Ramai la curent!

Cotidian

Calvarul călătoriei cu trenul în România. 470 de restricții de viteză, pe aproape 800 de kilometri. Căile ferate din Brașov, printre cele mai proaste din țară

Publicat

in

După Paște ministrul Transporturilor a „inspectat” calea ferată călătorind de la București la Constanța, pe singura magistrală unde viteza medie de circulație trece de 100 km/h. Traseul este unul cu totul atipic, fiindcă pe majoritatea magistralelor sunt rare porțiunile unde trenurile rulează cu peste 80 km/h mai mult de câteva zeci de minute. În plus, cu trenurile Regio viteza medie este și de sub 30 km/h pe cele mai lente porțiuni.



 

Mai mult decât atât, în ciuda faptului că există  470 de restricții de viteză pe căile ferate din România, pe o lungime cumulată de 799 kilometri, noul director al CFR Infrastructură, Constantin Axinia, susține că până la sfârșitul anului se va circula „în medie“, cu 80 km/h. Dar cum așa? Ne-a explicat chiar directorul CFR? „Ne ajută şi Coridorul (Coridorul european Constanţa – Bucureşti – Braşov – Curtici – n.red.), unde vom avea alte porţiuni pe care se va circula cu 160 km/oră. 160 aici, 80 dincolo, 100 în altă parte, 40 în altă parte, facem o medie ponderată şi va rezulta 80 km/oră”, a răspuns Constantin Axinia, citat de Club Feroviar.

Pe rețeaua de cale ferată administrată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, se înregistrau 470 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 799 km se arată în răspunsul trimis de CFR Infrastructură către HotNews.ro.

Magistrala 800 București – Constanța este cea mai rapidă. Coincidență sau nu, este cea „inspectată“ de ministrul Transporturilor



 
 
În extra-sezon sunt șapte trenuri IR pe sens și patru trenuri Regio (R) pe M800. Două dintre ele nu opresc pe traseu și ajung în sub două ore. Restricțiile de viteză le obligă și pe acestea să încetinească la Ciulnița și Fetești. Pe de altă parte, între Mangalia și Constanța trenurile fac peste o oră pe 44 km.
 
 
Magistralele către Moldova, 500, 600, 700 sunt mai rapide decât media națională, există și porțiuni cu viteze de peste 90 km/h și mai multe de 70 km/h. Un regres clar a fost între Ploiești Sud și Buzău unde trenurile făceau 44 minute pe 67 km, iar acum fac peste 64 de minute. Nici lucrările din zona Ploiești Triaj nu s-au terminat, astfel că trenurile sunt încetinite și în acea zonă.
 


Aproape un sfert din magistrala M900 București – Timișoara are restricții de viteză

 
Magistrala București – Timișoara are mare nevoie de reparații: aproape un sfert dintre cei 533 km sunt cu restricții și, dacă în 1995 trenurile Intercity făceau și sub 6 ore și jumătate, în prezent călătoria București – Timișoara durează peste nouă ore. De exemplu, între București și Craiova trenurile făceau 2 ore și 8 minute, iar acum fac peste trei ore și întârzie din cauza noilor restricții de la Cârcea. Viteza medie este de sub 50 km/h și pe cei 112 km dintre Drobeta Turnu Severin și Caransebeș.

Pe M200 și M300 vitezele sunt mici și din cauza șantierelor. Brașovul se află pe aceste magistrale

 
De exemplu, pe M200 Brașov – Arad – Curtici pe cei 200 km dintre Vințu de Jos și Arad vitezele medii sunt de sub 50 km/h pentru trenurile IR și de 35 km/h pentru Regio. Mai mult, adesea, din cauza lucrărilor trenurile opresc în stații precum Glogovăț, Ghioroc, Radna sau Milova și acumulează câteva zeci de minute de întârziere între Arad și Deva. 
 


Pe M300 București Nord – Oradea cea mai lentă porțiune este între Brașov și Sighișoara și, la fel ca și Brașov – Predeal, este nevoie de reabilitare și costurile vor fi de aproximativ un miliard de euro pentru aceste două rute. Mai repede de 2025 aceste porțiuni nu au, realist vorbind, cum să fie gata, mai ales că lucrările nu au început.
 

