Consilierii locali brașoveni au avut multă treabă anul trecut… Au participat la 18 ședințe de plen, au dezbătut și votat 1.143 hotărâri, au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli, la ședințele adunărilor generale ale firmelor din subordinea municipalității, au mers în deplasări sau au avut discuții cu cetățenii.

Mai puțin de jumătate dintre cei 26 de membri ai Consiliului Local Brașov și-au rezumat munca lor de aleși în rapoarte de activitate, pe care le-au publicat pe site-ul Primăriei Brașov. Fiecare a elaborat aceste documente așa cum a putut, dar prin faptul că au redactat aceste rapoarte au demonstrat respect față de alegători. Ceilalți, probabil că nu au avut timp, energie sau dispoziția necesară pentru acest lucru.

Astfel, conform datelor disponibile pe site-ul Primăriei Brașov, 11 aleși și-au publicat rapoartele de activitate pe anul 2025:

• Horațiu Balasz (USR);
• Sorin Bâscă (PSD);
• Alexandru Cențiu (USR);
• Alexandra Crivineanu (PSD);
• Ilinca Ghiza (USR);
• Vasile Mezdrea (PNL);
• Beatrice Moraru (USR);
• George Boroda (USR, consilier local din februarie 2025);
• Alexandru Gheorghe (USR);
• Sebastian Ichim (USR);
• Sebastian Lupu (USR).
  

Ceilalți 15 consilieri locali, inclusiv cei doi viceprimari ai municipiului, nu au rapoarte de activitate publicate pe site-ul Primăriei Brașov:

• Lucian Patrașcu (PSD, viceprimar);
• Dan Ghiță (PNL, viceprimar);
• Raluca Stancu (PSD);
• Adrian Codreanu (PNL),
• Ciprian Chiricheș (PNL);
• Anton Cătălin (PNL);
• Ioana Henegar (PSD);
• Pamela Diaconu (PNL);
• Sîngeap Petru (PNL, consilier local din decembrie 2025);
• Cristina Timariu (PNL);
• Olivia Grigoriu (FDGR, aliat cu USR);
• Marius Neculăescu (PMP);
• Ciprian Iftime (USR);
• Constantin Dimitrescu (AUR);
• Gheorghe Cojocaru (AUR).

Ce au raportat aleșii

Cei 11 consilieri care și-au publicat rapoartele de activitate au trecut în aceste documente comisiile de specialitate din care fac parte. De asemenea, au amintit că au fost activi în ședințele de plen și în cele ale comisiilor, au amintit de interpelările depuse, au precizat că au participat la ședințele consiliilor de administrație din școli sau la adunările generale ale agenților economici aflați în subordinea municipalității brașovene. Totodată, au ținut să precizeze că au avut numeroase întâlniri cu cetățenii și că au încercat să rezolve problemele ridicate de aceștia.

Totodată, fiecare dintre consilieri a încercat să scoată în evidență punctele forte, un domeniu, proiect sau inițiativă „de suflet”.

De exemplu, Alexandra Crivineanu (PSD) a amintit că anul trecut a fost președinte de ședință și că a asigurat desfășurarea dezbaterilor din Consiliul Local Brașov „în condiții de legalitate, eficiență și dialog constructiv”.

Ilinca Ghiza (USR) a ținut să menționeze că este la primul mandat de consilier local și a spus că a încercat să fie „vocea tinerilor”. Colegul ei de partid, Alexandru Gheorghe, a menționat în raport faptul că a atacat în instanță mai multe hotărâri de Consiliu Local.

Alți consilieri locali, cum au fost Beatrice Moraru și Sebastian Ichim, pe lângă „informațiile standard” (activitatea în ședințele de plen și ale comisiilor de specialitate) au enumerat în raportul de activitate și lista de probleme preluate de cetățeni, pe care au încercat să le rezolve, inclusiv prin interpelările din ședințele de plen.

Nu în ultimul rând, fiecare consilier a încercat să se remarce prin designul raportului (unii au publicat documente multicolore, cu poze), dar și prin discurs.

Vicepreședintele PSD, senatorul Marius Dunca, transmite un mesaj ferm față de prioritățile guvernamentale din perioada următoare. Acesta subliniază obligația statului de a interveni cu măsuri de sprijin acum, când costul vieții a explodat și presiunea asupra familiilor și companiilor românești este deja ridicată. În acest sens, PSD a propus un pachet amplu de măsuri pentru relansarea economică un pachet de solidaritate pentru persoanele vulnerabile.

