Ramai la curent!

Cotidian

Calvarul călătoriei cu trenul în România. 470 de restricții de viteză, pe aproape 800 de kilometri. Căile ferate din Brașov, printre cele mai proaste din țară

Publicat

in

După Paște ministrul Transporturilor a „inspectat” calea ferată călătorind de la București la Constanța, pe singura magistrală unde viteza medie de circulație trece de 100 km/h. Traseul este unul cu totul atipic, fiindcă pe majoritatea magistralelor sunt rare porțiunile unde trenurile rulează cu peste 80 km/h mai mult de câteva zeci de minute. În plus, cu trenurile Regio viteza medie este și de sub 30 km/h pe cele mai lente porțiuni.



 

Mai mult decât atât, în ciuda faptului că există  470 de restricții de viteză pe căile ferate din România, pe o lungime cumulată de 799 kilometri, noul director al CFR Infrastructură, Constantin Axinia, susține că până la sfârșitul anului se va circula „în medie“, cu 80 km/h. Dar cum așa? Ne-a explicat chiar directorul CFR? „Ne ajută şi Coridorul (Coridorul european Constanţa – Bucureşti – Braşov – Curtici – n.red.), unde vom avea alte porţiuni pe care se va circula cu 160 km/oră. 160 aici, 80 dincolo, 100 în altă parte, 40 în altă parte, facem o medie ponderată şi va rezulta 80 km/oră”, a răspuns Constantin Axinia, citat de Club Feroviar.

Pe rețeaua de cale ferată administrată de Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, se înregistrau 470 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 799 km se arată în răspunsul trimis de CFR Infrastructură către HotNews.ro.

Magistrala 800 București – Constanța este cea mai rapidă. Coincidență sau nu, este cea „inspectată“ de ministrul Transporturilor



 
 
În extra-sezon sunt șapte trenuri IR pe sens și patru trenuri Regio (R) pe M800. Două dintre ele nu opresc pe traseu și ajung în sub două ore. Restricțiile de viteză le obligă și pe acestea să încetinească la Ciulnița și Fetești. Pe de altă parte, între Mangalia și Constanța trenurile fac peste o oră pe 44 km.
 
 
Magistralele către Moldova, 500, 600, 700 sunt mai rapide decât media națională, există și porțiuni cu viteze de peste 90 km/h și mai multe de 70 km/h. Un regres clar a fost între Ploiești Sud și Buzău unde trenurile făceau 44 minute pe 67 km, iar acum fac peste 64 de minute. Nici lucrările din zona Ploiești Triaj nu s-au terminat, astfel că trenurile sunt încetinite și în acea zonă.
 


Aproape un sfert din magistrala M900 București – Timișoara are restricții de viteză

 
Magistrala București – Timișoara are mare nevoie de reparații: aproape un sfert dintre cei 533 km sunt cu restricții și, dacă în 1995 trenurile Intercity făceau și sub 6 ore și jumătate, în prezent călătoria București – Timișoara durează peste nouă ore. De exemplu, între București și Craiova trenurile făceau 2 ore și 8 minute, iar acum fac peste trei ore și întârzie din cauza noilor restricții de la Cârcea. Viteza medie este de sub 50 km/h și pe cei 112 km dintre Drobeta Turnu Severin și Caransebeș.

Pe M200 și M300 vitezele sunt mici și din cauza șantierelor. Brașovul se află pe aceste magistrale

 
De exemplu, pe M200 Brașov – Arad – Curtici pe cei 200 km dintre Vințu de Jos și Arad vitezele medii sunt de sub 50 km/h pentru trenurile IR și de 35 km/h pentru Regio. Mai mult, adesea, din cauza lucrărilor trenurile opresc în stații precum Glogovăț, Ghioroc, Radna sau Milova și acumulează câteva zeci de minute de întârziere între Arad și Deva. 
 


Pe M300 București Nord – Oradea cea mai lentă porțiune este între Brașov și Sighișoara și, la fel ca și Brașov – Predeal, este nevoie de reabilitare și costurile vor fi de aproximativ un miliard de euro pentru aceste două rute. Mai repede de 2025 aceste porțiuni nu au, realist vorbind, cum să fie gata, mai ales că lucrările nu au început.
 