Magistrala 400: Viteza între Brașov și Sf. Gheorghe nu depășește 35 km/h

 

Pe M400 Brașov – Satu Mare există o singură porțiune cu viteze medii de peste 70 km/h (32 km dintre Brașov și Sf Gheorghe), în timp ce pe 175 km, între Deda și Jibou, viteza medie este de sub 50 km/h.

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps

Rețeaua CFR are 10.628 km, dintre care aproximativ 2.900 km de linie dublă și peste 7.700 km de linie simplă. Puțin peste 4.000 km sunt electrificați, numărul de tuneluri este de 171, cu o lungime totală de 62 km.

75% din șine, 65% dintre poduri, 50% din terasamente și cea mai mare parte dintre catenare au durata de viață expirată, avertiza în septembrie Asociația Pro Infrastructura.

Au fost și ani în care rețeaua feroviară a primit și sub 10% din necesarul de bani pentru mentenanță și de aceea sunt atât de mari porțiunile cu restricții. În aceste condiții, călătorii constată cu exasperare că sunt porțiuni mari unde trenurile încetinesc și ajung să ruleze minute bune cu sub 20 km/h.  

Ca exemplu, în 2016 au fost solicitate fonduri de la buget în valoare de 400 milioane lei pentru RK (reparații capitale) și au fost aprobate sub 89 milioane, iar în 2013 au fost cerute tot 400 mil lei, fiind aprobate doar 28 milioane lei.

**Restricții de viteză înregistrate pe Magistralele feroviare (date primite de la CFR Infrastructură) Datele sunt valabile de la finalul lunii februarie, potrivit HotNews.ro.

* Magistrala 200 Brașov – Sibiu – Vințu de Jos – Arad – Curtici – 56 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 127 km, dintre care 38 sunt restricțiile impuse de lucrările de modernizare desfășurate pe șantiere;
* Magistrala 300 București Nord – Brașov – Cluj Napoca – Episcopia Bihor – 58 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 66 km;
* Magistrala 400 Brașov – Dej Călători – Satu Mare – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 53 km;
* Magistrala 500 București Nord – Vicșani – 35 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 27 km;
* Magistrala 600 Tecuci – Ungheni – 9 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 3 km;
* Magistrala 700 București Nord – Galați – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 500 m;
* Magistrala 800 București Nord – Constanța – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 5 km;
* Magistrala 900 București Nord – Craiova – Timișoara Nord – 79 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 137 km.



Restricții de viteză înregistrate pe alte linii CF
Linia 201 Piatra Olt – Podul Olt – 30 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 32 km;
Linia 202 Filiași – Simeria – 24 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 21 km;
Linia 310 Timișoara Nord – Oradea – 7 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km;
Linia 401 Cluj Napoca – Ilva Mică – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 17 km;
Linia 502 Suceava – Ilva Mică – 3 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 200 m;
Linia 901 București Nord – Pitești – Craiova – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km.
Sursa: HotNews.ro

Cotidian

FOTO. Intervenție dificilă pentru salvatorii montani din Zărnești. Doi turiști au fost găsiți în Brâul de Mijloc

Publicat

in

Salvatorii montani de la Zărnești au avut parte de o intervenție lungă și dificilă în noaptea de miercuri spre joi. Ei au fost alertați în jurul orei 20.40, în urma unui apel primit prin dispeceratul ISU Brașov și au încheiat intervenția spre dimineață.

„Am fost solicitați să intervenim pentru recuperarea a doi turiști lituanieni rămași blocați în versantul vestic al Pietrei Craiului. Aceștia au încercat să coboare pe traseul «La Lanțuri», însă, din cauza necunoașterii direcției corecte și a lipsei echipamentului adecvat pentru această perioadă, au ajuns în impas și au fost nevoiți să ceară ajutor. După ore bune de căutare, în jurul orei 01:00, i-am localizat în Brâul de Mijloc. Unul dintre turiști își pierduse rucsacul anterior, fiind găsit în stare de hipotermie, fără haine corespunzătoare pentru o noapte de aprilie la aproximativ 2000 m altitudine”, au precizat reprezentanții Salvamont Zărnești.

Pentru salvamontiști a fost o misiune solicitantă, însă, din fericire, fără complicații medicale majore.

