 lei;
  14. – Asociatia Valea Zimbrilor – 150.000 lei;
  15. – Asociația de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaților – 56.421 lei;
  16. – Asociația Clusterului Regional Electronic – 11.875 lei;
  17. – Asociaţia Transilvană Braşov Nord – 36.174 lei;
  18. – Asociaţia GAL Răsăritul Ţării Făgăraşului – 15.921 lei;
  19. – Asociația „Comitetul de Organizare a Festivalului Olimpic al Tineretului European (F.O.T.E.) – ediția de iarnă 2027 – 100.000 lei.

Citește mai departe

Investitii

Autostrada Făgăraș – Brașov, preluată de CNIR. Mișcarea ar trebui să accelereze proiectul

Autostrada Făgăraș–Brașov, parte din A13, va fi preluată de către CNIR, care promite finalizarea mai rapidă a documentației

Publicat

acum 17 ore

in

06/05/2026

De

Unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din centrul țării, autostrada care va lega Făgărașul de Brașov, intră într-o nouă etapă administrativă, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a preluat oficial coordonarea investiției. Decizia este parte dintr-o strategie mai amplă de accelerare a marilor proiecte rutiere din România, pe lângă segmentul Făgăraș – Brașov din A13, CNIR preluând și alte 3 proiecte de drumuri de mare viteză, respectiv autostrada București – Alexandria, Drumul Expres Arad – Oradea și Alternativa Techirghiol, plus noul pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse 2.

Segment al viitoarei Autostrăzi A13, tronsonul Făgăraș–Brașov este considerat esențial pentru conectarea mai rapidă a zonei centrale a țării la rețeaua națională de drumuri de mare viteză. Autoritățile susțin că preluarea proiectului de către CNIR ar putea duce la finalizarea mai rapidă a documentației și la lansarea lucrărilor într-un termen mai scurt decât cel estimat inițial.

„Pentru Autostrada Făgăraș – Brașov, segment al A13, vom asigura finalizarea rapidă a documentației, baze solide și costuri justificate în etapa de execuție, precum și realizarea efectului de coridor, dar și corelarea cu alte obiective de infrastructură majoră din zona Brașovului, respectiv perspectivele de dezvoltare spre Ploiești și Bacău”, se arată în comunicatul de presă emis de CNIR.

Studiul de Fezabilitate pentru Făgăraș – Brașov, livrat la 4 ani după semnarea contractului de consultanță

Reamintim că în urmă cu patru luni, Studiul de Fezabilitate pentru segmentul de autostradă Făgăraș – Brașov a fost finalizat de către Asocierea Search Corporation – Protelco – Like Consulting – Mega Muhendislik Musavirlik, care a asigurat consultanța proiectului, în baza unui contract de 18,17 milioane lei, semnat încă din 2022.

Conform Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM), depus în luna octombrie a anului trecut la Direcția Județeană de Mediu Brașov, valoarea investiției este estimată la 10,22 miliarde lei fără TVA, dintre care peste 192 milioane lei reprezintă cheltuielile destinate lucrărilor de protecție a mediului.

Un drum de mare viteză care va trece prin Codlea, Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra

Sectorul de autostradă Brașov – Făgăraș este proiectat să contribuie la dezvoltarea unui coridor rutier complet între București și vestul Europei, în combinație cu tronsonul Sibiu – Făgăraș și Ploiești – Brașov, facilitând circulația între orașele mari și aliniindu-se standardelor europene de transport și conectivitate. Drumul de mare viteză, cu două benzi pe sens, va traversa teritoriile administrative ale municipiului Codlea și ale comunelor Dumbrăvița, Șinca, Șercaia și Mândra.

Per total, sectorul Făgăraș–Brașov din A13 va avea o lungime de circa 50 de kilometri. Proiectul este inclus în Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021–2030. Durata estimată a lucrărilor este de 36 de luni, timp în care se estimează că pe șantierul drumului vor lucra peste 1000 de oameni.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe strada Plugarilor din Brașov. Până la finalul lunii iunie, pe un tronson se lucrează la rețeaua de canalizare

Publicat

acum 17 ore

in

06/05/2026

De

Compania Apa Brașov a anunțat că în perioada 7 mai – 30 iunie , vor fi executate lucrări de extindere și reabilitare a rețelei publice de canalizare pe strada Plugarilor. Tronsonul afectat este cel cuprins între podul de pe râul Ghimbășel și intersecția cu str. Plugarilor nr. 3 – 3A, iar în perioada amintită, traficul va fi restricționat pe acest sector.

„Lucrările vor fi semnalizate corespunzător. Ne cerem scuze pentru disconfort participanților la trafic și locuitorilor din zonă”, a anunțat Compania Apa Brașov.

Lucrările fac parte dintr-un proiect cu finanțare europeană ce vizeaază extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canalizare în Stupini și zona centrală a Brașovului, precum și extinderea conductei de aducțiune Rulmentul – Zizin. Valoarea proiectului este de 118,51 milioane de lei, fără TVA.

Citește mai departe

Trending