Magistrala 400: Viteza între Brașov și Sf. Gheorghe nu depășește 35 km/h

 

Pe M400 Brașov – Satu Mare există o singură porțiune cu viteze medii de peste 70 km/h (32 km dintre Brașov și Sf Gheorghe), în timp ce pe 175 km, între Deda și Jibou, viteza medie este de sub 50 km/h.

Toată infrastructura feroviară românească este aproape de colaps

Rețeaua CFR are 10.628 km, dintre care aproximativ 2.900 km de linie dublă și peste 7.700 km de linie simplă. Puțin peste 4.000 km sunt electrificați, numărul de tuneluri este de 171, cu o lungime totală de 62 km.

75% din șine, 65% dintre poduri, 50% din terasamente și cea mai mare parte dintre catenare au durata de viață expirată, avertiza în septembrie Asociația Pro Infrastructura.

Au fost și ani în care rețeaua feroviară a primit și sub 10% din necesarul de bani pentru mentenanță și de aceea sunt atât de mari porțiunile cu restricții. În aceste condiții, călătorii constată cu exasperare că sunt porțiuni mari unde trenurile încetinesc și ajung să ruleze minute bune cu sub 20 km/h.  

Ca exemplu, în 2016 au fost solicitate fonduri de la buget în valoare de 400 milioane lei pentru RK (reparații capitale) și au fost aprobate sub 89 milioane, iar în 2013 au fost cerute tot 400 mil lei, fiind aprobate doar 28 milioane lei.

**Restricții de viteză înregistrate pe Magistralele feroviare (date primite de la CFR Infrastructură) Datele sunt valabile de la finalul lunii februarie, potrivit HotNews.ro.

* Magistrala 200 Brașov – Sibiu – Vințu de Jos – Arad – Curtici – 56 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 127 km, dintre care 38 sunt restricțiile impuse de lucrările de modernizare desfășurate pe șantiere;
* Magistrala 300 București Nord – Brașov – Cluj Napoca – Episcopia Bihor – 58 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 66 km;
* Magistrala 400 Brașov – Dej Călători – Satu Mare – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 53 km;
* Magistrala 500 București Nord – Vicșani – 35 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 27 km;
* Magistrala 600 Tecuci – Ungheni – 9 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 3 km;
* Magistrala 700 București Nord – Galați – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 500 m;
* Magistrala 800 București Nord – Constanța – 5 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 5 km;
* Magistrala 900 București Nord – Craiova – Timișoara Nord – 79 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 137 km.



Restricții de viteză înregistrate pe alte linii CF
Linia 201 Piatra Olt – Podul Olt – 30 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 32 km;
Linia 202 Filiași – Simeria – 24 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 21 km;
Linia 310 Timișoara Nord – Oradea – 7 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km;
Linia 401 Cluj Napoca – Ilva Mică – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 17 km;
Linia 502 Suceava – Ilva Mică – 3 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 200 m;
Linia 901 București Nord – Pitești – Craiova – 16 restricții de viteză cu o lungime cumulată de 12 km.
Sursa: HotNews.ro

Cotidian

Festivalul de plăcinte și căpșuni, în weekend la Lacul Noua din Brașov

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni aduce la Brașov trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor de sezon. Evenimentul are loc între 15 și 17 mai, la Lacul Nou, cu intrare liberă.

Publicat

in

Festivalul de Plăcinte și Căpșuni 2026 va avea loc în perioada 15–17 mai, la Lacul Nou, acolo unde organizatorii pregătesc trei zile dedicate deserturilor, preparatelor tradiționale și produselor pe bază de căpșuni românești.

Evenimentul va reuni comercianți și producători locali într-o zonă gastronomică amenajată în aer liber, care vor prezenta și comercializa fructe, deserturi și preparate de sezon. Vizitatorii vor putea găsi plăcinte cu căpșuni și brânză dulce, înghețată artizanală, clătite, gogoși, cheesecake-uri, tarte cu fructe și băuturi răcoritoare pe bază de fructe, anunță organizatorii de la Autentic Events.