„După alte aproximativ 4 ore de intervenție, am reușit evacuarea în siguranță a celor două persoane la baza muntelui. Întreaga acțiune a durat 8 ore, desfășurându-se între 21.00 și 05.00”, au mai spus salvatorii zărneșteni.

Reprezentații Salvamont Zărnești îi avertizează pe turiști că pe versantul vestic stratul de zăpadă este foarte mare. Pe traseul „La Lanțuri” toate săritorile sunt acoperite, cu acumulări ce ajung pe alocuri la 5–6 metri, iar media depășește 2 metri.

„În aceste condiții, considerăm aceste trasee ca fiind impracticabile, chiar dacă sunt marcate și, de altfel, închise în această perioadă a anului”, au explicat salvatorii montani.

Citește mai departe

Cotidian

Restricții de circulație pe o stradă din zona Livada Poștei din Brașov. Șantierul va fi deschis în 20 aprilie

Publicat

in

Compania Apa Brașov a anunțat că de luni, 20 aprilie 2026, vor începe lucrările de reabilitare a rețelei de distribuție a apei potabile pe strada Ștefan Octavian Iosif, din municipiul Brașov. Acestea vor fi finalizate pe 30 mai 2026. 

Intervențiile vor avea loc pe tronsonul cuprins între imobilul de la numărul 9 și intersecția cu strada Șirul Livezii.

„Din cauza spațiului limitat, pe durata desfășurării lucrărilor, circulația rutieră va fi restricționată temporar, în conformitate cu planul de management al traficului.  Îi sfătuim pe conducătorii auto să evite zona și să găsească rute ocolitoare sau alternative”, au precizat reprezentanții companiei.

Citește mai departe

Cotidian

Gospodărirea Brașovului, estimată la 263 milioane lei. Câți bani alocă primăria pentru salubrizarea orașului și întreținerea drumurilor

Primăria Brașov propune pentru 2026 un buget de peste 1,5 miliarde de lei, din care 17,32% este alocat gospodăririi orașului. Fondurile vor acoperi salubrizarea, întreținerea străzilor și spațiilor verzi, iluminatul public și reparațiile infrastructurii

Publicat

in

Primăria Brașov a pregătit bugetul local pe anul 2026, iar o sumă importantă importantă este alocată gospodăririi orașului. Mai exact, din cheltuielile totale estimate la 1.519.854.000 lei, suma de 263.278.000 lei (17,32%) este alocată pentru gospodărirea orașului.

Banii vor fi folosiți pentru salubrizare, întreținerea și repararea străzilor, întreținerea spațiilor verzi și a zonelor de relaxare, iluminatul public și pentru reparații la clădiri sau cimitire aflate în proprietatea municipiului Brașov.

Sumele alocate pentru gospodărirea orașului:

Străzi (reparații curente, semnalizare rutieră, elemente de siguranță, întreținere si reparatii poduri si podețe, ridicare și depozitare autovehicule abandonate și parcate neregulamentar, stații de incarcare vehicule electrice, centru de monitorizare trafic, parcari multietaetajate etc)82.555.000 lei
Întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement33.795.000 lei
Salubritate şi gestionarea deşeurilor (inclusiv operațiuni de deszăpezire, dezinsecție și deratizare, colectare ape meteo, intreținere toalete publice, etc)97.994.000 lei
Iluminat public şi electrificare (energia electrică, întreţinerea sistemului de iluminat public)34.000.000 lei
Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică ( cheltuieli întreținere și reparații curente imobilele proprietatea Mun. Braşov și cimitire: Eroi, Sprenghi, Municipal, etc)14.934.000 lei

Deși sumele sunt mai mici ca anul trecut, acest lucru nu înseamnă neapărat că serviciile sunt mai ieftine sau mai puține. Cifrele trebuie puse în contextul în care, în 2026, bugetul municipiului Brașov a fost lansat în dezbatere în luna aprilie și, cel mai probabil va fi aprobat la finalul lunii, urmând să intre în vigoare de la 1 mai.

Anul trecut, procedurile de aprobare a bugetului local au fost finalizate mai rapid, iar bugetul a fost aprobat la 19 martie 2025.

Citește mai departe

Trending