„Adoptarea pachetului de relansare economică și a celui de solidaritate nu este opțională și nu este negociabilă. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru protejarea nivelului de trai al românilor, pentru că măsurile de austeritate au afectat întreaga societate, dar în special pe cei vulnerabili. Măsurile PSD sunt coerente și combină responsabilitatea bugetară cu solidaritatea socială și stimularea economiei. Prin pachetul de solidaritate venim în sprijinul a peste 5 milioane de români, iar impactul bugetar total este de doar 0,16% din PIB, incomparabil mai mic decât economiile de 1% din PIB realizate prin neindexarea pensiilor și alocațiilor. Îi ajutăm astfel pe pensionarii cu venituri mici, pe copiii din familiile vulnerabile și pe cei cu dizabilități sau handicap. Concret, vorbim despre sprijin financiar în două tranșe egale, cuprinse între 600 și 1000 de lei, pentru pensiile cuprinse între 1500 și 3000 de lei”, declară Marius Dunca, vicepreședinte PSD.

În paralel, PSD solicită introducerea urgentă a unei scheme de sprijin pentru persoanele vulnerabile afectate de liberalizarea prețurilor la gaze, similară celei din domeniul energiei, și respinge categoric orice reducere a bugetului Educației, domeniu deja grav afectat de tăieri operate anterior.

„Pachetul de relansare economică este esențial pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești. Măsura-cheie propusă de PSD este creditul fiscal pentru investiții și are impact bugetar zero. Prin reducerea temporară a obligațiilor fiscale pentru companiile care investesc, statul stimulează dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă și extinderea bazei de impozitare, fără a pierde venituri la buget”, mai spune senatorul brașovean.

Marius Dunca subliniază faptul că Partidul Social Democrat va susține doar soluții care reduc presiunea asupra oamenilor și economiei și va sancționa politic orice tentativă de a prelungi austeritatea pe seama celor vulnerabili.

Proiectul noii Fabrici de pulberi de la Victoria ar putea revigora întreaga zonă, susține ministrul Economiei, brașoveanul Irineu Darău. Senatorul a afirmat pentru Mediafax că numărul angajaților direcți ai investiției Rheinmetall de la Victoria se va apropia de 1.000 de persoane, însă impactul unității de producție asupra economiei va fi mult mai mare.

„Există acel angajament de producție locală și, cum spunem noi, localizare, adică apel la companii românești pentru a cumpăra și expertiză, și servicii, și produse, în jurul acelei investiții Rheinmetall ar trebui să înflorească multe, multe alte locuri de muncă secundare”, a declarat Darău.

Ministrul a spus că investiția ar reprezenta „salvarea zonei” Victoria.

Promisiune preluată de la Radu Miruță

Un mesaj similar a fost lansat și de Radu Miruță, în perioada în care era ministru al Economiei. Astfel, el a declarat în luna noiembrie, la Brașov, că a renegociat contractul pregătit inițial pentru a di semnat cu partenerul german, compania Rheinmetall.

„Când am venit la minister, mi se spunea că este un contract gata de semnat şi că nu se mai poate schimba nimic. Forma de atunci era dezavantajoasă pentru România şi pentru judeţul Braşov. Contractul a fost schimbat. Am adus un plus de 92 de milioane de euro pentru statul român. De asemenea, am introdus o condiţie obligatorie privind folosirea lanţului de aprovizionare local”, a spus Miruţă. 

Amintim că la începutul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul României și compania germană Rheinmetall au semnat, la Palatul Victoria, acordul de colaborare pentru realizarea fabrică de pulberi de la Victoria.

„Rheinmetall și această cooperare vor investi prin companiile lor peste 400 de milioane de euro. Din punct de vedere civil, România va face investiții de 120 de milioane de euro. Primim ajutor din partea programelor europene: 47 de milioane dintr-un program aprobat de Bruxelles, iar Guvernul va primi bani prin Programul SAFE, de asemenea”, a declarat atunci Armin Papperger, director al Companiei Rheinmetall AG, citat de Agerpres.  

Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor iar lucrările vor dura trei ani.