De asemenea, va exista și o zonă dedicată preparatelor tradiționale, unde vor fi pregătite grătare, pastramă, cârnați de casă, tocănițe și alte produse specifice târgurilor culinare. Atmosfera va fi completată de muzică și activități de relaxare, într-un format adresat atât familiilor, cât și publicului tânăr.

Accesul publicului la eveniment va fi gratuit.

Citește mai departe

Cotidian

Distribuție Energie Electrică extinde rețelele electrice din zona industrială Transilana din Ghimbav. Cele existente nu mai fac față nevoilor de consum

Publicat

in

Aflată în plină dezvoltare zona industrială din nord-estul Ghimbavului va beneficia de investiții semnificative în rețelele electrice. Proiectul va fi derulat de Distribuție Energie Electrică SA – Sucursala Brașov, iar investiția este acum în etapa obținerii acordului de mediu.

Conform proiectului rețeaua de distribuție a energiei electrice va fi extinsă pentru asigurarea cu energie electrică a zonei de mică industrie, depozite și prestări servicii „Transilana II”, amplasată în zona nordică a orașului Ghimbav. Lucrările vor fi realizate pe străzile Avram Iancu, Calea Făgărașului, Gării, Aeroportului (actual Hermann Oberth), Iosif Silimon, Aviatorilor, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Dumitru Prunariu și Alexandru Șerbănescu.

Rețelele vor fi subterane  

Rețeaua electrică va fi subterană și va avea o lungile de 2.500 m. Cablurile electrice vr fi îngropate de-a lungul drumurilor publice de acces din zonă, în acostament sau zonă verde limitrofă carosabilului, pe domeniul public administrat de Primăria Ghimbav. De asemenea, cablurile electrice vor trece pe sub DN1, calea ferată Brașov – Sibiu și pârâul Ghimbășel.

Alimentarea cu energie electrică a proprietăților se va face prin intermediul a 19 cutii de distribuție amplasate conform proiectului. 

Alimentarea cu energie electrică se va face din Stația Ghimbav 110/20kV amplasată pe str. Făgărașului (DN1).

Citește mai departe

Cotidian

Cum îl face haina pe om: Sacoul lui Scripcaru, motiv de dispută în „războiul bulelor”

O dispută online pornită de la sacoul purtat de primarul Brașovului, George Scripcaru, readuce în atenție felul în care rețelele sociale transformă subiecte minore în teme centrale de dezbatere publică, în timp ce probleme importante rămân în plan secund.

Publicat

in

Zilele trecute, pe plan local, rețelele sociale au fost luate cu asalt, după o postare în care era prezentat un „caz revoltător” pentru Brașov. Primarul municipiului, George Scripcaru, a mers pe teren cu un sacou. „Bula USR” a reacționat instantaneu pe rețelele sociale, „dezvăluind” că haina primarului costă peste 8.200 de dolari. Mesajul subliminal, nescris, al acestei postări se dorea probabil să fie acela că „în timp de poporul moare de foame, primarul aruncă mii de dolari pe haine de lux”…

Această acuzație deosebit de gravă a fost „combătută cu fermitate” de edil, tot pe rețelele de socializare. Scripcaru a spus – cum altfel decât tot printr-un reel, că haina a costat „undeva la 300 de euro” și că este veche de trei ani.

Ba mai mult, s-a oferit să își vândă haina de pe el cu 400 de euro, pentru a avea și un profit.

Astfel de non-subiecte sunt frecvente în spațiul public, pentru cei care derulează campanii de acest tip fiind mult mai ușor să „agațe” audiența. De altfel, exemple recente în acest sens sunt și ceasurile lui Grindeanu. La fel cum, în trecut, vizate de astfel de „dezvăluiri” erau pantofii sau poșetele Elenei Udrea.

În tot acest timp, atât pe plan local, cât și pe plan național, trec „pe sub radar” subiecte și decizii importante, iar când acestea „explodează” este prea târziu.

Citește mai departe

Trending